{"id":8409,"date":"2026-09-03T09:34:11","date_gmt":"2026-09-03T06:34:11","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=8409"},"modified":"2026-09-03T09:36:16","modified_gmt":"2026-09-03T06:36:16","slug":"3-septembrie-dionisie-cel-smerit-creatorul-cronologiei-crestine-anno-domini","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/3-septembrie-dionisie-cel-smerit-creatorul-cronologiei-crestine-anno-domini\/","title":{"rendered":"3 septembrie – Dionisie cel Smerit, creatorul cronologiei cre\u0219tine Anno Domini"},"content":{"rendered":"

Este una dintre marile personalit\u0103\u021bi ale istoriei universale, un c\u0103rturar al antichit\u0103\u021bii care a l\u0103sat mo\u0219tenire posterit\u0103\u021bii opere deosebite \u0219i, mai ales, un sistem de datare extraordinar: calendarul cre\u0219tin Anno Domini<\/strong>, ce are ca punct de plecare \u201e\u00eentruparea Domnului Isus Hristos\u201d, o cronologie dup\u0103 care \u0219i ast\u0103zi se guverneaz\u0103 \u00eentreaga umanitate. Vorbim despre Dionisie Exiguul, Exiguus sau cel Umil, Smerit, sau Cel Mic<\/strong>, numit astfel nu pentru c\u0103 ar fi fost scund de statur\u0103, ci pentru c\u0103 s-a remarcat printr-o \u201eumilitate intelectual\u0103\u201d, surprinz\u0103toare \u00een condi\u021biile \u00een care activitatea sa \u0219i realiz\u0103rile au fost unele de excep\u021bie. Supranumit de occidentali \u0219i Dionysius sau Denis the Humble, Exiguus (470-544 d.H) este cunoscut ast\u0103zi ca un mare c\u0103rturar al antichit\u0103\u021bii romano-bizantine.<\/p>\n\n\n\n

Din p\u0103cate, se aminte\u0219te prea rar faptul c\u0103 el era originar din Scythia Mic\u0103, Dobrogea antic\u0103. Nu se cunosc foarte multe date despre via\u021ba sa, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 lipsesc sursele care s\u0103 ne ajute la recompunerea, cel pu\u021bin par\u021bial\u0103, a imaginii sale. S-au p\u0103strat \u0219i r\u00e2nduri scrise de el, prefa\u021be ale unor traduceri \u0219i scrisori adresate unor mari prela\u021bi ai vremii. Din fericire, unul dintre discipolii \u0219i apropia\u021bii s\u0103i, la r\u00e2ndul s\u0103u un mare scolar (c\u0103rturar) al acelor timpuri, a l\u0103sat r\u00e2nduri deosebite \u00een care \u00ee\u0219i descrie profesorul. Acest discipol este Cassiodorus, pe numele s\u0103u Flavius Magnus Aurelius Cassiodorus Senator, teolog \u0219i politician roman.<\/p>\n\n\n\n

De la acest Cassiodorus afl\u0103m detalii legate de personalitatea remarcabil\u0103 a lui Dionisie Smeritul, cel n\u0103scut \u00een Scythia Minor \u0219i care s-a remarcat ca un mare teolog la Roma, unde a fost apreciat de marii papi ai acelor vremuri. Astfel, Cassiodorus Senator ne spune mai \u00eent\u00e2i urm\u0103toarele: \u201e\u0218i a fost \u00een zilele noastre \u0219i c\u0103lug\u0103rul Dionisie, scit de neam, dar dup\u0103 caracter cu totul roman, foarte \u00eenv\u0103\u021bat \u00een am\u00e2ndou\u0103 limbile (n.a. greac\u0103 \u0219i latin\u0103), dovedind prin faptele sale echilibrul sufletesc pe care \u00eel \u00eenv\u0103\u021base \u00een C\u0103r\u021bile Domnului. A cercetat Scripturile cu o r\u00e2vn\u0103 at\u00e2t de mare \u0219i le-a \u00een\u021beles astfel \u00eenc\u00e2t ori de c\u00e2te ori ar fi fost \u00eentrebat, el avea r\u0103spunsul preg\u0103tit, d\u00e2ndu-l f\u0103r\u0103 nicio \u00eent\u00e2rziere\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n

