{"id":8470,"date":"2026-09-14T08:45:55","date_gmt":"2026-09-14T05:45:55","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=8470"},"modified":"2026-09-14T08:45:55","modified_gmt":"2026-09-14T05:45:55","slug":"14-septembrie-inaugurarea-caii-ferate-constanta-cernavoda-in-ziarul-american-the-living-age","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/14-septembrie-inaugurarea-caii-ferate-constanta-cernavoda-in-ziarul-american-the-living-age\/","title":{"rendered":"14 septembrie &#8211; Inaugurarea c\u0103ii ferate Constan\u021ba \u2013 Cernavod\u0103, \u00een ziarul american The Living Age"},"content":{"rendered":"<p class=\"wp-block-paragraph\">De-a lungul secolului al XIX-lea, p\u00e2n\u0103 pe 14 noiembrie 1878, Dobrogea a continuat s\u0103 se afle sub st\u0103p\u00e2nirea Imperiului Otoman. Unul dintre cele mai importante momente din istoria \u021binutului, \u00een acest veac al moderniz\u0103rii, a fost f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 inaugurarea c\u0103ii ferate Constan\u021ba &#8211; Cernavod\u0103 (forme citate \u00een diverse surse str\u0103ine: Kiustenge\/Kostence\/Kustendjie &#8211; Tchernavoda, Bogazchioi\/Bogazcheni), eveniment petrecut pe data de 4 octombrie 1860. S-a scris mult \u00een ultimele decenii despre acest crucial episod, pentru aceasta fiind folosite numeroase surse britanice ale vremii precum \u201eRailway Times\u201c, \u201eIllustrated London News\u201c, \u201eThe Examiner\u201c, \u201eThe Morning Chronicle\u201c etc. De aceast\u0103 dat\u0103, prezent\u0103m \u00eens\u0103 o alt\u0103 surs\u0103, originar\u0103 din Lumea Nou\u0103, fapt ce demonstreaz\u0103 o dat\u0103 \u00een plus importan\u021ba acestui eveniment petrecut \u00eentre Dun\u0103re \u0219i Mare \u0219i faptul c\u0103 el a avut un mare ecou \u0219i peste ocean. De asemenea, \u00een cadrul acestui articol prezent\u0103m \u0219i portretul unei personalit\u0103\u021bi ce \u0219i-a adus o contribu\u021bie esen\u021bial\u0103 la realizarea c\u0103ii ferate Constan\u021ba &#8211; Cernavod\u0103 (Kustendjie &#8211; Tchernavoda) \u0219i anume \u00eenaltul demnitar otoman Ibrahim Edhem Pascha.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dup\u0103 cum se \u0219tie, \u00een 1857, la un an dup\u0103 \u00eencheierea R\u0103zboiului Crimeii,&nbsp; consor\u021biul britanic Danube Black Sea Railway and Kustendjie Harbour Ltd (DBSR) a ob\u021binut din partea Imperiului Otoman concesiunea construirii c\u0103ii ferate Kustendjie &#8211; Tchernavoda precum \u0219i pe cea a portului Kustendjie. Linia ferat\u0103 a fost construit\u0103 \u00een urm\u0103torii ani, sub conducerea managerului de proiect, inginerul John Trevor Barkley, \u0219i inaugurat\u0103 pe 4 octombrie 1860. \u00cen toamna acelui an, unul dintre cele mai importante periodice americane ale vremii, revista \u201eThe Living Age\u201c aloca un vast spa\u021biu acestei inaugur\u0103ri \u201ede la cap\u0103tul lumii\u201c. \u00cen fasciculul alocat lunilor octombrie, noiembrie \u0219i decembrie este publicat amplul material despre calea ferat\u0103 din Dobrogea. Red\u0103m c\u00e2teva fragmente (traducerea ne apar\u021bine):<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>\u201ePe 4, luna trecut\u0103 (n.a. octombrie) s-a deschis prima cale ferat\u0103 turc\u0103 Tchernaveda (Bogazcheni), pe Dun\u0103re \u0219i Kustendjie, pe malul M\u0103rii Negre, pe o distan\u021b\u0103 de aproximativ 40 de mile (63,5 km). Pe vechea rut\u0103 (n.a. fluvial\u0103 \u0219i maritim\u0103) \u00eentre aceste dou\u0103 puncte era o distan\u021b\u0103 de 300 de mile (n.a. Cernavoda &#8211; Gala\u021bi &#8211; Sulina &#8211; Constan\u021ba). C\u0103l\u0103torii ce aleg acum calea ferat\u0103 economisesc a\u0219adar 260 de mile, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 evit\u0103 