\u00centre anii 1853-1856 a avut loc R\u0103zboiul Crimeii (purtat \u00eentre Imperiul Otoman, Regatul Unit al Marii Britanii, Al Doilea Imperiu Francez \u0219i Regatul Sardiniei contra Rusiei \u021aariste), conflict s\u00e2ngeros \u00eencheiat cu victoria alia\u021bilor, de pe urma c\u0103reia Dobrogea \u0219i Constan\u021ba aveau s\u0103 profite. Din primul an al acestui r\u0103zboi crimeean avem \u0219i o relatare elocvent\u0103, ce ne ajut\u0103 s\u0103 refacem imaginea a\u0219ez\u0103rii Kustendjie\/Kiustenge\/Constan\u021ba, \u00een anul 1853. Jurnalul \u00een cauz\u0103 \u00eei apar\u021bine unui politician britanic, irlandezul Patrick O’Brien, cel care a vizitat \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i Moldova, pe drumul f\u0103cut de la Constantinopole spre acestea vizit\u00e2nd \u0219i t\u0103r\u00e2mul dintre Dun\u0103re \u0219i Mare. Patrick O’Brien (1823-1895) era originar din Dublin, absolvise Facultatea de Drept, iar \u00een 1852 ob\u021binuse un loc \u00een Parlament ca reprezentant al \u021binutului Kings County. A fost membru al Camerei Comunelor p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1885. A fost \u00eennobilat (sir) \u0219i a purtat titlul de Al Dolea Baronet de Merrison Square \u0219i Borris-in-Ossory.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen 1854, dup\u0103 efectuarea c\u0103l\u0103toriei \u00een principatele rom\u00e2ne, el a publicat la Londra cartea “Journal of a residence in the Danubian Principalties – in the autumn and winter of 1853”<\/em>, lucrare publicat\u0103 \u0219i comentat\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 de c\u0103tre istoricul Constantin Ardeleanu. A\u0219a cum \u00eensu\u0219i C. Ardeleanu arat\u0103, nici p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi nu se cunoa\u0219te foarte clar motivul pentru care politicianul britanic a f\u0103cut aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie. Una dintre ipotezele vehiculate este aceea c\u0103 a avut o misiune diplomatic\u0103 secret\u0103, \u00een timp ce o alt\u0103 teorie aduce motive personale pur oneroase. Cert este faptul c\u0103 O’Brien a oferit numeroase detalii legate de locurile vizitate, dar nu a spus nimic despre motivele c\u0103l\u0103toriei sale.<\/p>\n\n\n\n C\u0103l\u0103toria sa a \u00eenceput \u00een septembrie 1853 la Constantinopol, locul \u00een care s-a \u00eembarcat pe un vas austriac. A mers cu acesta mai \u00eent\u00e2i la Burgas \u0219i Varna, pentru ca apoi s\u0103 ajung\u0103 la Gurile Dun\u0103rii, la Sulina \u0219i la Sf\u00e2ntu Gheorghe. A urmat apoi Gala\u021biul, unde O Brien s-a \u00eembarcat pe un alt vas, de aceast\u0103 dat\u0103 cu destina\u021bia Giurgiu. El descrie \u021b\u0103rmul dobrogean al Dun\u0103rii \u0219i este martor al preg\u0103tirilor militare intense f\u0103cute de armata otoman\u0103. Descrie \u0219i zona Medgidia: \u201cLacul Carasu (Kara-Su \u2013 Apa Neagr\u0103) este \u00een fapt un \u0219ir de lacuri \u00eentinse de la SSE la NNV pre\u021bde vreo 20 de kilometri. Apa este ad\u00e2nc\u0103 \u00een cele mai multe din lacuri, dar \u00een canalele care fac leg\u0103tura \u00eentre ele rareori trece de 30 de cm… La vreun kilometru \u00een aval de Cernavoda curge r\u00e2ul cu acela\u0219i nume. De aici p\u00e2n\u0103 la Marea Neagr\u0103 nu sunt mai mult de 60 de km… La un moment dat a fost vorba s\u0103 se construiasc\u0103 un canal care s\u0103 \u00eel lege de ora\u0219ul Constan\u021ba pentru a evita astfel pericolele tot mai mari de la an la an pentru naviga\u021bia la Gurile Dun\u0103rii.<\/em> (n.a. acest proiect al canalului a fost abandonat din cauza costurilor estimate, mult prea mari)” (surs\u0103 citat – C. Ardeleanu p.40-41).<\/p>\n\n\n\n O’Brien ajunge \u0219i la Kustendjie pe care o descrie astfel: \u201c<\/em>Localitatea este a\u0219ezat\u0103 pe un promontoriu proiectat \u00een mare, cel mai sudic punct al promontoriului form\u00e2nd o latur\u0103 a golfului sau micii sale rade. Ora\u0219ul este \u00eentr-o stare jalnic\u0103 dup\u0103 trecerea ru\u0219ilor, care au dat dovad\u0103 de asprime, distrug\u00e2nd acest loc. Constan\u021ba se afl\u0103 la circa 50 de metri deasupra nivelului m\u0103rii. Micul port, m\u0103rginit de un vechi dig ridicat, dup\u0103 c\u00e2t se pare, de romani (n.a. mai degrab\u0103 ruinele vechiului dig genovez de sec.XIII-XIV?), are acum vreo 2 metri ad\u00e2ncime, fiind plin de buc\u0103\u021bi pr\u0103v\u0103lite din \u00eent\u0103rituri \u0219i de nisipul adus din mare de v\u00e2nturile dinspre est. Nu poate ad\u0103posti dec\u00e2t 12-15 vase mici. Golful sau rada ar fi destul de protejate dac\u0103 digul ar fi reparat sau extins, iar golful cur\u0103\u021bat de nisip sau de resturi, caz \u00een care ar avea loc chiar 50-60 de vase mici cu o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 de 150-200 de tone. Restaurarea digului nu ar fi cu neputin\u021b\u0103, c\u0103ci \u00een fa\u021ba locului se afl\u0103 piatr\u0103 de toate m\u0103rimile.