{"id":8596,"date":"2026-10-02T09:01:35","date_gmt":"2026-10-02T06:01:35","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=8596"},"modified":"2026-10-02T09:17:17","modified_gmt":"2026-10-02T06:17:17","slug":"2-octombrie-afacerea-manissalian-intre-comert-filantropie-si-memorie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/2-octombrie-afacerea-manissalian-intre-comert-filantropie-si-memorie\/","title":{"rendered":"2 octombrie \u2013 Afacerea Manissalian. \u00centre comer\u021b, filantropie \u0219i memorie"},"content":{"rendered":"

Fila de calendar dedicat\u0103 zilei de 2 octombrie ne ofer\u0103 oportunitatea de a aduce \u00een aten\u021bie o familie care a avut un loc important \u00een istoria economic\u0103 \u0219i social\u0103 a Constan\u021bei de la \u00eenceputul secolului al XX-lea, precum \u0219i asupra unui imobil care a fost, pentru c\u00e2teva decenii, unul dintre reperele arhitecturale ale ora\u0219ului. Familia Manissalian<\/strong>, de origine armean\u0103, s-a afirmat \u00een comer\u021bul cu cereale, activitate str\u00e2ns legat\u0103 de dezvoltarea portului Constan\u021ba \u0219i de leg\u0103turile comerciale ale ora\u0219ului cu marile pie\u021be europene. \u00cen centrul acestei istorii se afl\u0103 Armenag (Armenac) Manissalian<\/strong>, comerciant, filantrop \u0219i pre\u0219edinte al Uniunii Armenilor din Rom\u00e2nia \u00een perioada interbelic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

La 2 octombrie 1927<\/strong>, ziarul \u201eDacia\u201d<\/em> publica articolul intitulat \u201eAfacerea Manisalian\u201d<\/em>, \u00eentr-un moment \u00een care pr\u0103bu\u0219irea marii case de cereale devenise un subiect de interes pentru lumea comercial\u0103. Articolul nu prezenta \u00eens\u0103 cazul doar ca pe un faliment individual, ci \u00eel interpreta \u00een contextul crizei comer\u021bului cerealier rom\u00e2nesc. Autorul vorbea despre fiscalitatea ridicat\u0103, despre dificult\u0103\u021bile transporturilor, precum \u0219i despre instabilitatea regimului de export \u0219i fluctua\u021biile valutare, consider\u00e2nd c\u0103 toate acestea contribuiser\u0103 la … activit\u0103\u021bii comerciale. Cazul Manissalian devenea simptomul unei crize economice mai largi \u0219i prilejul unei critici adresate politicii economice a statului.<\/p>\n\n\n\n

\u201eCrackul Manisalian care a st\u00e2rnit enorm\u0103 senza\u021bie \u00een cercurile financiare mondiale, dat fiind c\u0103 firma falit\u0103 se bucura nu numai la noi \u00een \u021bar\u0103 ci \u0219i pe pie\u021bele streine de o excelent\u0103 reputa\u021bie, ne ofer\u0103 pentru a multa oar\u0103 prilejul unor triste medit\u0103ri asupra nenorocitei st\u0103ri a comer\u021bului nostru de gr\u00e2ne. Cazul Manisalian nu intr\u0103 \u00een categoriile falimentelor obi\u0219nuite: este efectul unei nefaste politici economice \u00eentronat\u0103 de c\u0103tre diriguitori, o realizare a prevestirilor f\u0103cute cu c\u00e2\u021biva ani \u00een urm\u0103 de ziarul nostru, care a abordat \u00eentotdeauna cu profunzime, problemele cerealiste.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Ori, \u00een suscitata afacere, oric\u00e2t s-ar str\u0103dui penali\u0219tii s\u0103 demonstreze caracteru-i agravant de excrocherie nereu\u0219it\u0103 prin dovada ce s-a f\u0103cut c\u0103 se lucra cu cekuri f\u0103r\u0103 acoperire real\u0103, totu\u0219i pentru clarv\u0103z\u0103torii bancruta frauduloas\u0103 a marilor cereali\u0219ti constituie un caz tipic al negu\u021b\u0103toriei actuale de produse agricole, un simbol al dec\u0103derii \u0219i nesiguran\u021bei acestei proeminente ramuri de activitate economic\u0103.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Cercet\u00e2nd fazele prin care a trebuit s\u0103 treac\u0103 \u00een epoca postbelic\u0103, g\u0103sim c\u0103 dintre toate categoriile comerciale, cea a cerealelor a fost sorocit\u0103 s\u0103 suporte greut\u0103\u021bile cele mai felurite \u0219i numeroase, care l-au periclitat echilibrul, duc\u00e2nd-o \u00een mod treptat \u0219i lent la distrugere sigur\u0103.\u201d<\/em>, se arat\u0103 \u00een articolul de pres\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Istoria familiei Manissalian \u00eencepe la Constantinopol, de unde aceasta s-a refugiat \u00een Rom\u00e2nia, \u00een contextul persecu\u021biilor \u00eendreptate \u00eempotriva armenilor din Imperiul Otoman. Familia s-a stabilit la Constan\u021ba, unde \u00een 1855 au fost puse bazele unei firme de mare prestigiu, av\u00e2nd ca principal obiect de activitate exportul de cereale. Afacerea avea s\u0103 se dezvolte considerabil, ajung\u00e2nd s\u0103 dispun\u0103 de sucursale \u00een mai multe ora\u0219e din \u021bar\u0103 \u0219i de leg\u0103turi comerciale \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n\n\n\n