numeroasele pericole ce implic\u0103 naviga\u021bia pe Dun\u0103re \u0219i \u00eent\u00e2rzierile at\u00e2t de comune de la gura Sulina. Deschiderea liniei, destinat\u0103 s\u0103 stimuleze activitatea comercial\u0103 a zonei, s-a bucurat de participarea multor directori englezi ai concesiunii (n.a. DBSR) \u0219i de reprezentan\u021bi ai Turciei, Greciei, Albaniei \u0219i Bulgariei \u0219i de foarte mul\u021bi t\u0103tari care au \u00eenc\u00e2ntat asisten\u021ba cu ale lor costume pitore\u0219ti. Ethem Pascha, reprezentantul Sultanului a ar\u0103tat cu aceast\u0103 ocazie un cald interes legat de succesul liniei\u2026 a fost evident \u00eens\u0103 c\u0103 suita sa nu era foarte \u00eenc\u00e2ntat\u0103 s\u0103 se \u00eencread\u0103 \u00een monstrul pufnitor de o\u021bel pe care \u00eel vedeau pentru prima dat\u0103; o pereche de dou\u0103 nefericite oi au fost aduse \u00eenainte \u0219i sacrificate, c\u00e2te una pe fiecare \u0219in\u0103, \u00een fa\u021ba locomotivei \u0219i abia apoi oamenii pa\u0219ei au cutezat s\u0103 \u00ee\u0219i acompanieze \u0219eful \u00een vagoanele rezervate pentru ei\u2026 C\u0103l\u0103toria a fost una \u00eencununat\u0103 de succes, iar un mare dineu \u00een stil englezesc i-a a\u0219teptat pe pasageri la Tchernavoda. Unul \u0219i mai mare a fost \u00eens\u0103 preg\u0103tit pentru ei la \u00eentoarcere, la Kustendjie, la \u201eNew Railway Hotel\u201d (n.a. hotelul DBSR-ului), \u00een gr\u0103dina c\u0103ruia a fost ridicat un cort foarte frumos decorat. Mai bine de o sut\u0103 de persoane s-au a\u0219ezat la acest banchet interna\u021bional la care toat\u0103 lumea a toastat \u00een cinstea Reginei Victoria \u0219i a Sultanului; Pascha \u0219i-a manifestat cel mai cordial interes privind realizarea acelei zile \u0219i \u0219i-a exprimat speran\u021ba ca, pe viitor, linii similare de comunica\u021bie s\u0103 poat\u0103 fi realizate \u00een fiecare parte a Turciei\u2026 \u201c<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Ne vom concentra \u00een continuare aten\u021bia asupra acestui personaj, demnitarul \u201eEthem Pascha\u201d, adesea men\u021bionat, dar destul de pu\u021bin analizat. \u00cen opinia noastr\u0103, acest \u00eenalt demnitar otoman a avut un rol crucial \u00een realizarea c\u0103ii ferate dobrogene (prima inaugurat\u0103 din Imperiul Otoman pentru c\u0103 cea \u00eenceput\u0103 \u00een 1856 Izmir &#8211; Aydin a fost complet finalizat\u0103 \u00een 1866). \u201eEthem Pascha\u201c&nbsp; a ocupat posturi de conducere foarte importante \u00een timpul sultanilor reformatori Abdul Medgid (1839-1861) \u0219i Abdul Aziz (1861-1876), fiind ministru (al Comer\u021bului, al Instruc\u021biunilor Publice, al Afacerilor Interne), ambasador la Viena \u0219i Berlin \u0219i chiar mare vizir al Imperiului (1877 &#8211; ianuarie 1878). Gra\u021bie lui, turcii au fost convin\u0219i s\u0103 acorde britanicilor concesiunea c\u0103ii ferate. El era foarte bun prieten cu inginerul John Trevor Barkley, managerul DBSR, cel care \u00een timpul R\u0103zboiului Crimeii (1853-1856) lucrase \u00een Turcia, la minele de c\u0103rbune de la Heracleea, Eregli. \u201eEthem Pascha\u201c a fost, \u00een fapt, Ibrahim Edhem Pascha (1819-1893), iar povestea vie\u021bii sale este una foarte interesant\u0103. Grec la origine, el s-a n\u0103scut \u00een insula Chios, \u00eentr-un sat grecesc ortodox \u0219i a r\u0103mas orfan la numai trei ani (dup\u0103 alte surse la 1 an) dup\u0103 ce otomanii au distrus a\u0219ezarea sa natal\u0103 (n.a. masacrul din Chios a avut loc \u00een aprilie 1822). Potrivit istoricilor turci, el a fost capturat \u0219i v\u00e2ndut ca sclav la Constantinopole. Marele s\u0103u noroc a fost s\u0103 fie adoptat de Husrev Pascha (1769-1855), mare amiral al Imperiului (Kapudan Pascha) \u0219i mare vizir (1839-1840). Husrev