{"id":8536,"date":"2026-09-25T07:06:04","date_gmt":"2026-09-25T04:06:04","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=8536"},"modified":"2026-09-25T07:06:05","modified_gmt":"2026-09-25T04:06:05","slug":"25-septembrie-gheorghe-dumitrascu-istoricul-care-a-iubit-dobrogea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/25-septembrie-gheorghe-dumitrascu-istoricul-care-a-iubit-dobrogea\/","title":{"rendered":"25 septembrie \u2013 Gheorghe Dumitra\u0219cu, istoricul care a iubit Dobrogea"},"content":{"rendered":"<p class=\"wp-block-paragraph\">La 25 septembrie 1939 se n\u0103\u0219tea, la Nisipari, <strong>Gheorghe Dumitra\u0219cu (1939-2017)<\/strong> &#8211; istoric, profesor, cercet\u0103tor, muzeograf \u0219i om politic, dar, mai presus de toate, un om care \u0219i-a pus energia \u0219i pasiunea \u00een slujba Dobrogei \u0219i a oamenilor s\u0103i. Dedic\u0103m aceast\u0103 fil\u0103 de calendar memoriei sale, evoc\u00e2nd parcursul unui om care \u0219i-a dedicat via\u021ba istoriei, educa\u021biei \u0219i culturii dobrogene.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Fiul lui Dumitru \u0219i al Mariei Dumitra\u0219cu, oameni simpli, dar cu o \u201ebog\u0103\u021bie spiritual\u0103\u201d pe care a purtat-o cu sine \u00eentreaga via\u021b\u0103, Gheorghe Dumitra\u0219cu <strong><\/strong>a urmat cursurile \u0219colii din localitatea natal\u0103, apoi Liceul \u201eNicolae B\u0103lcescu\u201d din Medgidia \u0219i Facultatea de Istorie a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti. \u00cen 1976, \u0219i-a sus\u021binut doctoratul \u00een istorie, cu teza dedicat\u0103 Partidului \u021a\u0103r\u0103nist Radical &#8211; Grigore Iunian.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Drumul s\u0103u profesional a fost amplu \u0219i divers, trec\u00e2nd prin cercetare, muzeografie \u0219i catedr\u0103. A \u00eenceput ca cercet\u0103tor \u0219tiin\u021bific la Institutul de Istorie al Academiei, Filiala Cluj, iar, \u00een 1966, a revenit la Constan\u021ba, unde a devenit asistent\/lector universitar la Institutul Pedagogic. Ulterior a fost muzeograf principal \u0219i \u0219ef de sec\u021bie la Muzeul de Istorie Na\u021bional\u0103 \u0219i Arheologie Constan\u021ba, profesor la Liceul \u201eMircea cel B\u0103tr\u00e2n\u201d, profesor universitar doctor \u00een cadrul Universit\u0103\u021bii \u201eOvidius\u201d Constan\u021ba \u0219i al Universit\u0103\u021bii \u201eAndrei \u0218aguna\u201d Constan\u021ba, precum \u0219i membru al Societ\u0103\u021bii de Istorie \u0219i al Academiei Oamenilor de \u0218tiin\u021b\u0103 \u2013 Sec\u021bia Istorie.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Dup\u0103 evenimentele din 1989, Gheorghe Dumitra\u0219cu a intrat \u00een politic\u0103, fiind senator \u00een trei legislaturi, \u00eentre 1990 \u0219i 2000. A f\u0103cut parte din mai multe comisii parlamentare, a fost vicepre\u015fedinte al Comisiei de Cultur\u0103, Art\u0103 \u0219i Mass-Media a Senatului \u0219ipre\u015fedinte al Comisiei de \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u015fi Cercetare \u0218tiin\u021bific\u0103 din Senat \u0219i s-a implicat \u00een elaborarea \u0219i votarea unor acte legislative importante, printre care Constitu\u021bia Rom\u00e2niei (1991), Legea Fondului Funciar, Legea \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului, Legea de func\u021bionare a Poli\u021biei, Legea audiovizualului, Legea arhivelor, Statutului cadrelor didactice etc. &nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Unul dintre cei mai importan\u021bi oameni