{"id":8511,"date":"2026-09-19T07:26:51","date_gmt":"2026-09-19T04:26:51","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=8511"},"modified":"2026-09-19T07:26:51","modified_gmt":"2026-09-19T04:26:51","slug":"18-septembrie-grigore-tocilescu-si-inceputurile-arheologiei-dobrogene","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/18-septembrie-grigore-tocilescu-si-inceputurile-arheologiei-dobrogene\/","title":{"rendered":"18 septembrie \u2013 Grigore Tocilescu \u0219i \u00eenceputurile arheologiei dobrogene"},"content":{"rendered":"<p class=\"wp-block-paragraph\">La <strong>18 septembrie 1909<\/strong>, la Bucure\u0219ti, se stingea din via\u021b\u0103, la numai 59 de ani, <strong>Grigore G. Tocilescu<\/strong>, una dintre personalit\u0103\u021bile care au contribuit decisiv la dezvoltarea cercet\u0103rii istorice \u0219i arheologice din Rom\u00e2nia. Pentru Dobrogea, numele s\u0103u este legat de primele cercet\u0103ri sistematice ale monumentelor antice, de recuperarea inscrip\u021biilor \u0219i a pieselor arheologice, dar mai ales de cercetarea Monumentului Tropaeum Traiani, de la Adamclisi. \u00cen necrologul rostit de Ion Kalinderu, se sublinia c\u0103 Tocilescu <em>\u201ea dezgropat din pulberea veacurilor, a studiat \u0219i a reconstituit monumentul triumfal de la Adamclisi, care evoc\u0103 at\u00e2t de str\u0103lucit puterea \u0219i gloria str\u0103mo\u0219ilor romani\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Grigore G. Tocilescu s-a n\u0103scut la 26 octombrie 1850, \u00een localitatea Fefelei, \u00een apropiere de Mizil. A urmat cursurile Colegiului \u201eSf. Sava\u201d din Bucure\u0219ti, apoi a studiat dreptul \u0219i filosofia. \u00cenc\u0103 din tinere\u021be s-a apropiat de istorie, sub influen\u021ba lui B. P. Ha\u0219deu, iar studiile f\u0103cute la Praga \u0219i Viena l-au pus \u00een contact cu cercet\u0103tori importan\u021bi ai vremii. \u00cen 1876 \u0219i-a sus\u021binut doctoratul \u00een istorie la Praga, cu lucrarea &nbsp;<em>\u201eDacia \u00eenainte de Romani\u201d<\/em>. \u00cen 1881, a devenit profesor de istorie antic\u0103, antichit\u0103\u021bi greco-romane \u0219i epigrafie la Universitatea din Bucure\u0219ti \u0219i director al Muzeului Na\u021bional de Antichit\u0103\u021bi. Din acel moment, Dobrogea a ocupat un loc central \u00een preocup\u0103rile sale. P\u00e2n\u0103 \u00een 1910, cercet\u0103rile desf\u0103\u0219urate de Tocilescu au dus la identificarea a peste 60 de cet\u0103\u021bi, la str\u00e2ngerea a peste 600 de inscrip\u021bii, al\u0103turi de sculpturi, monede \u0219i elemente arhitectonice, la realizarea primei h\u0103r\u021bi arheologice a regiunii \u0219i la realizarea topografiei am\u0103nun\u021bite a valurilor dintre Constan\u021ba \u0219i Cernavod\u0103, cu traseul principalelor drumuri.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen prim\u0103vara anului 1882, Grigore Tocilescu \u00eencepea cercet\u0103rile la Adamclisi. Radu Vulpe noteaz\u0103 \u00een studiul \u201eActivitatea archeologic\u0103 \u00een Dobrogea \u00een cei 50 de ani de st\u0103p\u00e2nire rom\u00e2neasc\u0103\u201d, publicat \u00een volumul aniversar al \u201eAnalelor Dobrogei\u201d (1928), intitulat \u201eDobrogea. Cincizeci de ani de via\u021b\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. 1878-1928\u201d: <em>\u201eCeea ce l-a atras mai mult pe Tocilescu \u00een Dobrogea \u0219i i-a adus apoi o faim\u0103 european\u0103, a fost m\u0103re\u021bul monument de la Adamclisi, pe care c\u0103l\u0103torii \u0219i \u00eenv\u0103\u021ba\u021bii de mai \u00eenainte \u00eel socoteau fie o fort\u0103rea\u021b\u0103, fie un turn de paz\u0103, fie mai adesea un falnic mausoleu, atribuindu-l c\u00e2nd lui Darius al Per\u0219ilor, c\u00e2nd Odryzilor tracici din sec. III \u00een. Cr., c\u00e2nd \u00een sf\u00e2r\u0219it lui Traian, generalul lui Valens din sec. IV d. Cr. Un studiu complet al acestei colosale cl\u0103diri nu se putea \u00eencepe pe acea vreme dec\u00e2t printr-un curaj neobi\u0219nuit c\u0103ci, pe de o parte, era nevoie de mari sacrificii materiale, iar pe de alt\u0103 parte, din punct de vedere \u0219tiin\u021bific, problemele care se puneau la fiecare pas erau dintre cele mai dificile, monumentul neav\u00e2nd o perfect\u0103 analogie \u00een alte p\u0103r\u021bi.