De numele b\u0103tr\u00e2nei cet\u0103\u021bi antice, peste care ast\u0103zi se ridic\u0103 moderna Constan\u021ba, se leag\u0103 multe mituri ce \u00eei dau frumuse\u021be \u0219i culoare, \u00eembog\u0103\u021bindu-i povestea milenar\u0103. Parte dintre aceste legende se refer\u0103 la originea termenului Tomis \u0219i la \u00eentemeierea acestei a\u0219ez\u0103ri, ctitorire a grecilor din Milet, realizat\u0103 \u00een cursul secolului VI \u00ee.H.<\/p>\n\n\n\n
Se cunoa\u0219te faptul c\u0103 Tomis a fost mai \u00eent\u00e2i un emporion<\/em>, un mic t\u00e2rg de escal\u0103, pentru ca mai apoi, cel mai probabil din sec. IV-III \u00ee.H., \u00een epoc\u0103 elenistic\u0103, s\u0103 devin\u0103 polis (ora\u0219) \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului (n.a. prima men\u021biune scris\u0103 a cet\u0103\u021bii este a lui Memnon din Heracleea Pontic\u0103 \u0219i relateaz\u0103 implicarea ora\u0219ului \u00een evenimente petrecute \u00een intervalul 256-254 \u00ee.H – a\u0219a-numitul R\u0103zboi pentru Tomis, dintre Callatis, Histria \u0219i Bizanytion).<\/p>\n\n\n\n Marele poet latin Publius Ovidius Naso, exilat la Tomis \u00een sec. I d.H. ne-a oferit cel mai cunoscut mit al \u00eentemeierii, cel legat de povestea Argonau\u021bilor ajun\u0219i \u00een Marea Neagr\u0103 \u00een c\u0103utarea L\u00e2nii de Aur. De la aceast\u0103 poveste se spune c\u0103 ar veni numele de Tomis, tradus prin “bucat\u0103”, “lam\u0103 de cu\u021bit”. Astfel, \u00een “Triste” (Tristia – oper\u0103 scris\u0103 chiar \u00een exilul de la Tomis) el scrie urm\u0103toarele: “\u00cens\u0103 se \u0219tie c\u0103 numele acestui loc, mai vechi dec\u00e2t a\u0219ezarea cet\u0103\u021bii, a venit de la uciderea lui Absyrt \/ C\u0103ci pe o corabie f\u0103cut\u0103 prin grija r\u0103zboinicei Minerva, cea dint\u00e2i a str\u0103b\u0103tut aceste ape neumblate nelegiuita Medeea, fugind de tat\u0103l ei p\u0103r\u0103sit \/ \u0218i se zice c\u0103 aceasta a v\u00e2slit pe aceste valuri… De aceea, acest loc fu numit Tomis, fiindc\u0103 spune povestea, \u00een acest loc sora \u0219i-ar fi t\u0103iar \u00een buc\u0103\u021bi fratele…”<\/em> (n.a. pentru ca ea \u0219i iubitul s\u0103u Iason s\u0103 scape de urm\u0103ritorii din Colchida, Medeea a hot\u0103r\u00e2t uciderea fratelui ei mai mic, prin\u021bul Absyrtos). Potrivit speciali\u0219tilor, numele ora\u0219ului \u00ee\u0219i are originea \u00eentr-o realitate pur geografic\u0103: Tomisul a fost ridicat pe o peninsul\u0103 ce intr\u0103 \u00een apele M\u0103rii Negre asemenea unei lame de cu\u021bit!<\/p>\n\n\n\n \u00cen afara legendei prezentate de c\u0103tre Ovidius mai exist\u0103 un mit al \u00eentemeierii. Este pu\u021bin cunoscut de publicul larg, dar \u0219tiut \u0219i studiat de c\u0103tre speciali\u0219ti, \u00eentruc\u00e2t el se sprijin\u0103 pe reale vestigii antice descoperite de-a lungul anilor. Potrivit acestei variante, numele de Tomis ar putea veni de la Tomos, un erou fondator al ora\u0219ului, care este men\u021bionat \u00een inscrip\u021bii \u0219i care apare \u00een mai multe emisii monetare locale din epoca roman\u0103 a cet\u0103\u021bii. Astfel, Tomos este prezentat ca \u00eentemeietor (sau re\u00eentemeietor) al urbei, la mai bine de un secol distan\u021b\u0103 dup\u0103 poemul lui Publius Ovidius Naso. Nu se men\u021bioneaz\u0103 nic\u0103ieri dac\u0103 el este un ctitor al tradi\u021bionalei coloniz\u0103ri din sec.VI d.H. sau un protagonist dintr-o epoc\u0103 ulterioar\u0103. Din p\u0103cate, nu a ajuns p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre nicio legend\u0103 sau vreun poem scris (a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat cu Ovidius \u0219i cu Tristele sale) care s\u0103 ne descrie faptele de arme sau alte realiz\u0103ri ale acestui misterios erou eponim.