{"id":8554,"date":"2026-09-28T08:49:39","date_gmt":"2026-09-28T05:49:39","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=8554"},"modified":"2026-09-28T08:58:47","modified_gmt":"2026-09-28T05:58:47","slug":"28-septembrie-vasile-parvan-de-la-marturia-ramasitelor-infime-la-istoria-dobrogei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/28-septembrie-vasile-parvan-de-la-marturia-ramasitelor-infime-la-istoria-dobrogei\/","title":{"rendered":"28 septembrie \u2013 Vasile P\u00e2rvan, de la \u201em\u0103rturia r\u0103m\u0103\u0219i\u021belor infime\u201d la istoria Dobrogei"},"content":{"rendered":"<p class=\"wp-block-paragraph\">La <strong>28 septembrie<\/strong> se \u00eemplinesc 144 de ani de la na\u0219terea lui <strong>Vasile P\u00e2rvan<\/strong> (1882-1927), una dintre personalit\u0103\u021bile care au marcat profund istoria \u0219i arheologia rom\u00e2neasc\u0103. Istoric, arheolog, profesor \u0219i membru al Academiei Rom\u00e2ne, Vasile P\u00e2rvan \u0219i-a dedicat o parte important\u0103 a activit\u0103\u021bii cercet\u0103rii trecutului vechi al Dobrogei. Histria, Ulmetum, Tomis, Callatis \u0219i numeroase alte situri ale provinciei apar \u00een studiile sale, contribuind la formarea unei imagini mai clare asupra lumii greco-romane de la Dun\u0103re \u0219i Marea Neagr\u0103. La moartea marelui savant, Nicolae Iorga scria: <em>\u201ecultura rom\u00e2neasc\u0103 sufer\u0103 una din cele mai grele pierderi, mai mult c\u00e2t aceasta: una ireparabil\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen acela\u0219i text publicat \u00een <em>Revista Istoric\u0103<\/em>, Iorga explica de ce dispari\u021bia lui P\u00e2rvan era at\u00e2t de greu de \u00eenlocuit: <em>\u201eNu se va g\u0103si nimeni care s\u0103 uneasc\u0103 darurile cele mari adunate \u00een cel care a\u0219a de r\u0103pede p\u0103r\u0103se\u0219te o glorioas\u0103 carier\u0103: cuno\u0219tin\u021bi arheologice \u0219i istorice de o imens\u0103 bog\u0103\u021bie, o r\u00e2vn\u0103 nesf\u00e2r\u0219it\u0103 al\u0103turi de cea mai sistematic\u0103 munc\u0103, grija de cel mai ne\u00eensemnat detaliu al\u0103turi de \u00eendr\u0103zneala celor mai \u00eenalte ipotese.\u201d<\/em> Pentru istoricul Nicolae Iorga, toate acestea f\u0103ceau din P\u00e2rvan <em>\u201eun arheolog privit ca egalul oricui, \u00een str\u0103in\u0103tatea cea mai cult\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">N\u0103scut pe 28 septembrie 1882, la Huruie\u0219ti, \u00een jude\u021bul Bac\u0103u, Vasile P\u00e2rvan a studiat la Bucure\u0219ti \u0219i ulterior \u00een Germania. A devenit profesor universitar, director al Muzeului Na\u021bional de Antichit\u0103\u021bi \u0219i membru titular al Academiei Rom\u00e2ne. De\u0219i a murit la aproape 45 de ani, a l\u0103sat \u00een urm\u0103 o oper\u0103 impresionant\u0103 \u0219i a pus bazele unor direc\u021bii importante \u00een cercetarea arheologic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pentru Dobrogea, numele lui Vasile P\u00e2rvan este legat \u00een primul r\u00e2nd de Histria, dar \u0219i de Ulmetum, Tomis, Callatis \u0219i alte situri ale Scythiei Minor. Acord\u00e2nd o aten\u021bie deosebit\u0103 izvoarelor arheologice, el a urm\u0103rit istoria regiunii din perioade diferite, de la epoci \u00eendep\u0103rtate p\u00e2n\u0103 la lumea greac\u0103, roman\u0103 \u0219i geto-dacic\u0103. Mihai Irimia nota, \u00een <em>Pontica<\/em>: <em>\u201e\u00centr-o via\u021b\u0103 scurt\u0103, de numai 45 de ani, Vasile P\u00e2rvan a desf\u0103\u0219urat o activitate cu adev\u0103rat uimitoare, at\u00e2t ca volum, c\u00e2t \u0219i prin calitate\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Printre lucr\u0103rile sale se num\u0103r\u0103 \u201eSalsovia\u201d, \u201eCetatea Tropaeum\u201d, \u201eCetatea Ulmetum\u201d, \u201eDescoperiri nou\u0103 \u00een Scythia Minor\u201d, studiile despre zidul cet\u0103\u021bii Tomis, precum \u0219i cercet\u0103rile de la Histria. Acestea au adus \u00een aten\u021bie monumente, inscrip\u021bii \u0219i alte artefacte care puteau oferi informa\u021bii despre comunit\u0103\u021bile de pe \u021b\u0103rmul Pontului Euxin. Irimia observa c\u0103 P\u00e2rvan este cunoscut mai ales prin <em>\u201econtribu\u021biile sale monumentale asupra arheologiei sau istoriei geto-dacice \u0219i greco-romane\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen paginile <em>Analelor Dobrogei<\/em>, D. Stoicescu \u00eei f\u0103cea, \u00een 1927, un portret impresionant: <em>\u201eEra un creator senin, un constructor foarte lucid al pove\u0219tii adev\u0103rate a neamului s\u0103u, pentru care cerea \u0219i m\u0103rturia r\u0103m\u0103\u0219i\u021belor infime, a cioburilor ruginite, a h\u00e2rburilor \u0219i pietrelor ascunse sau pierdute sub pulberea vremurilor, ori gunoiul stupidit\u0103\u021bei barbare.