\u00cen apropierea lacului Sinoe se afl\u0103 ast\u0103zi vestigiile Cet\u0103\u021bii Histria, ora\u0219 \u00eentemeiat de coloni\u0219ti greci veni\u021bi din Milet. Timp de secole, Histria a fost un important centru al lumii grece\u0219ti, \u00een care comer\u021bul \u0219i schimburile cu popula\u021biile din \u021binuturile de la Dun\u0103re i-au adus prosperitate. Templele, zidurile, str\u0103zile \u0219i numeroasele piese arheologice descoperite aici vorbesc despre perioadele de \u00eenflorire, dar \u0219i despre vremurile de restri\u0219te care, \u00een cele din urm\u0103, au dus la stingerea ora\u0219ului.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen 1914, istoricul \u0219i arheologul Vasile P\u00e2rvan (1882\u20131927<\/strong>) a \u00eenceput cercet\u0103rile arheologice sistematice de la Histria. Prin munca sa, istoria cet\u0103\u021bii a fost readus\u0103 la lumin\u0103, iar vestigiile descoperite au oferit noi informa\u021bii despre trecutul ora\u0219ului. Dup\u0103 moartea sa, cercet\u0103rile au fost continuate de Scarlat Lambrino (1891\u20131964)<\/strong>, istoric, arheolog \u0219i epigrafist, care a contribuit la cercetarea \u0219i valorificarea patrimoniului cet\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n \u00cen anul 1931, Lambrino publica volumul \u201eCetatea Histria. Noti\u021b\u0103 istoric\u0103 \u0219i descriptiv\u0103 cu prilejul expozi\u021biei Cet\u0103\u021bii Histria de la Academia Rom\u00e2n\u0103, martie 1931\u201d<\/em>, o prezentare accesibil\u0103 care s-a dorit a fi un demers de popularizare a patrimoniului arheologic, menit s\u0103 apropie publicul de istoria ora\u0219ului antic. Red\u0103m, \u00een r\u00e2ndurile urm\u0103toare, fragmente din aceast\u0103 lucrare, \u00een care sunt descrise c\u00e2teva etape importante din evolu\u021bia urbei. <\/p>\n\n\n\n \u201e\u00cen vechime regiunea aceasta nu se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219a tot a\u0219a. Marea \u00eenainta p\u00e2n\u0103 departe \u00een interior \u0219i lacul Sinoe nu exista. Nisipurile aduse de mare, depun\u00e2ndu-se r\u00e2nd pe r\u00e2nd \u00een cursul vremii, au alc\u0103tuit ostrovul Chituc care desparte ast\u0103zi lacul de Marea Neagr\u0103. C\u00e2nd \u00eens\u0103 cei dint\u00e2i navigatori greci au venit \u00een aceast\u0103 regiune din Magrea Egee, pe cor\u0103biile lor \u00eencovoiate, ei au g\u0103sit o insul\u0103 situat\u0103 la vreo doi kilometri departe de \u021b\u0103rmul Dobrogei. Cele dou\u0103 platouri, legate printr-o limb\u0103 de p\u0103m\u00e2nt, se ridicau singuratice \u00een mijlocul apelor m\u0103rii. Navigatorii veneau din ora\u0219ul Milet care era a\u0219ezat pe coasta Asiciei Mici, la gura fluviului Meandru.<\/em><\/p>\n\n\n\n \u00cen regiunea noastr\u0103 navigatorii milesieni au g\u0103sit o insul\u0103 destul de \u00eentins\u0103 \u2013 vreo 80 de hectare, nu departe de uscat \u0219i aproape de gurile Dun\u0103rii. P\u0103m\u00e2ntul bogat al Dobrogei le punea la \u00eendem\u00e2n\u0103 gr\u00e2u din bel\u0219ug, iar regiunea gurilor Dun\u0103rii era ca \u0219i ast\u0103zi bogat\u0103 \u00een pe\u0219te. De alt\u0103 parte, urc\u00e2ndu-se \u00een sus pe fluviu ei puteau face comer\u021b cu popula\u021biile de pe maluri. A\u0219a a luat na\u0219tere Histria. \u00centemeierea ei s-a \u00eent\u00e2mplat pe la anul 656 a.Ch., pe c\u00e2t \u00ee\u0219i aduceau aminte scriitorii vechi. (…)<\/em><\/p>\n\n\n\n Astfel, p\u00e2n\u0103 \u00een pragul secolului al V-lea, histrienii pot s\u0103 se dezvolte \u00een \u00eemprejurimi prielnice. Cor\u0103biile lor urc\u0103 pe Dun\u0103re \u0219i pe afluen\u021bii ei p\u00e2n\u0103 \u00een mun\u021bii Munteiei \u0219i ai Moldovei. Cu m\u0103rfurile lor ajung chiar pe platoul Transilvaniei. Ei duc produse din miaz\u0103zi, vin \u0219i untdelemn, pe care le dau localnicilor \u00een schimbul gr\u00e2nelor, al aurului \u0219i al celorlalte produse. \u00cen felul acesta civiliza\u021bia greceasc\u0103 p\u0103trunde p\u00e2n\u0103 ad\u00e2nc \u00een Carpa\u021bi.