de cultur\u0103 dobrogeni, de pe pozi\u021biile sale politice, Gheorghe Dumitra\u0219cu a contribuit esen\u021bial la \u00eenfiin\u021barea Universit\u0103\u021bii \u201eOvidius\u201d Constan\u021ba, a Universit\u0103\u021bii Maritime, a Universit\u0103\u021bii \u201eAndrei \u0218aguna\u201d, la realizarea Campusului universitar \u0219i a c\u0103minelor studen\u021be\u0219ti, la evolu\u021bia \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului liceal \u0219i universitar din ora\u0219ul \u0219i jude\u021bul Constan\u021ba etc.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cercet\u0103tor neobosit, a l\u0103sat \u00een urm\u0103 numeroase c\u0103r\u021bi \u0219i peste 1.000 de articole \u0219i studii. Istoria Dobrogei, comunit\u0103\u021bile rom\u00e2ne\u0219ti dintre Dun\u0103re \u0219i Mare, presa, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul, via\u021ba politic\u0103 \u0219i patrimoniul cultural se reg\u0103sesc constant \u00een preocup\u0103rile sale. Dovad\u0103 stau volumele: <em>Localit\u0103\u0163i, biserici \u015fi m\u0103n\u0103stiri rom\u00e2ne\u015fti \u00een Dobrogea p\u00e2n\u0103 la 1878; Locul Partidului \u0162\u0103r\u0103nist-Radical-Grigore Iunian \u00een istoria Rom\u00e2niei (1932-1940);<\/em><em>Dobrogea 1884-1885 \u00een 31 de r\u0103spunsuri ale comunelor la \u201eChestionarul Ha\u015fdeu\u201d<\/em> (\u00een colaborare); <em>G\u00e2ndire \u015fi ac\u0163iune politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00een crearea Statelor Unite ale Europei. De la Mica Antant\u0103 la Uniunea European\u0103<\/em>; <em>Raporturi \u00eentre rom\u00e2nii \u2013 turcii \u015fi t\u0103tarii din Rom\u00e2nia, dinspre sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVIII-lea p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul secolului al XXI-lea (\u00een colaborare); Spa\u021biul rural dobrogean la sf\u00e2r\u0219it de secol XIX. Chestionarele Densu\u0219ianu<\/em> (\u00een colaborare) etc.Dar preocup\u0103rile sale nu s-au oprit la istorie. A scris literatur\u0103 (<em>Paradoxuri lirice<\/em> and <em>Spice dup\u0103 seceri\u0219)<\/em> \u0219i memorialistic\u0103 (<em>Jurnal de credin\u021b\u0103 \u0219i speran\u021b\u0103<\/em>; <em>Nu, eu nu regret nimic;<\/em> <em>Revolu\u0163ie \u015fi Destine. Evenimente din Constan\u0163a \u00een documente, memorii \u015fi comentarii (17 decembrie 1989-15 mai 1990) etc.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>\u201e\u00centreaga sa activitate didactic\u0103, publicistic\u0103 \u0219i politic\u0103, derulat\u0103 pe parcursul a peste 50 de ani, a fost una de excep\u021bie. \u00cen calitate de istoric \u0219i publicist, Gh. Dumitra\u0219cu a fost artizanul unei opere remarcabile, (&#8230;) dedicat\u0103 \u00abmisiei\u00bb sale, Dobrogea, \u0219i neamului rom\u00e2nesc\u201d<\/em>, nota Gheorghe Hristodol \u00een medalionul comemorativ dedicat omului de cultur\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dar dincolo de activitatea sa profesional\u0103, r\u0103m\u00e2ne imaginea unui om cu o personalitate puternic\u0103, generos \u0219i cald, care vorbea despre istorie cu pasiune \u0219i convingere. Ligia Dima, fost\u0103 student\u0103 \u0219i masterand\u0103 a profesorului &#8211; actualmente, directoare a Bibliotecii Jude\u021bene \u201ePanait Cerna\u201d Tulcea -, \u00eel descria ca pe \u201eun om bun\u201d, a c\u0103rui dragoste pentru \u021bar\u0103 se sim\u021bea \u00een glas \u0219i \u00een felul \u00een care vorbea. Vocea sa baritonal\u0103, patosul \u0219i ap\u0103sarea cu care \u00ee\u0219i sus\u021binea ideile au r\u0103mas \u00een memoria celor care l-au ascultat.