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Iar despre Histria, cetatea c\u0103reia Vasile P\u00e2rvan i-a dedicat o parte important\u0103 a muncii sale, Stoicescu scria: <em>\u201eEl le-a str\u00e2ns cu dragoste \u0219i \u00een\u021belepciune, le-a observat, le-a reconstituit, le-a comparat cu ce v\u0103zuse \u00een alte p\u0103r\u021bi, le-a determinat \u00eentrebuin\u021barea, locul \u0219i timpul, \u00een\u021belesul, via\u021ba \u0219i&#8230; ca un vr\u0103jitor a trezit de sub miile de ani o cetate splendid\u0103 cu via\u021b\u0103 de secole, cu o istorie bogat\u0103 \u0219i demn\u0103 (&#8230;) lumina helenic\u0103: Histria!\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Vasile P\u00e2rvan a avut un rol definitoriu \u00een dezvoltarea \u0219colii de arheologie, punctat de Nicolae Iorga \u00een evocarea sa, c\u0103ci prin talentul s\u0103u organizatoric a sprijinit <em>\u201ecrearea unui \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt al arheologiei din care a ie\u0219it o \u00eentreag\u0103 pleiad\u0103 de tineri erudi\u021bi cu cari orice na\u021biune s-ar putea m\u00eendri\u201d<\/em>. La 144 de ani de la na\u0219terea sa, numele lui Vasile P\u00e2rvan r\u0103m\u00e2ne legat de istoria arheologiei rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i, \u00een mod aparte, de cet\u0103\u021bile Dobrogei pe care le-a adus mai aproape de public.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Reclama zilei: \u201eSe acord\u0103 mare rabat \u2013 A sosit \u2013 C\u0103r\u021bi \u0219colare primare \u0219i secundare \u2013 La Libr\u0103ria ALBANIA \u2013 Constan\u021ba \u2013 str. Carol 30 \u2013 local propriu \u2013 Requisite \u0218colare av\u00e2nd un \u00eensemnat stoc, desfidem orice concuren\u021b\u0103 \u2013 Tot felul de caete confec\u021bie proprie \u2013 Sucursala ALBANIA strada Mangalia no. 28 \u2013 Rabat special pentru elevi\u201d (Dacia, 28 septembrie 1928)<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Bibliografie<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Mihai Irimia &#8211; <em>Preistoria \u00een preocup\u0103rile lui Vasile P\u00e2rvan<\/em>, \u00een <em>Pontica 15<\/em>, 1982<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">D. Stoicescu &#8211; <em>La moartea lui Vasile P\u00e2rvan<\/em>, \u00een <em>Analele Dobrogei<\/em>, anul VIII, 1927<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Nicolae Iorga &#8211; <em>Vasile P\u00e2rvan<\/em>, \u00een <em>Revista Istoric\u0103<\/em>, anul XIII, nr. 4\u20136, aprilie\u2013iunie 1927.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Sursa foto: Expozi\u021bie Complexul Muzeal Histria<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>La 28 septembrie se \u00eemplinesc 144 de ani de la na\u0219terea lui Vasile P\u00e2rvan (1882-1927), una dintre personalit\u0103\u021bile care au marcat profund istoria \u0219i arheologia rom\u00e2neasc\u0103. Istoric, arheolog, profesor \u0219i membru al Academiei Rom\u00e2ne, Vasile P\u00e2rvan \u0219i-a dedicat o parte important\u0103 a activit\u0103\u021bii cercet\u0103rii trecutului vechi al Dobrogei. Histria, Ulmetum, Tomis, Callatis \u0219i numeroase alte [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8553,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-8554","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8554","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8554"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8554\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8556,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8554\/revisions\/8556"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8553"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8554"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8554"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8554"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}