{"id":8563,"date":"2026-09-29T09:06:29","date_gmt":"2026-09-29T06:06:29","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=8563"},"modified":"2026-09-29T09:06:30","modified_gmt":"2026-09-29T06:06:30","slug":"29-septembrie-antropologul-pittard-mozaicul-etnic-si-orasul-cu-parfum-oriental","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/29-septembrie-antropologul-pittard-mozaicul-etnic-si-orasul-cu-parfum-oriental\/","title":{"rendered":"29 septembrie – Antropologul Pittard, mozaicul etnic \u0219i ora\u0219ul cu parfum oriental"},"content":{"rendered":"

\u00cen ultimii ani s-a scris tot mai mult despre fascina\u021bia exercitat\u0103 de Dobrogea asupra unor mari oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 str\u0103ini, care au vizitat \u0219i studiat aceste meleaguri, \u00een ultimele dou\u0103 secole. Printre ace\u0219tia se num\u0103r\u0103 \u0219i marele antropolog elve\u021bian Eugene Pittard<\/strong> (1867-1962), un acerb lupt\u0103tor \u00eempotriva ideilor naziste (a comb\u0103tut arianismul \u0219i ideea de ras\u0103 pur\u0103), autor al unei opere memorabile \u0219i revolu\u021bionare, \u201eLes Races et l\u2019Histoire\u201d<\/em>, publicat\u0103 \u00een 1924.<\/p>\n\n\n\n

Pittard a c\u0103l\u0103torit mult \u0219i a fost fascinat de multietnicitatea Rom\u00e2niei \u0219i mai ales a Dobrogei, pe aceasta din urm\u0103 explor\u00e2nd-o \u00een detaliu, de-a lungul mai multor decenii. S-a \u00eendr\u0103gostit de \u201eextraordinarul mozaic de rase\u201d<\/em> \u00eent\u00e2lnit \u00eentre Dun\u0103re \u0219i Mare. \u00cen 1917 a publicat la Paris lucrarea \u201dLa Roumanie: Valachie \u2013 Moldavie \u2013 Dobrudja<\/em>\u201d, pe care \u0219tim c\u0103 a dedicat-o poporului rom\u00e2n, pe care, potrivit propriei declara\u021bii, ajunsese s\u0103 \u00eel cunoasc\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eel iubeasc\u0103. Lucrarea publicat\u0103 \u00een 1917 a devenit popular\u0103 \u0219i a fost larg mediatizat\u0103, citit\u0103 \u0219i citat\u0103, at\u00e2t \u00een \u021bar\u0103 c\u00e2t \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate…<\/p>\n\n\n\n

Pu\u021bin\u0103 lume \u0219tie \u00eens\u0103 c\u0103 aceasta nu a fost prima oper\u0103 \u00een care Pittard a scris despre Rom\u00e2nia \u0219i despre Dobrogea. \u00cen 1902, la Geneva, el a publicat cartea \u201eDans la Dobrudja, Notes de voyages\u201d.<\/em> Aceasta cuprinde un jurnal al primei sale c\u0103l\u0103torii \u00een \u021binutul vest pontic, expedi\u021bie \u00eentreprins\u0103 \u00een perioada august-septembrie 1901. Acest jurnal surprinde superb uluirea elve\u021bianului de 32 de ani ce ajunge \u00eentr-o lume nou\u0103, care \u00eel \u0219ocheaz\u0103 prin elementele sale de unicitate. Totul \u00een Dobrogea i se pare altfel lui Pittard iar scrierile sale din 1901 reflect\u0103 acest lucru…<\/p>\n\n\n\n

\u00cen urm\u0103torii 30 de ani va ajunge s\u0103 cunoasc\u0103 \u00eentreaga provincie, toate subtilit\u0103\u021bile \u0219i am\u0103nuntele sale. Cu toate acestea, ingenuitatea manifestat\u0103 de el \u00een prima c\u0103l\u0103torie r\u0103m\u00e2ne la fel de pre\u021bioas\u0103… Pittard a f\u0103cut parte dintr-o misiune \u0219tiin\u021bific\u0103 venit\u0103 \u00een acel an 1901 \u00een Dobrogea. Era deja prieten bun cu prin\u021bul George Bibescu iar locul \u00een expedi\u021bia \u0219tiin\u021bific\u0103 \u00eei fusese aprobat de ministrul rom\u00e2n al Instruc\u021biunii Publice, Spiru Haret.<\/p>\n\n\n\n

Eugene Pittard c\u0103l\u0103tore\u0219te mai \u00eent\u00e2i la Bucure\u0219ti \u0219i apoi prin Muntenia \u0219i \u00een B\u0103r\u0103gan. Traverseaz\u0103 Dun\u0103rea pe podul \u201eCarol I\u201d (ulterior numit Saligny, inaugurat \u00een 1895) \u0219i ajunge la Cernavoda. Descrie \u201eValurile lui Traian\u201d iar apoi, cu trenul, ajunge la Constan\u021ba… Omul de \u0219tiin\u021b\u0103 elve\u021bian are la dispozi\u021bie zece zile pentru a vizita ora\u0219ul \u0219i pentru a-i admira elementele inedite ce \u00eel compun. Este surprins de aerul oriental prezent la orice pas, de lumea pestri\u021b\u0103 \u0219i multicolor\u0103, de amestecul acela straniu dintre antic \u0219i modern:<\/p>\n\n\n\n