F\u0103r\u0103 dubiu, Dionisie f\u0103cea parte din acea comunitate a c\u0103lug\u0103rilor sci\u021bi, din provincia Scythia Minor, intelectuali cre\u0219tini de marc\u0103, extrem de aprecia\u021bi la Constantinopol \u0219i la Roma, \u00een acea epoc\u0103. Nu se \u0219tie unde anume s-a n\u0103scut Dionisie, dar potrivit speciali\u0219tilor, \u00eenainte de a pleca din Scythia Minor, el a fost c\u0103lug\u0103r \u0219i s-a hirotonit \u00eentr-una dintre m\u00e2n\u0103stirile din apropierea Tomisului, la acea vreme ora\u0219 cu rang de mitropolie. C\u0103 a intrat de copil la m\u00e2n\u0103stire \u0219tim chiar dintr-o epistol\u0103 a sa, adresat\u0103 fostului duhovnic din \u021bara natal\u0103. Acesta era nimeni altul dec\u00e2t episcopul Tomisului, Petru.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, Dionisie i-a scris fostului s\u0103u protector: \u201e… C\u0103tre preafericitul meu st\u0103p\u00e2n, p\u0103rintele episcop Petru. Aduc\u00e2ndu-mi aminte de binefacerile tale, venerat p\u0103rinte, a arhiereilor lui Hristos aleas\u0103 podoab\u0103 \u0219i \u021bin\u00e2nd mereu \u00eenaintea ochilor mei suflete\u0219ti hrana sufleteasc\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 mie c\u00e2nd eram copil….\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

Dionisie a ales calea credin\u021bei, merg\u00e2nd pe drumul rug\u0103ciunii, al pio\u0219eniei \u0219i al studiului. Cassiodorus ne spune: \u201e\u00cen el era mult\u0103 simplitate \u00eempreun\u0103 cu \u00een\u021belepciune, smerenie \u00eempreun\u0103 cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103\u201c.<\/em> Iat\u0103 ce ne mai poveste\u0219te despre Dionisie cel Smerit discipolul s\u0103u: \u201e… A predat dialectica \u00eempreun\u0103 cu mine<\/em> (n.a. la m\u00e2n\u0103stirea Vivarium din Squilletum, Calabria, probabil \u00een anul 544 d.H) \u0219i a petrecut cu ajutorul lui Dumnezeu foarte mul\u021bi ani din via\u021b\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt glorios. \u00cen el era mult\u0103 simplitate \u00eempreun\u0103 cu \u00een\u021belepciune, smerenie \u00eempreun\u0103 cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103, modera\u021bie \u00eempreun\u0103 cu talent de a vorbi, \u00eenc\u00e2t se socotea un nimic sau unul din cei de urm\u0103 slujitori, de\u0219i era vrednic, f\u0103r\u0103 doar \u0219i poate, de societatea regilor. El se folosea cu pricepere at\u00e2t de mare de latin\u0103 \u0219i de greac\u0103 \u00eenc\u00e2t orice c\u0103r\u021bi grece\u0219ti le lua \u00een m\u00e2ini, le traducea f\u0103r\u0103 poticnire \u00een latine\u0219te \u0219i, la fel, pe cele latine\u0219ti le citea \u00een grece\u0219te, \u00eenc\u00e2t credeai c\u0103 aceasta e scris\u0103 a\u0219a cum pronun\u021ba gura lui cu o iu\u021beal\u0103 nest\u0103vilit\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Dionisie cel Smerit a inventat calendarul erei cre\u0219tine av\u00e2nd ca punct de plecare anul na\u0219terii lui Isus, na\u0219tere pe care el a numit-o \u201e\u00eenceputul n\u0103dejdii noastre\u201d. Acest principiu cunoscut nou\u0103 azi ca Anno Domini a fost folosit deopotriv\u0103 \u00een calendarele Iulian \u0219i Gregorian. La ordinul Papei Ioan I, el a elaborat practic un tabel cu datele de pr\u0103znuire a Sfintelor Pa\u0219ti \u0219i un set de argumente care s\u0103 \u00eei justifice modul de datare. \u00cen urma calculelor sale, data na\u0219terii lui Isus a fost stabilit\u0103 ca fiind 25 martie anul 754 de la fondarea Romei, astfel \u00eenc\u00e2t acest Anno Domini a devenit anul 0 al noii cronologii cre\u0219tine. P\u00e2n\u0103 la Dionisie, calendarul iulian era \u021binut \u00een func\u021bie de anii consulilor romani ale\u0219i pe fiecare an. C\u0103lug\u0103rul scit a inventat \u00eens\u0103 un sistem prin care a \u00eenlocuit \u0219i datarea din vremea lui Diocletian, \u00eemp\u0103rat care \u00eei persecutase \u00een trecut pe cre\u0219tini. Acest nou calcul (computus) al lui Dionisie mai avea o menire important\u0103: i-a f\u0103cut pe credincio\u0219i s\u0103 nu se mai team\u0103 c\u0103 sf\u00e2r\u0219itul lumii va sosi prea cur\u00e2nd. Cum a\u0219a?<\/p>\n\n\n\n