<\/em> (surs\u0103 citat – C. Ardeleanu p.43). O’Brien a intuit perfect poten\u021bialul portului Kustendjie. \u00cen mai pu\u021bin de zece ani acesta avea s\u0103 fie l\u0103rgit \u0219i modernizat de c\u0103tre DBSR pentru a putea trimite pe cale maritim\u0103, spre Regatul Unit, marile cantit\u0103\u021bi de gr\u00e2ne luate din Principatele Rom\u00e2ne \u0219i aduse la Kustendjie pe calea ferat\u0103 ce venea de la Cernavod\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00cen 1853, irlandezul O’Brien era doar un spectator ce observa \u0219i analiza realit\u0103\u021bile ce i se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219au. Dup\u0103 ce viziteaz\u0103 Kustendjie, el se \u00eentoarce c\u0103lare la Dun\u0103re, pe un alt drum dec\u00e2t cel pe care venise: \u201c<\/em>… am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 m\u0103 \u00eentorc la Dun\u0103re pe drumul ce trece prin Rasova, ca s\u0103 compar avantajele celor dou\u0103 rute… Am mers a\u0219adar vreo 2 km spre Sud p\u00e2n\u0103 la cap\u0103tul valului de p\u0103m\u00e2nt numit Valul lui Traian care str\u0103bate localitatea din apropiere de Rasova \u0219i se opre\u0219te aici (n.a. la Constan\u021ba), \u00een locul unde se pare c\u0103 pe vremuri se v\u0103rsa Dun\u0103rea \u00een mare. N-am v\u0103zut \u00eens\u0103 niciun fel de urme ale vreunui curs de ap\u0103 pe care s\u0103 se \u00eentemeieze o astfel de presupunere. La cap\u0103tul Valului lui Traian este un \u0219ir destul de regulat de movile care seam\u0103n\u0103 foarte bine cu unele tabere romane din Sco\u021bia… Cea mai mare parte a drumului de la Cernavod\u0103 este excelent \u0219i ar fi putut fi folosit de Compania Austriac\u0103 dac\u0103 aceasta \u0219i-ar fi continuat planul de a face din Constan\u021ba portul din care vasele de m\u0103rfuri sau de pasageri ale Companiei Dun\u0103rene ar fi plecat spre Constantinopol<\/em>…\u201d(surs\u0103 citat – C.Ardeleanu, p.44).<\/p>\n\n\n\n Planul austriac al canalului dintre Cernavod\u0103 \u0219i Constan\u021ba, de care pomene\u0219te diplomatul britanic, nu a fost niciodat\u0103 pus \u00een aplicare. Ideea construirii lui a fost preluat\u0103 \u0219i de investitorul Thomas Wilson, dar abandonat\u0103 \u00een 1856 dup\u0103 ce inginerii Charles Liddell \u0219i Lewis Dunbar Gordon au estimat investi\u021bii mult prea mari pentru realizarea sa. Liddell \u0219i Gordon aveau s\u0103 mearg\u0103 pe varianta mult mai logic\u0103 \u0219i profitabil\u0103 a unui drum de fier, cale ferat\u0103 construit\u0103 \u0219i administrat\u0103 de c\u0103tre compania britanic\u0103 DBSR (Danube Black Sea Railway and Kustendjie Harbour). Aceast\u0103 linie feroviar\u0103 \u0219i apoi portul creat de britanici aveau s\u0103 duc\u0103 ora\u0219ul Constan\u021ba pe drumul moderniz\u0103rii…<\/p>\n\n\n\n Reclama zilei \u2013 ALBANIA \u2013 Tipografie, Leg\u0103torie, Papet\u0103rie, Cartonaje, Stereotipie \u2013Fabric\u0103 de \u0218tampile. Constan\u021ba, strada Traian, no.16-20, Telefon 16\/1. Ma\u0219in\u0103 de cules. Uzin\u00ee proprie. (1924)<\/strong><\/p>\n\n\n\n Sursa foto: Arhiva MINAC<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00centre anii 1853-1856 a avut loc R\u0103zboiul Crimeii (purtat \u00eentre Imperiul Otoman, Regatul Unit al Marii Britanii, Al Doilea Imperiu Francez \u0219i Regatul Sardiniei contra Rusiei \u021aariste), conflict s\u00e2ngeros \u00eencheiat cu victoria alia\u021bilor, de pe urma c\u0103reia Dobrogea \u0219i Constan\u021ba aveau s\u0103 profite. Din primul an al acestui r\u0103zboi crimeean avem \u0219i o relatare elocvent\u0103, […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8463,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-8467","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8467","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8467"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8467\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8468,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8467\/revisions\/8468"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8463"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8467"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8467"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8467"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}