{"id":8534,"date":"2026-09-24T06:13:16","date_gmt":"2026-09-24T03:13:16","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=8534"},"modified":"2026-09-24T06:13:17","modified_gmt":"2026-09-24T03:13:17","slug":"24-septembrie-dale-urbei-vizita-reginei-si-cursele-de-cai-dobrogeni","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/24-septembrie-dale-urbei-vizita-reginei-si-cursele-de-cai-dobrogeni\/","title":{"rendered":"24 septembrie – D\u2019ale urbei. Vizita Reginei \u0219i cursele de cai dobrogeni"},"content":{"rendered":"

\u00cen urm\u0103 cu exact 100 de ani, pe 24 septembrie 1926,<\/strong> Constan\u021ba era gazda Reginei Maria, fapt ce \u00eel afl\u0103m din ziarul local Dacia<\/em>:<\/p>\n\n\n\n

\u201cAst\u0103zi diminea\u021b\u0103, la orele 4, cu un tren regal, a sosit \u00een Portul nostru, descinz\u00e2nd direct la Pavilionul de pe dig, M\u0103ria Sa Regina Maria, \u00eenso\u021bit\u0103 de Principesa Elena \u0219i de doamnele de onoare. Suverana urmeaz\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la Constan\u021ba timp de dou\u0103 zile\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Pavilionul de pe dig la care se face referire este Cuibul Reginei, construit \u00een 1909-1910 dup\u0103 planurile arhitectului Victor \u0218tef\u0103nescu, pentru prima regin\u0103 a Rom\u00e2niei, Elisabeta, cea cunoscut\u0103 \u00een lumea literaturii \u0219i sub pseudonimul Carmen Sylva. Dup\u0103 moartea Elisabetei (1916) \u0219i dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial (c\u00e2nd Dobrogea s-a aflat sub ocupa\u021bie germano-bulgar\u0103) Pavilionul a mai fost folosit sporadic de c\u0103tre familia regal\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Regina Maria nu a venit \u00een 1926 pentru a se relaxa aici, ci pentru a merge s\u0103 inspecteze lucr\u0103rile de la viitorul Palat Regal din Mamaia, ridicat \u00eentre anii 1924-1926 dup\u0103 planurile arhitectului Italian Mario Stoppa. Palatul Regal avea s\u0103 fie inaugurat \u00een data de 22 august 1927, \u00een prezen\u021ba principesei Elena \u0219i a fiului s\u0103u, viitorul rege Mihai. Regina Maria a absentat de la eveniment, fiind \u00een doliu dup\u0103 moartea so\u021bului s\u0103u, Regele Ferdinand, decedat pe 20 iulie 1927. De altfel, \u00een decembrie 1927, Regina Maria avea s\u0103 doneze Palatul din Mamaia principesei Elena, ea p\u0103str\u00e2ndu-\u0219i doar o mica cas\u0103 de odihn\u0103 din incinta domeniului regal. Maria a preferat ca din 1927 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 1938 s\u0103 \u00ee\u0219i petreac\u0103 vacan\u021bele la Palatul din Balcic.<\/p>\n\n\n\n

Pe 24 septembrie 1926, Regina Maria \u00eenc\u0103 credea \u00eens\u0103 c\u0103 Palatul din Mamaia va  fi locul unde, vara, \u00ee\u0219i va petrece zile lini\u0219tite \u00eempreun\u0103 cu so\u021bul ei. Regele Ferdinand \u00eencepuse \u00eens\u0103 s\u0103 aib\u0103 deja probleme serioase de s\u0103n\u0103tate, a\u0219a cum afl\u0103m din acela\u0219i num\u0103r al ziarului Dacia<\/em>:<\/p>\n\n\n\n