La acea vreme se credea c\u0103 Hristos s-a n\u0103scut \u00een anul 5500 de la facerea lumi (Anno Mundi) \u0219i c\u0103 A Doua Sa Venire, Sf\u00e2r\u0219itul Lumii, va avea loc \u00een anul 6000 (\u00een 500 Anno Domini). Calendarul lui Dionisie schimba datele tradi\u021bionale \u0219i alunga implicit temerea \u00eentr-o catastrof\u0103 iminent\u0103 \u0219i imediat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Nu se cunoa\u0219te exact c\u00e2nd \u0219i la ce v\u00e2rst\u0103 a p\u0103r\u0103sit Dionisie \u021binutul s\u0103u natal. A ajuns mai \u00eent\u00e2i \u00eentr-o m\u00e2n\u0103stire din Siria, apoi la Constantinopole. Talentul s\u0103u deosebit \u0219i realiz\u0103rile au f\u0103cut ca el s\u0103 fie chemat la Roma de c\u0103tre papa Ghelasie (Gelasius I). A ajuns la Roma la finele anului 496, la pu\u021bin timp dup\u0103 ce Gelasius a murit (\u00een luna noiembrie) A r\u0103mas acolo, profesor de dialectic\u0103, traduc\u0103tor, membru al Curiei \u0219i a lucrat \u00een cancelaria papal\u0103. A tradus din greac\u0103 \u00een latin\u0103 401 de canoane eclesiastice \u0219i decrete ale conciliilor de la Niceea, Constantinopole, Calcedon \u0219i Sardis. Tot lui \u00eei apar\u021bine \u0219i \u201eCollectio decretorum Pontificum Romanorum\u201d, care adun\u0103 decrete ale papilor \u00eencep\u00e2nd cu Siricius (384-399) \u0219i \u00eencheind cu Anastasius al II-lea (496-498). A mai tradus \u201eVia\u021ba Sf\u00e2ntului Pachomius\u201d, \u201eInstruc\u021bia Sf\u00e2ntului Proculus la Constantinopol\u201d, \u201eIstoria descoperirii capului lui Ioan Botez\u0103torul\u201d, scrisoarea Sf\u00e2ntului Chiril de Alexandria contra lui Nestorius, precum \u0219i \u201eDe oficio hominis\u201d a lui Gregorie din Nyssa.<\/p>\n\n\n\n