<\/em><\/p>\n\n\n\n \u00cen secolele al V-lea \u0219i al IV-lea Histria ia un \u0219i mai mare av\u00e2nt. Ora\u0219ul se \u00eempodobe\u0219te cu temple de marmur\u0103 adus\u0103 din Marea Egee, care iau locul celor construite din material mai slab. A\u0219a s-a g\u0103sit o frumoas\u0103 friz\u0103 de marmur\u0103 alb\u0103 care \u00eempodobea, pe c\u00e2t se pare, baza statuii de cult din templul cel nou, cl\u0103dit c\u0103tre sf\u00e2r\u0219itul secolului al V-lea, al lui Apollon Ietros. \u201eApollo Vindec\u0103torul\u201d, divinitatea ocrotitoare a ora\u0219ului, cu care coloni\u0219tii greci veniser\u0103 din patria lor, Miletul. Pe fragmentul care ni s-a p\u0103strat sunt reprezenta\u021bi \u00een relief la mijloc zeul ocrotitor al ora\u0219ului, la st\u00e2nga tat\u0103l s\u0103u, Zeus, iar la dreapta sa sora sa Artemis.<\/em><\/p>\n\n\n\n La \u00eenceputul secolului al IV-lea, statul histrian \u00eencepe s\u0103 bat\u0103 moned\u0103 proprie de argint, care poart\u0103 pe o fa\u021b\u0103 capetele a doi tineri lipite unul de altul \u0219i pe cealalt\u0103 vulturul de mare, pas\u0103rea simbolic\u0103 a ora\u0219ului, \u021bin\u00e2nd \u00een gheare un delfin. Tot atunci se cl\u0103de\u0219te un alt templu mai mare de marmur\u0103 divinit\u0103\u021bii ocrotitoare care vegheaz\u0103 la lini\u0219tea \u0219i prosperitatea Histriei. Ni s-a p\u0103strat un bloc mare din architrava care st\u0103tea sub strea\u0219ina cl\u0103dirii, purt\u00e2nd pe el numele celor care, din averea lor, au adus acest dar zeului\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n \u00cen prezent, Complexul Muzeal Histria, aflat \u00een administrarea Muzeului de Istorie Na\u021bional\u0103 \u0219i Arheologie Constan\u021ba, poate fi vizitat zilnic \u00een intervalul orar 9:00 \u2013 19:00.<\/p>\n\n\n\n Reclama zilei: \u201eDoamnelor! Cultiva\u021bi-v\u0103 tenul numai cu produsele fabricei de parfumerie \u201eMorel\u201d. Pudrele, fardurile \u0219i rouge-urile cu marca \u201eMorel\u201d sunt ne\u00eentrecute. Pasta de din\u021bi \u201eMorel\u201d cur\u0103\u021b\u0103 \u0219i albe\u0219te din\u021bii. De v\u00e2nzare pretutindeni \u0219i la Drogueria Petre Tana\u0219oca reprezentant D. Mungiuri, str. Costache Negri 3 \u2013 Constan\u021ba\u201d (Dacia, 1930)<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen apropierea lacului Sinoe se afl\u0103 ast\u0103zi vestigiile Cet\u0103\u021bii Histria, ora\u0219 \u00eentemeiat de coloni\u0219ti greci veni\u021bi din Milet. Timp de secole, Histria a fost un important centru al lumii grece\u0219ti, \u00een care comer\u021bul \u0219i schimburile cu popula\u021biile din \u021binuturile de la Dun\u0103re i-au adus prosperitate. Templele, zidurile, str\u0103zile \u0219i numeroasele piese arheologice descoperite aici vorbesc […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8366,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-8367","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8367","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8367"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8367\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8368,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8367\/revisions\/8368"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8366"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8367"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8367"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8367"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}