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>Tocilescu a avut meritul de a fi luat \u00eendr\u0103znea\u021ba hot\u0103r\u00e2re \u0219i \u2013 printr-o munc\u0103 necurmat\u0103, agravat\u0103 de st\u0103ruin\u021ba ce trebuia depus\u0103 pentru ob\u021binerea continu\u0103 a sprijinului suprabugetar din partea statului \u0219i pentru str\u00e2ngerea pieselor risipite ale monumentului de pe o mare \u00eentindere a Dobrogei, unele trebuind a fi c\u0103utate p\u00e2n\u0103 \u0219i \u00een muzeul din Constantinopol, \u2013 a reu\u0219it s\u0103 duc\u0103 \u00een sf\u00e2r\u0219it la cap\u0103t, dup\u0103 12 ani de str\u0103duin\u021b\u0103, opera \u00eenceput\u0103. Desigur, \u00een ce prive\u0219te reconstituirea monumentului \u0219i studiul reprezent\u0103rilor figurate, a fost pe deplin ajutat de dou\u0103 somit\u0103\u021bi europene: arhitectul archeolog Niemann \u0219i archeologul Benndorf. Dar lui Tocilescu \u00eei revine meritul dat\u0103rii \u0219i al interpret\u0103rii istorice a monumentului, pe l\u00e2ng\u0103 imensele sfor\u021b\u0103ri de caracter practic, pe care le-a suportat numai el.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Grigore Tocilescu a reu\u0219it astfel s\u0103 dezlege <em>\u201eenigma acestui monument colosal\u201d<\/em>, stabilind c\u0103 era un trofeu ridicat de \u00eemp\u0103ratul Traian \u00een anul 109. Cercet\u0103rile au continuat \u00een cetatea Tropaeum, \u00een zona mausoleului \u0219i \u00een \u00eemprejurimi. \u00cen 1895, la Viena, ap\u0103rea monumentala lucrare <em>\u201eMonumentul de la Adamklissi: Tropaeum Traiani\u201d<\/em>, realizat\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Benndorf \u0219i Niemann. \u201eCarte de v\u00e2rf, de maturitate \u0219tiin\u021bific\u0103\u201d a lui Tocilescu, iar reconstituirea propus\u0103 de aceasta a devenit un punct de referin\u021b\u0103 pentru cercet\u0103rile ulterioare.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">La 18 septembrie, ne amintim astfel nu doar de dispari\u021bia unui mare istoric, ci de omul care a privit Dobrogea ca pe un vast teritoriu istoric care trebuia cercetat, \u00een\u021beles \u0219i, mai ales, p\u0103strat.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Reclama zilei: \u201e2000 lei dau recompens\u0103 aceluia ce-l va prinde sau \u00eemi va da rela\u021biuni despre fostul meu \u00eencasator Gheorghe Riza Rapti disp\u0103rut din serviciul meu cu o sum\u0103 mare de bani\u201d (Dacia, 18 septembrie 1927)<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Bibliografie<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Ioana Cristache-Panait, Panait I. Panait, <em>\u201eGrigore G. Tocilescu (1850\u20131909)\u201d<\/em>, \u00een <em>Studii \u0219i Articole de Istorie<\/em>, XXXIX\u2013XL, 1979, Bucure\u0219ti, pp. 182\u2013190.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Radu Vulpe, <em>\u201eActivitatea archeologic\u0103 \u00een Dobrogea \u00een cei 50 de ani de st\u0103p\u00e2nire rom\u00e2neasc\u0103\u201d<\/em>, \u00een Analele Dobrogei, anul IX, nr. 1, 1928, pp. 117\u2013144.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>La 18 septembrie 1909, la Bucure\u0219ti, se stingea din via\u021b\u0103, la numai 59 de ani, Grigore G. Tocilescu, una dintre personalit\u0103\u021bile care au contribuit decisiv la dezvoltarea cercet\u0103rii istorice \u0219i arheologice din Rom\u00e2nia. Pentru Dobrogea, numele s\u0103u este legat de primele cercet\u0103ri sistematice ale monumentelor antice, de recuperarea inscrip\u021biilor \u0219i a pieselor arheologice, dar mai [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8507,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-8511","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8511","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8511"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8511\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8512,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8511\/revisions\/8512"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8507"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8511"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8511"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8511"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}