a adoptat peste 100 de copii pe care i-a trimis la \u0219coli importante, ajut\u00e2ndu-I s\u0103 devin\u0103 \u00eenal\u021bi demnitari ai imperiului. Ibrahim Edhem s-a dovedit un elev de excep\u021bie, a studiat Ingineria la Paris, unde a devenit prieten cu chimistul \u0219i bacteriologul Louis Pasteur. Edhem Pascha a fost a\u0219adar o minte luminat\u0103, care odat\u0103 revenit la Constantinopol a militat pentru modernizarea \u0219i occidentalizarea \u021b\u0103rii sale \u0219i a depus toate eforturile pentru \u00eemplinirea acestor deziderate. El a avut avantajul s\u0103 activeze \u00een timpul unor sultani (sus-men\u021biona\u021bi) interesa\u021bi s\u0103 scoat\u0103 imperiul din \u201eghearele\u201c Evului Mediu pentru a-l aduce \u00een Epoca Modern\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dup\u0103 \u00eencheierea R\u0103zboiului de Independen\u021b\u0103 din 1877-1878 (r\u0103zboiul ruso-rom\u00e2no-turc), pe 14 noiembrie 1878, Dobrogea a intrat sub administra\u021bie rom\u00e2neasc\u0103, iar povestea sa de sub st\u0103p\u00e2nire turceasc\u0103 a luat sf\u00e2r\u0219it. Dup\u0103 numai patru ani, \u00een 1882, Rom\u00e2nia (regat condus de Carol I) a r\u0103scump\u0103rat pe bani grei (16,8 milioane de lire sterline) concesiunile britanice din Dobrogea, calea ferat\u0103 \u0219i portul Constan\u021ba. Povestea britanic\u0103 se \u00eencheiase, iar noua Dobroge \u00ee\u0219i continua existen\u021ba pe drumul moderniz\u0103rii\u2026<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong><u>Reclama zilei<\/u><\/strong> <strong>\u2013 <em>P.Luludis \u0219i Fiii \u2013 Agen\u021bia de Vapoare M. Embiricos&amp;Co \u0219i Troiano Brothers. Depozit de c\u0103rbuni engleze\u0219ti. Mu\u0219amale, \u021aoluri, Saci, Cereale. Expedi\u021biuni \u0219i V\u0103muiri. Asigurare: Steaua Rom\u00e2niei.<\/em> (1924)<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Biografie selectiv\u0103<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>Littel\u2019s Living Age, third series<\/em>, vol. XI, oct. nov. dec. 1860, Boston, p. 611;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>The Railway Times<\/em> no. 9 june, 8 sept., 27 oct. 1860;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Edhem Eldem &#8211; <em>The story of the Little greek boy who became a powerful pascha &#8211; Myth and reality in the life of Ibrahim Edem Pascha<\/em> c. 1818-1893.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Surs\u0103 &#8211; Ilustrated London News 1863<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>De-a lungul secolului al XIX-lea, p\u00e2n\u0103 pe 14 noiembrie 1878, Dobrogea a continuat s\u0103 se afle sub st\u0103p\u00e2nirea Imperiului Otoman. Unul dintre cele mai importante momente din istoria \u021binutului, \u00een acest veac al moderniz\u0103rii, a fost f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 inaugurarea c\u0103ii ferate Constan\u021ba &#8211; Cernavod\u0103 (forme citate \u00een diverse surse str\u0103ine: Kiustenge\/Kostence\/Kustendjie &#8211; Tchernavoda, Bogazchioi\/Bogazcheni), eveniment [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8469,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-8470","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8470","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8470"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8470\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8471,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8470\/revisions\/8471"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8469"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8470"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8470"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8470"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}