          \u201eOra\u0219ul este extraordinar de cosmopolit iar acest lucru ne ajut\u0103 foarte mult. Aici a fost anticul Tomis, nu mai este niciun dubiu, locul unde Ovid a fost exilat. \u00cen fiecare zi descoperim urme antice… Construc\u021biile sunt de toate felurile… Mai multe civiliza\u021bii s-au suprapus \u00een acest col\u021b al M\u0103rii Negre. Fenicienii (!), grecii, romanii, cu to\u021bii au construit monumente, au l\u0103sat morminte. Muzeul Na\u021bional al Rom\u00e2niei din Bucure\u0219ti posed\u0103 numeroase piese ce provin din s\u0103p\u0103turile de la Constan\u021ba \u0219i \u00een fiecare zi se descoper\u0103 noi vestigii. Ora\u0219ul are forma unei semiluni a\u0219ezate pe malul m\u0103rii. Str\u0103zile sale, mai mult sau mai pu\u021bin drepte, trec printre case joase, v\u0103ruite \u00een alb. Construc\u021biile cu etaj sunt rare. Ora\u0219ul rom\u00e2nesc se amestec\u0103 cu cel turcesc \u0219i nu-\u0219i pierde astfel parfumul s\u0103u oriental\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Este uimit de prezen\u021ba \u0219i de importan\u021ba sacagiilor \u00eens\u0103 \u00een\u021belege \u0219i explic\u0103 eterna problem\u0103 a apei potabile.  Nu doar sacagii \u00eel surprind pe antropolog. Este uimit s\u0103 vad\u0103 cum, \u00een unele cartiere, m\u0103rfurile sunt v\u00e2ndute direct pe trotuar. M\u00e2ncarea poate fi cump\u0103rat\u0103 la fel, fiind g\u0103tit\u0103 \u00een buc\u0103t\u0103rii \u00een aer liber. Aproape la fiecare col\u021b \u00eent\u00e2lne\u0219te c\u00e2te un t\u0103tar cu turban \u0219i \u00een papuci, care \u00eei ofer\u0103 spre v\u00e2nzare cafea la nisip… Lumea Constan\u021bei formeaz\u0103 un adev\u0103rat caleidoscop, \u00een care se reg\u0103sesc numeroase componente orientale: grupuri g\u0103l\u0103gioase de \u201c\u021bigani\u201d (romi) cu haine multicolore, t\u0103t\u0103roaice misterioase \u00eembr\u0103cate \u00een haine albastre, zarafi evrei, v\u00e2nz\u0103tori ambulan\u021bi de etnii diferite \u0219i cu straie amestecate \u2013 care v\u00e2nd tot felul de produse ce i se par ciudate vesticului \u2013 precum lapte fermentat sau un soi de limonad\u0103 groas\u0103 (brag\u0103 \u2013 cel mai probabil).<\/p>\n\n\n\n

Descrierile lui Pittard sunt la fel de colorate \u0219i de pitore\u0219ti precum este micro-universul pe care a ajuns s\u0103 \u00eel exploreze: \u201eConstan\u021ba pare a fi metropola unei mul\u021bimi de meserii ce nu necesit\u0103 prea mult\u0103 munc\u0103: vezi peste tot v\u00e2nz\u0103tori de pepeni st\u00e2nd non\u0219alan\u021bi la tarabe, lustruitori de pantofi, v\u00e2nz\u0103tori de dulciuri… Cei mai mul\u021bi stau toat\u0103 ziua a\u0219eza\u021bi la col\u021b de strad\u0103, a\u0219tept\u00e2ndu-\u0219i cump\u0103r\u0103torii. \u00cen c\u0103ldura epuizant\u0103 a verii, ce arde casele v\u0103ruite \u00een alb, pare penibil s\u0103 mai mergi, este de ajuns s\u0103 faci doar semne pentru a-\u021bi atrage clien\u021bii… \u00cen aer plute\u0219te odoarea<\/em> (mirosul) p\u0103m\u00e2ntului cald, mirosul de piper, de ro\u0219ii g\u0103tite, de ceap\u0103 pr\u0103jit\u0103. Toat\u0103 aceast\u0103 gam\u0103 pigmentat\u0103 a buc\u0103t\u0103riei orientale \u00ee\u021bi penetreaz\u0103 n\u0103rile… Toate pr\u0103v\u0103liile sunt deschise la strad\u0103… Vezi cum \u00ee\u0219i coc p\u00e2inea, cum \u00ee\u0219i \u00eenv\u00e2rt puiul, cum \u00ee\u0219i pr\u0103jesc ardeii sau pe\u0219tii… Ce mai d\u0103 Constan\u021bei un parfum oriental este multitudinea nenum\u0103rabil\u0103 a c\u00e2inilor s\u0103i… de toate speciile, de toate m\u0103rimile, de toate culorile, de toate felurile. La restaurant vei avea \u00eentotdeauna trei sau patru printre picioare. Sunt pe trotuare, \u00een pr\u0103v\u0103lii, \u00een plin\u0103 strad\u0103… Se urm\u0103resc unul pe altul, se bat \u0219i se mu\u0219c\u0103 iar noaptea dau adev\u0103rate concerte\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Musafirul str\u0103in este atent \u0219i la elementele moderne \u0219i \u0219tie s\u0103 scoat\u0103 \u00een eviden\u021b\u0103 progresele evidente ale urbei rom\u00e2ne\u0219ti, intuind \u00een acela\u0219i timp \u0219i poten\u021bialul uria\u0219 al acesteia:<\/p>\n\n\n\n

