Noi, dobrogenii, cunoa\u0219tem bine faptul c\u0103 multe dintre localit\u0103\u0163ile dintre Dun\u0103re \u015fi Mare au fost \u00eentemeiate de c\u0103tre etnicii turci \u0219i t\u0103tari, majoritari pe vremea c\u00e2nd provincia noastr\u0103 se afla sub domina\u0163ia otoman\u0103. Printre a\u015fez\u0103rile \u00eentemeiate de musulmani se num\u0103r\u0103 \u015fi satul Lazu, comuna Agigea. \u00cen compara\u0163ie cu celelalte localit\u0103\u0163i din lista sus-men\u0163ionat\u0103, Lazu are \u00eens\u0103 o poveste deosebit\u0103: a fost ctitorit\u0103 de un popor musulman misterios, care \u015fi-a avut propria identitate, propria limb\u0103 (lazuri) \u015fi, evident, propriile tradi\u0163ii, unele diferite de cele ale celorlal\u021bi turco-t\u0103tari dobrogeni.<\/p>\n\n\n\n
Lazii au fost o etnie din sudul M\u0103rii Negre, iar \u00een antichitate formau unul din cele mai puternice triburi ale Regatului Colchis (Colchida). Romanii le numeau \u0163ara Lazica. Un neam pu\u0163in numeros, mereu aflat \u00een conflict cu turcii, georgienii sau ru\u015fii, lazii au avut o istorie zbuciumat\u0103: au fost mai \u00eent\u00e2i cre\u015ftina\u0163i de Bizan\u0163, pentru ca sub Imperiul Otoman, \u00eencep\u00e2nd din din secolul al XVI-lea, s\u0103 devin\u0103 islami\u015fti suni\u0163i. A existat chiar \u015fi un sangeac al Imperiului Otoman care se numea Lazistan, dar acesta a avut o existen\u021b\u0103 relativ scurt\u0103.<\/p>\n\n\n\n
La \u00eenceputul secolului al XIX-lea, \u00een timpul r\u0103zboaielor s\u00e2ngeroase dintre turci \u015fi ru\u015fi, mul\u0163i lazi au migrat \u00een Dobrogea, stabilindu-se \u00een mai multe zone din Tulcea \u015fi din regiunea adiacent\u0103 Constan\u0163ei. Au \u00eentemeiat aici, l\u00e2ng\u0103 vechiul Tomis, Lazu, c\u0103ruia i se spunea Laz Mahale, sau \u201emahalaua lazilor\u201d. Ei au fost cataloga\u0163i de c\u0103tre cre\u015ftini drept turci, chiar dac\u0103 lazii vorbeau o limb\u0103 mai degrab\u0103 apropiat\u0103 de georgian\u0103 (surs\u0103: istoricul Dimosthenes Oikonomides). Dup\u0103 R\u0103zboiul de Independen\u0163\u0103 \u015fi integrarea Dobrogei \u00een Rom\u00e2nia (1878) mul\u0163i musulmani, printre care \u015fi numero\u015fi lazi, au p\u0103r\u0103sit \u0163inutul, emigr\u00e2nd \u00een Turcia.<\/p>\n\n\n\n
Cei r\u0103ma\u015fi la Lazu \u015fi-au pierdut treptat vechea identitate, declar\u00e2ndu-se \u00een deceniile ulterioare drept etnici turci. De altfel, istoricii otomani le-au negat de-a lungul timpului identitatea proprie, consider\u00e2ndu-i parte a marelui popor turc. De pe urma acestui neam misterios, jude\u0163ul Constan\u0163a a r\u0103mas cu Lazu, o a\u015fezare \u00eentemeiat\u0103 de un popor viteaz, dar vitregit de soart\u0103 \u015fi condamnat la dispari\u0163ie…<\/p>\n\n\n\n
Reclama zilei<\/u><\/strong> – Marele restaurant Britania, al domnului Andrei Georgeopol, v\u0103 a\u0219teapt\u0103 cu Buc\u0103t\u0103rie de prim rang \u2013 Specialit\u0103\u021bi proaspete de pesc\u0103rie \u0219i trufandale de sezon \u2013 Felurite m\u00e2nc\u0103ri orientale \u2013 Vinuri indigene \u0219i streine \u2013 Serviciu prompt \u0219i con\u0219tiincios<\/em> (ziarul Victoria, 1916)<\/strong><\/p>\n\n\n\n Surs\u0103 foto: Lazi \u00een Dobrogea, Georgian Ethnografy Museum \u2013 Wikipedia<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Noi, dobrogenii, cunoa\u0219tem bine faptul c\u0103 multe dintre localit\u0103\u0163ile dintre Dun\u0103re \u015fi Mare au fost \u00eentemeiate de c\u0103tre etnicii turci \u0219i t\u0103tari, majoritari pe vremea c\u00e2nd provincia noastr\u0103 se afla sub domina\u0163ia otoman\u0103. Printre a\u015fez\u0103rile \u00eentemeiate de musulmani se num\u0103r\u0103 \u015fi satul Lazu, comuna Agigea. \u00cen compara\u0163ie cu celelalte localit\u0103\u0163i din lista sus-men\u0163ionat\u0103, Lazu are […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8405,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-8412","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8412","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8412"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8412\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8413,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8412\/revisions\/8413"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8405"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8412"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8412"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8412"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}