<\/p>\n\n\n\n Monedele cu \u00eentemeietorul Tomos apar \u00een timpul \u00eemp\u0103ratului Antoninus Pius (138-161 d.H.), continu\u0103 sub Marcus Aurelius (161-180) \u0219i vor fi emise \u0219i sub dinastia Severilor (mai ales \u00een timpul lui Elagabal\/Heliogabalus (218-222) \u0219i al lui Severus Alexander (222-235 d.H.). Pe toate aceste emisiuni monetare ale ora\u0219ului roman Tomis, eroul apare pe avers, al\u0103turi de legend\u0103. Pe reversul monedelor sunt figurate cel mai adesea divinit\u0103\u021bi (Demetra, Hermes, Athena, Eros pe delfin, Thanatos etc), eroul Herakles sau ciorchini de struguri. Monedele poart\u0103 ca legend\u0103 inscrip\u021bia Tomos Ktistes, Tomos \u00centemeietorul… Ctitorul…<\/p>\n\n\n\n \u00cen ceea ce prive\u0219te inscrip\u021biile, avem \u00een primul r\u00e2nd dou\u0103 epigrame \u00een care Tomisul apare ca “ora\u0219ul lui Tomos”, precum \u0219i un al treilea izvor epigrafic, descoperit \u00een Dobrogea \u0219i unde iar\u0103\u0219i este men\u021bionat numele s\u0103u. O prim\u0103 inscrip\u021bie a fost descoperit\u0103 la Babadag, \u00een cursul secolului al XIX-lea. Nu se \u0219tie clar \u00een ce context s-a g\u0103sit monumentul, \u0219i nici cine l-a descoperit. Tot ceea ce se cunoa\u0219te este faptul c\u0103 un c\u0103pitan al marinei engleze, Thomas Abel Brimage Spratt a fost primul care a transcris acest document \u00een piatr\u0103. Transcrierea sa a ajuns ulterior la arheologul Churchill Babington, care a publicat-o \u00een anul 1850. De atunci \u0219i p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, inscrip\u021bia a fost studiat\u0103 de numero\u0219i speciali\u0219ti, rom\u00e2ni \u0219i str\u0103ini. Ea se afl\u0103 ast\u0103zi la Institutul de Arheologie Vasile P\u00e2rvan, din Bucure\u0219ti. Dedicantul este un medic al ora\u0219ului antic Tomis. Iat\u0103 traducerea textului (Alexandru Avram – “Tomos, le heros fondateaur de Tomis”<\/em>, revista Pontica nr.51 – MINAC Constan\u021ba, 2018, p.453-467): “Dac\u0103 cineva, dup\u0103 moartea mea, va dori s\u0103 \u00eemi cunoasc\u0103 via\u021ba, cine am fost, ce \u00eempliniri am avut, \u0219i numele patriei mele, aceast\u0103piatr\u0103 va purta mereu mesajul meu c\u0103tre genera\u021biile viitoare. Patria mea este metropola Euxinului, prea ilustrul ora\u0219 al lui Tomis, cel cu suli\u021ba puternic\u0103. Numele meu a fost Kladaios \u0219i \u00eenv\u0103\u021basem arta divinului maestru Hipocrate, mesajc\u0103tre genera\u021biile viitoare”.<\/em><\/p>\n\n\n\n Un al doilea text care se refer\u0103 la Tomos se reg\u0103se\u0219te pe un sarcofag g\u0103sit de doi mari arheologi ai Constan\u021bei (fo\u0219tii directori MINAC Adrian R\u0103dulescu \u0219i Constantin Chera) \u00een curtea Institutului de Marin\u0103. Versurile respective spun, pe larg, povestea unui actor tomitan.<\/p>\n\n\n\n Red\u0103m c\u00e2teva fragmente (surs\u0103 – A. Avram….): “C\u00e2nd am p\u0103r\u0103sit ilustrul ora\u0219 din \u021bara lui Inachos, eu am pus piciorul pe acest teren sacru, p\u0103m\u00e2ntul lui Io, \u00een ora\u0219ul lui Tomos… Dar, de vreme ce aici, acest ora\u0219 ospitalier m-a re\u021binut, mi-a dat-o pe draga mea so\u021bie, mi-a dat un copil, aici am primit m\u0103sura vie\u021bii ce mi-a fost dat\u0103 de fii Moirelor (n.a. Parce la romani, divinit\u0103\u021bi ce controlau destinul omului – azi cunoscute sub forma ursitoarelor)…. R\u0103posat acum, am morm\u00e2ntul meu pe un pl\u0103cut petec de p\u0103m\u00e2nt, acoperit de florile ramurilor lui Bacchus… \u00cen final, trebuie s\u0103 \u0219tii nobile trec\u0103tor, care este numele meu \u0219i ora\u0219ul ce mi-a dat lumina zilei: sunt Euelpistos, fiul lui Sosos din Bizan\u021b, acesta a fost felul \u00een care toat\u0103 lumea m-a numit”.