\u201eDe ceva ani, Constan\u021ba \u0219i-a construit portul s\u0103u<\/em> (n.a. se \u00eencepuse modernizarea, dar aceasta avea s\u0103 se termine ani buni mai t\u00e2rziu, \u00een 1909) A necesitat o munc\u0103 imens\u0103 \u0219i a costat foarte scump, dar \u0219i-a c\u00e2\u0219tigat deja dreptul de a fi, dup\u0103 Odessa, al doilea mare port de la Marea Neagr\u0103… Portul Constan\u021ba devine cel mai animat iarna. \u00cen acel moment al anului Dun\u0103rea \u00eenghea\u021b\u0103 iar Gala\u021bi \u0219i Br\u0103ila \u00ee\u0219i \u00eenchid aproape complet comer\u021bul. Marea Neagr\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 deschis\u0103. Putem spune c\u0103 aceast\u0103 crea\u021bie a Portului modern Constan\u021ba a dat o lovitur\u0103 fatal\u0103 ora\u0219elor comerciale de pe Dun\u0103re. F\u0103r\u0103 niciun dubiu, Constan\u021ba este un ora\u0219 de mare viitor. El se dezvolt\u0103 cu fiecare an iar de la<\/em> anexare (n.a. se refer\u0103 la integrarea Dobrogei cu Rom\u00e2nia, din 1878, dup\u0103 R\u0103zboiul de Independent\u0103) \u0219i p\u00e2n\u0103 acum, terenurile \u0219i casele au suferit cre\u0219teri enorme de pre\u021b\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u00cen zilele petrecute \u00een 1901, la Constan\u021ba, Pittard \u00eel va cunoa\u0219te pe revizorul \u0219colar \u0219i director de gimnaziu Ion B\u0103nescu, viitor primar al ora\u0219ului (1905-1907), cel care \u00eei va deveni bun prieten. De la aceasta personalitate a Constan\u021bei ob\u021bine o statistic\u0103 privitoare la popula\u021bia Dobrogei. Potrivit datelor lui B\u0103nescu, \u00een primul an al sec.XX, \u021binutul dintre Dun\u0103re \u0219i Mare (jude\u021bele Constan\u021ba \u0219i Tulcea) era locuit de aprox.260.000 de suflete, \u00eemp\u0103r\u021bite pe etnii \u00een felul urm\u0103tor: 118.816 rom\u00e2ni, 11.533 turci, 29.437 t\u0103tari, 42.021 bulgari, 13.540 ru\u0219i, 13.258 lipoveni, 9647 greci, 8779 germani, 1485 italieni, 2533 armeni, 4462 evrei, 3778 diver\u0219i…Primele experien\u021be tr\u0103ite aici \u00eel fac pe Eugene Pittard s\u0103 exclame entuziasmat: \u201eDin punct de vedere etnografic, Dobrogea este o \u021bar\u0103 extraordinar\u0103!\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

Reclama zilei<\/u><\/strong> \u2013 Primul Atelier de Giuvaergerie din Constan\u021ba s-a deschis pe strada Tomis no 4, condus de maestrul \u00een aceast\u0103 bran\u0219\u0103 I Delli, din Bucure\u0219ti, unde se  execut\u0103 tot felul de<\/em> bijuterii, inele, cercei, bro\u0219e, etc. Se execut\u0103 orice fel de repara\u021biuni \u0219i transform\u0103ri, \u00een aceast\u0103 bran\u0219\u0103. (1926)<\/strong>Sursa foto: Bibliotheque de Geneve,<\/strong> www.bge-geneve.ch<\/strong><\/a><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen ultimii ani s-a scris tot mai mult despre fascina\u021bia exercitat\u0103 de Dobrogea asupra unor mari oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 str\u0103ini, care au vizitat \u0219i studiat aceste meleaguri, \u00een ultimele dou\u0103 secole. Printre ace\u0219tia se num\u0103r\u0103 \u0219i marele antropolog elve\u021bian Eugene Pittard (1867-1962), un acerb lupt\u0103tor \u00eempotriva ideilor naziste (a comb\u0103tut arianismul \u0219i ideea de ras\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8561,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-8563","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8563","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8563"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8563\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8564,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8563\/revisions\/8564"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8561"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8563"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8563"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8563"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}