\u201cRegele a fost operat! Suveranul, suferind de pierderi de s\u00e2nge de natur\u0103 hemoroidal\u0103, a fost supus ast\u0103zi, la orele 11.00, unei opera\u021bii chirurgicale. Opera\u021bia care a reu\u0219it pe deplin a fost f\u0103cut\u0103 de dl. profesor Djuvara, asistat de d-nii profesori Mamulea, Romalo \u0219i Cristidi, pe cale de cauterizare\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Tot pe 24 septembrie<\/strong>, dar \u00een anul 1923<\/strong>, Constan\u021ba a fost gazda unui mare concurs de echita\u021bie, ziarele urbei relat\u00e2nd detaliile evenimentului:<\/p>\n\n\n\n

\u201cDup\u0103-amiaz\u0103 pe platoul de exerci\u021bii al taberei Corpului 5 Armat\u0103 au avut loc curse de galop cu arm\u0103sari \u0219i epe (iepe) dobrogene \u0219i curse de trap de arm\u0103sari \u0219i epe \u00eenh\u0103mate la c\u0103ru\u021be, totul \u00een prezen\u021ba unui public foarte numeros\u201d (Dacia, 25 septembrie 1923)<\/em><\/p>\n\n\n\n

Din Comisia care a organizat evenimentul au f\u0103cut parte prefectul jude\u021bului N.Negulescu. agronomul Alexiu, directorul zoothenic Gavril Demetrescu \u0219i inspectorul veterinar Alexandru B\u0103l\u0103\u0219eanu. La finalul concursului au fost acordate premii \u00een bani, \u201c<\/em>medalii de aur, argint \u0219i metal\u201d,<\/em> precum \u0219i diplome toturor celor care au contribuit la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea raselor de animale dobrogene. Tot din Dacia<\/em> afl\u0103m cine au fost c\u00e2\u0219tig\u0103torii principalelor \u00eentreceri. Astfel, la cursa de fond 4000 metri galop, Marin C\u00e2lm\u00e2c din Caranasuf (ast\u0103zi comuna Istria) a ob\u021binut locul I \u0219i premiul de 2000 de lei, fiind urmat  de Panait Mihalache (locul II \u2013 1000 de lei) \u0219i de c\u0103pitanul Georgescu (locul III -800 de lei).<\/p>\n\n\n\n

O alt\u0103 prob\u0103 extrem de popular\u0103, cursa de 4000 de metri trap cu c\u0103ru\u021be \u0219i cai dobrogeni a fost c\u00e2\u0219tigat\u0103 de Dumitru \u0218tef\u0103nescu, din Murfatlar (premiu de 2000 de lei), urmat de Dobre Dumitru (1000 de lei) \u0219i Ivan Colin (800 de lei). Din cauza orei \u00eenaintate la care s-au \u00eencheiat principalele \u00eentreceri, alte c\u00e2teva probe de echitas\u021bie aflate \u00een program nu au mai putut avea loc.<\/p>\n\n\n\n

Reclama zilei<\/u><\/strong> \u2013 S-a  deschis Croitoria B\u0103rb\u0103teasc\u0103 N. Naghi, strada Traian 23 (\u00eentre Prefectur\u0103 \u0219i Liceu) \u2013 Croial\u0103 Napolitan\u0103 \u2013 Ultima perfec\u021biune de la Paris \u2013 Taioare \u0219i Pardesiuri de Dame \u2013 Jurnalele cele mai noi sunt puse la dispozi\u021bie \u2013 Pre\u021buri convenabile<\/em><\/strong>. (1926)<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Surs\u0103 foto: Florentina Boz\u00eentan<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen urm\u0103 cu exact 100 de ani, pe 24 septembrie 1926, Constan\u021ba era gazda Reginei Maria, fapt ce \u00eel afl\u0103m din ziarul local Dacia: \u201cAst\u0103zi diminea\u021b\u0103, la orele 4, cu un tren regal, a sosit \u00een Portul nostru, descinz\u00e2nd direct la Pavilionul de pe dig, M\u0103ria Sa Regina Maria, \u00eenso\u021bit\u0103 de Principesa Elena \u0219i de […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8530,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-8534","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8534","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8534"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8534\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8535,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8534\/revisions\/8535"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8530"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8534"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8534"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8534"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}