{"id":8415,"date":"2026-09-05T08:58:01","date_gmt":"2026-09-05T05:58:01","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=8415"},"modified":"2026-09-05T08:58:01","modified_gmt":"2026-09-05T05:58:01","slug":"5-septembrie-despre-vulturi-razboiul-troian-zei-si-oameni-la-tomis","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/5-septembrie-despre-vulturi-razboiul-troian-zei-si-oameni-la-tomis\/","title":{"rendered":"5 septembrie &#8211; Despre vulturi, r\u0103zboiul troian, zei \u0219i oameni la Tomis"},"content":{"rendered":"<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen 1984, cu ocazia unor cercet\u0103ri arheologice efectuate \u00een zona f\u00e2nt\u00e2nii cinetice de la gar\u0103, a fost descoperit un morm\u00e2nt care avea \u00een inventarul s\u0103u un inel cu o gem\u0103 foarte interesant\u0103. Piesa, cu num\u0103rul de inventar MINAC 31154, face parte dintr-un ansamblu funerar datat \u00een perioada secolelor II-III d.Chr.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Mica pies\u0103 a fost lucrat\u0103 din aur prin batere, \u00eentr-o form\u0103 delicat\u0103, av\u00e2nd un diametru de 1,6 cm \u0219i o greutate de 5,98 gr. Piesa \u00een sine este relativ obi\u0219nuit\u0103 pentru perioada roman\u0103, iar, la o prim\u0103 vedere, doar materialul pre\u021bios o scoate din anonimatul istoriei milenare a ora\u0219ului. Cu toate acestea, la o privire mai atent\u0103, ochiul curios al privitorului descoper\u0103 o imagine u\u0219or atipic\u0103, gravat\u0103 pe piatra care \u00eempodobe\u0219te bijuteria.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Aceasta, o calcedonie de culoare ro\u0219ie (8&#215;6 mm), poart\u0103 imaginea unui cap de t\u00e2n\u0103r cu o bonet\u0103 de tip frigian, decorat\u0103 \u00een v\u00e2rf cu un vultur. Aripile p\u0103s\u0103rii se r\u0103sfr\u00e2ng pe partea lateral\u0103, acoperind urechile. Gravarea este de bun\u0103 calitate, cu detalii at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u0219te fizionomia personajului masculin, c\u00e2t \u0219i penajul p\u0103s\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Raritatea motivului iconografic prezent pe gema de la Tomis a dus la diverse supozi\u021bii cu privire la identificarea celui care poart\u0103 un astfel de ve\u0219m\u00e2nt deosebit. Speciali\u0219tii au avansat mai multe ipoteze, de la un <em>abrasax<\/em> (o amulet\u0103 protectoare folosit\u0103 \u00een magia antic\u0103), la reprezentarea lui Ganymede sau chiar la aceea a unui muritor de r\u00e2nd.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen cazul \u00een care nu \u00eel \u0219ti\u021bi pe Ganymede, dar vara aceasta v-a\u021bi familiarizat cu aventurile aheilor &#8211; denumire sub care sunt men\u021bionate triburile care invadeaz\u0103 \u0219i cuceresc Troia, Achaia fiind numele dat de Homer regatului lui Agamemnon -, care \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 drumul spre cas\u0103 dup\u0103 cucerirea cet\u0103\u021bii Troia, ei bine, afla\u021bi c\u0103 eroul pove\u0219tii noastre de ast\u0103zi este fiul regelui fondator al regatului Troiei. De o frumuse\u021be \u0219i gra\u021bie divine, unice printre muritori, Ganymede este r\u0103pit de \u00eensu\u0219i Zeus, cu ajutorul sau sub forma unui vultur, \u0219i dus \u00een Olimp, unde va deveni paharnicul zeilor, fiind \u00eenzestrat cu tinere\u021be \u0219i via\u021b\u0103 ve\u0219nice.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">O ultim\u0103 ipotez\u0103 se refer\u0103 la \u00eencadrarea gemei \u00een categoria gemelor cu subiecte iconografice asociate cu armata roman\u0103. Reprezentarea ar putea fi, \u00een aceast\u0103 situa\u021bie, aceea a unui t\u00e2n\u0103r militar purt\u00e2nd un coif special, ob\u021binut ca premiu dup\u0103 c\u00e2\u0219tigarea unor \u00eentreceri sportive. Un astfel de coif a fost descoperit \u00een Rom\u00e2nia, pe frontiera Daciei Romane (<em>limes Alutanus<\/em>), \u00een zona fortifica\u021biilor romane de la Islaz (jude\u021bul Teleorman).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Indiferent de atribuirea iconografic\u0103 \u0219i de problematica asociat\u0103, sper\u0103m c\u0103 gema de la Tomis v\u0103 va fi purtat \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie imaginar\u0103 spre originile cet\u0103\u021bii Troia, pentru care oamenii s-au ucis \u00eentre ei \u00een vremuri de mult apuse. Apoi, sper\u0103m c\u0103 firul pove\u0219tii v-a condus spre lumea Romei, care a cucerit \u0219i a transformat grani\u021ba provinciilor imperiale de pe teritoriul Rom\u00e2niei de ast\u0103zi, \u00een grani\u021ba unui Imperiu care a modelat lumea a\u0219a cum o \u0219tim \u00een prezent.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">B\u0103tr\u00e2nul Tomis a cunoscut \u0219i puterea ora\u0219elor grece\u0219ti care l-au fondat, precum \u0219i puterea Romei care l-a supus. Pove\u0219tile lor s-au \u00eempletit pe veci cu povestea locului, \u0219i a\u0219a o povestim \u0219i noi ast\u0103zi\u2026<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong><em>Reclama zilei: Doctor E. Locar \u2013 specializat la Paris \u2013 pl\u0103m\u00e2ni, inim\u0103, stomac \u2013 tratamentul tuberculozei pulmonare prin Pneumothorax artificial \u2013 tratamentul modern al varicelor \u2013 str. Carol no. 90 (l\u00e2ng\u0103 Cinema Tomis) (Dobrogea Jun\u0103, 5 septembrie 1928)<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Bibliografie<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">A.Hamat, S. Georgescu, <em>About vultures and men in Tomis<\/em>, Funeraria, Cluj-Napoca 2026.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">A. Ra\u021biu, M. Simion, L. M. Anghelu\u021b\u0103, <em>The Roman Sports Cavalry Helmet from Islaz (Teleorman County, Romania)<\/em>, Cercet\u0103ri Arheologice, 30\/2, 2023, p. 669-690.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen 1984, cu ocazia unor cercet\u0103ri arheologice efectuate \u00een zona f\u00e2nt\u00e2nii cinetice de la gar\u0103, a fost descoperit un morm\u00e2nt care avea \u00een inventarul s\u0103u un inel cu o gem\u0103 foarte interesant\u0103. Piesa, cu num\u0103rul de inventar MINAC 31154, face parte dintr-un ansamblu funerar datat \u00een perioada secolelor II-III d.Chr. Mica pies\u0103 a fost lucrat\u0103 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8406,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-8415","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8415","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8415"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8415\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8416,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8415\/revisions\/8416"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8406"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8415"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8415"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8415"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}