<\/em><\/p>\n\n\n\n Potrivit istoricilor, epigrama dateaz\u0103 din vremea \u00eemp\u0103ratului Antoninus Pius.<\/p>\n\n\n\n \u00cen epoca roman\u0103, Tomos era adorat de poporul urbei. Afl\u0103m acest lucru chiar dintr-o inscrip\u021bie descoperit\u0103 la Topraisar (sigur mutat\u0103 de la Constan\u021ba) c\u0103 eroul \u00ee\u0219i avea \u00een urbea sa \u0219i un heroon<\/em>, un altar al s\u0103u, unde i se puteau aduce ofrande. Se pare c\u0103 acest lucru s-a produs \u00een vremea lui Hadrian (117-138 d.H, succesor lui Traian) \u0219i \u00een timpul c\u0103ruia Tomisul a fost re\u0219edin\u021b\u0103 al guvernatorului Moesiei Inferior.<\/p>\n\n\n\n \u00cencheiem prezentarea inscrip\u021biilor cu un alt izvor ce \u00eel men\u021bioneaz\u0103 pe eroul fondator: “Opre\u0219te-\u021bi pu\u021bin pa\u0219ii gr\u0103bi\u021bi, o trec\u0103torule, ne te \u00eendep\u0103rta, apropie-te de morm\u00e2nt. Pentruc\u0103 eu sunt …. anus (n.a. fragment de nume), cel carea tr\u0103it trei decenii. Av\u00e2nd ca patrie p\u0103m\u00e2ntul Mysienilor, am venit \u00een ora\u0219ul lui Tomos, la v\u00e2rsta de \u0219ase ani, \u0219i am fost crescut de fra\u021bi iar aici am ob\u021binut eu rangul de cet\u0103\u021bean onorabil, cu \u00eencuviin\u021barea Consiliului \u0219i al poporului”.<\/em><\/p>\n\n\n\n Cine a fost cu adev\u0103rat Tomos \u0219i dac\u0103 el a existat \u00een realitate nu vom \u0219ti, probabil, niciodat\u0103. Vestigiile descoperite ne arat\u0103 \u00eens\u0103 clar c\u0103 acum aproximativ 1800 de ani, la Tomis, el era v\u0103zut ca \u0219i \u00eentemeietor al urbei. Ce fapte de vitejie a avut, ce legende despre el au existat, nu vom afla, poate, niciodat\u0103… Numele s\u0103u, al lui Tomos, \u201ccel cu suli\u021b\u0103 puternic\u0103\u201d, a supravie\u021buit \u00eens\u0103, pentru a \u00eembog\u0103\u021bi misterul \u0219i povestea acestui ora\u0219 milenar..<\/p>\n\n\n\n Reclama zilei \u2013 Doctorul Megavorian, specialist \u00een boale de piele, s-a re\u00eentors de la Paris. Consulta\u021biuni: \u00eentre orele 1-5 p.m., Strada Apolon, no.9. (1928)<\/strong><\/p>\n\n\n\n Surs\u0103 foto: Pontica 51, Alexandru Avram \u2013 \u201eTomos, le heros fondateur de Tomis\u201d, fig. 1. Foto realizat\u0103 de Florian Matei Popescu. Institutul de Arheologie Bucure\u0219ti, inv. L41<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" De numele b\u0103tr\u00e2nei cet\u0103\u021bi antice, peste care ast\u0103zi se ridic\u0103 moderna Constan\u021ba, se leag\u0103 multe mituri ce \u00eei dau frumuse\u021be \u0219i culoare, \u00eembog\u0103\u021bindu-i povestea milenar\u0103. Parte dintre aceste legende se refer\u0103 la originea termenului Tomis \u0219i la \u00eentemeierea acestei a\u0219ez\u0103ri, ctitorire a grecilor din Milet, realizat\u0103 \u00een cursul secolului VI \u00ee.H. Se cunoa\u0219te faptul c\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8305,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-8316","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8316","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8316"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8316\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8317,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8316\/revisions\/8317"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8305"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8316"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8316"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8316"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}