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>\u201e\u00cen ianuarie 2017 inima celui care a fost profesorul \u0219i istoricul Gheorghe Dumitra\u0219cu a cedat, iar el a plecat \u00een armata cerului, s\u0103-\u0219i \u00eent\u00e2lneasc\u0103 prietenii \u0219i colegii care au contribuit la cunoa\u0219terea Istoriei Dobrogei \u0219i la formarea de speciali\u0219ti \u00een domeniu. Durerea noastr\u0103 \u0219i a familiei a fost nem\u0103rginit\u0103! Multe lucruri frumoase s-au scris atunci despre Gheorghe Dumitra\u0219cu.\u201d<\/em><s><\/s><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pentru genera\u021bii de elevi \u0219i studen\u021bi, Gheorghe Dumitra\u0219cu a fost profesorul care a f\u0103cut istoria s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 doar \u00een c\u0103r\u021bi. Pentru Constan\u021ba, a fost un istoric care a cercetat trecutul Dobrogei, un muzeograf, un dasc\u0103l \u0219i un om care a participat activ la via\u021ba cet\u0103\u021bii. Iar pentru cei care l-au cunoscut, a r\u0103mas, \u00eenainte de toate, un om care a \u0219tiut s\u0103 vorbeasc\u0103 despre istorie cu pasiune \u0219i despre oameni cu suflet.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Reclama zilei \u2013 \u201eINVICTA \u2013 Regina ma\u0219inelor de scris \u2013 solid\u0103, rapid\u0103, indistructibil\u0103, perfect\u0103, economic\u0103, convenabil\u0103 \u2013 o Capo d&#8217;oper\u0103 a industriei italiene creat\u0103 pentru dominare. Reprezentant general \u0219i depozitat pentru Rom\u00e2nia Albert Her\u0219covici \u2013 Constan\u021ba \u2013 strada Traian no. 4\u201d (Dacia, 1928)<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Bibliografie<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dima, Ligia, <em>In memoriam: prof. univ. dr. Gheorghe Dumitra\u0219cu<\/em>, \u00een Ligia Dima, Lavinia Dumitra\u0219cu (coord.), <em>Dobrogea \u0219i Marea Unire la Centenar<\/em>, Editura Tipo Moldova, Ia\u0219i, 2018, pp. 13\u201334.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Gheorghe <em>Hristodol \u2013 Gheorghe Dumitra\u0219cu (25 septembrie 1939 \u2013 17 ianuarie 2017)<\/em>, sec\u021biunea <em>In memoriam<\/em>, <em>Anuarul Institutului de Istorie \u201eGeorge Bari\u021biu\u201d din Cluj-Napoca<\/em>, seria Historica, 2017<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>La 25 septembrie 1939 se n\u0103\u0219tea, la Nisipari, Gheorghe Dumitra\u0219cu (1939-2017) &#8211; istoric, profesor, cercet\u0103tor, muzeograf \u0219i om politic, dar, mai presus de toate, un om care \u0219i-a pus energia \u0219i pasiunea \u00een slujba Dobrogei \u0219i a oamenilor s\u0103i. Dedic\u0103m aceast\u0103 fil\u0103 de calendar memoriei sale, evoc\u00e2nd parcursul unui om care \u0219i-a dedicat via\u021ba istoriei, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8531,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-8536","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8536","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8536"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8536\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8537,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8536\/revisions\/8537"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8531"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8536"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8536"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8536"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}