Dionisie Exiguus a tr\u0103it toat\u0103 via\u021ba ca simplu c\u0103lug\u0103r \u0219i se \u0219tie c\u0103 a locuit \u0219i lucrat la biserica Santa Anastasia al Palatino, din Roma. S-a bucurat de recunoa\u0219tere \u0219i respect din timpul vie\u021bii \u00eens\u0103 opera sa a devenit \u0219i mai cunoscut\u0103 \u00een veacurile ulterioare. Tiparele lui pascale au fost mai \u00eent\u00e2i adoptate oficial de Biserica Englez\u0103 \u00een cadrul Sinodului de la Whytby, din anul 664. Celebra inven\u021bie cronologic\u0103 a fost \u00eens\u0103 popularizat\u0103 mai ales \u00een sec. VII-VIII de c\u0103tre marele teolog al Britaniei, Venerabilul Beda (673-735 d.H), autorul operei monumentale \u201eIstoria ecleziastic\u0103 a poporului englez\u201d. Beda a scris cu mare respect despre scitul Dionisie Exiguus, pe care \u00eel numea \u201eAbbas\u201d, Abate. Acesta era un termen onorific, pus ca semn de recunoa\u0219tere \u0219i respect, chiar dac\u0103 Dionisie nu fusese niciodat\u0103 conduc\u0103torul unei biserici, ci doar un umil c\u0103lug\u0103r. Ulterior, \u00een sec.VIII, un elev al lui Beda, Alcuin de York a promovat calculul vremurilor \u0219i pe \u021b\u0103rm francez, unde a fost adoptat\u0103 de biserica francilor. La finele veacului al IX-lea to\u021bi regii cre\u0219tini ai Europei adoptaser\u0103 aceast\u0103 cronologie creat\u0103 de Dionisie Smeritul.<\/p>\n\n\n\n

\u00cencheiem cu o ultim\u0103 m\u0103rturie despre Dionisie Exiguus, f\u0103cut\u0103 de acela\u0219i Cassiodorus Senator \u0219i care ne ofer\u0103 noi detalii despre acest c\u0103lug\u0103r scit, ce era \u00eenainte de toate un Om deosebit: \u201eEra de o castitate rar\u0103 (n.a. \u00een sens de puritate sufleteasc\u0103, mai ales), v\u0103rsa lacrimi \u2013 mi\u0219cat de durere c\u00e2nd auzea cuvinte necuviincioase \u00een timpul veseliei… postea f\u0103r\u0103 s\u0103 repro\u0219eze celor ce m\u0103n\u00e2nc\u0103. Integru, legat total, cu statornicie de r\u00e2nduielile str\u0103mo\u0219e\u0219ti \u0219i ceea ce pot s\u0103 g\u0103seasc\u0103 unii citind la diferi\u021bi scriitori, era cunoscut c\u0103 str\u0103luce\u0219te \u00een fiin\u021ba lui…\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

Reclama zilei<\/u><\/strong> –  Hotelul Continental, de pe strada Carol, trec\u00e2nd sub o nou\u0103 administra\u021bie, cea a d-lui antreprenor Christu Ciomu, a fost din nou renovat, f\u0103c\u00e2ndu-se multe \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri, cari atrag o serioas\u0103 \u0219i numeroas\u0103 clientel\u0103.<\/em> (ziarul Victoria, 1916).<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Este una dintre marile personalit\u0103\u021bi ale istoriei universale, un c\u0103rturar al antichit\u0103\u021bii care a l\u0103sat mo\u0219tenire posterit\u0103\u021bii opere deosebite \u0219i, mai ales, un sistem de datare extraordinar: calendarul cre\u0219tin Anno Domini, ce are ca punct de plecare \u201e\u00eentruparea Domnului Isus Hristos\u201d, o cronologie dup\u0103 care \u0219i ast\u0103zi se guverneaz\u0103 \u00eentreaga umanitate. Vorbim despre Dionisie Exiguul, […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8411,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-8409","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8409","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8409"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8409\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8410,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8409\/revisions\/8410"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8411"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8409"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8409"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8409"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}