Dintre cei patru fii ai familiei, Armenag, Kevork, Garbis \u0219i Grigore, primii doi au r\u0103mas implica\u021bi \u00een afacerile din Constan\u021ba, form\u00e2nd casa comercial\u0103 \u201eFra\u021bii Manissalian\u201d, cunoscut\u0103 pentru activitatea sa \u00een comer\u021bul \u0219i exportul de cereale. Garbis \u0219i Grigore s-au stabilit \u00een Fran\u021ba, unde au continuat activitatea comercial\u0103 a familiei prin firma \u201eManissalian Fr\u00e8res\u201d. Cei doi au murit la 23 iulie 1923, \u00eentr-un accident de automobil.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen deceniile de \u00eenceput ale secolului XX, firma Manissalian s-a num\u0103rat printre casele importante ale comer\u021bului cerealier din Constan\u021ba. Activitatea sa era legat\u0103 de portul ora\u0219ului \u0219i de exporturile c\u0103tre pie\u021bele europene, iar dezvoltarea firmei a f\u0103cut ca numele Manissalian s\u0103 devin\u0103 asociat nu doar cu prosperitatea comercial\u0103, ci \u0219i cu via\u021ba comunit\u0103\u021bii armene. Armenag Manissalian s-a remarcat, \u00een paralel, prin activitatea sa filantropic\u0103 \u0219i prin implicarea \u00een sprijinirea armenilor refugia\u021bi \u00een Rom\u00e2nia \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial. A devenit ulterior pre\u0219edinte al Uniunii Armenilor din Rom\u00e2nia \u0219i a sprijinit institu\u021bii \u0219i ini\u021biative ale comunit\u0103\u021bii armene.<\/p>\n\n\n\n

Istoria familiei este inseparabil\u0103 de cea a Palatului Manissalian<\/strong>, una dintre cl\u0103dirile remarcabile ale Constan\u021bei de alt\u0103dat\u0103. Ridicat\u0103 pe bulevardul Elisabeta, \u00een apropierea Catedralei Sfin\u021bii Petru \u0219i Pavel \u0219i vizavi de Cazino, casa a fost proiectat\u0103 de arhitectul Ion D. Berindei. Dup\u0103 declinul financiar al firmei, imobilul a trecut \u00een proprietatea Camerei de Comer\u021b \u0219i Industrie Constan\u021ba, devenind sediul acesteia. Cl\u0103direa a fost grav afectat\u0103 de bombardamentele din timpul celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial \u0219i a fost demolat\u0103, \u00een locul acesteia fiind construit un bloc.<\/p>\n\n\n\n

Ast\u0103zi, din ceea ce a fost c\u00e2ndva una dintre cele mai spectaculoase re\u0219edin\u021be ale Constan\u021bei, au r\u0103mas fotografiile, documentele \u0219i memoria unei familii care a legat istoria ora\u0219ului de comer\u021bul cerealier, de comunitatea armean\u0103 \u0219i de marile transform\u0103ri ale Constan\u021bei de la \u00eenceputul secolului XX.<\/p>\n\n\n\n

Reclama zilei: \u201e\u021aigle de Jimbolia \u2013 Cea mai perfect\u0103 calitate \u2013 Depozitu permanent al fabricei \u2013 la Steaua Constan\u021bei \u2013 strada Avram Iancu 25 \u2013 Pre\u021buri f\u0103r\u0103 concuren\u021b\u0103 \u2013 \u00cenlesniri de plat\u0103\u201d<\/strong> (Dacia, 2 octombrie 1927)<\/p>\n\n\n\n

Surs\u0103 foto: Delia Roxana Cornea; Corina-Mihaela Apostoleanu – Istoria pe un cli\u0219eu: Dobrogea multicultural\u0103 \u00een colec\u021bia fotografului Virgil Nicolau<\/em>, cli\u0219eul 117.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Fila de calendar dedicat\u0103 zilei de 2 octombrie ne ofer\u0103 oportunitatea de a aduce \u00een aten\u021bie o familie care a avut un loc important \u00een istoria economic\u0103 \u0219i social\u0103 a Constan\u021bei de la \u00eenceputul secolului al XX-lea, precum \u0219i asupra unui imobil care a fost, pentru c\u00e2teva decenii, unul dintre reperele arhitecturale ale ora\u0219ului. Familia […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8572,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-8596","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8596","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8596"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8596\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8598,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8596\/revisions\/8598"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8572"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8596"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8596"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8596"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}