{"id":8298,"date":"2026-08-18T08:28:34","date_gmt":"2026-08-18T05:28:34","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=8298"},"modified":"2026-08-18T08:28:34","modified_gmt":"2026-08-18T05:28:34","slug":"18-august-ion-ionescu-de-la-brad-dobrogea-si-romanii-dobrogeni-in-anul-1850","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/18-august-ion-ionescu-de-la-brad-dobrogea-si-romanii-dobrogeni-in-anul-1850\/","title":{"rendered":"18 august – Ion Ionescu de la Brad, Dobrogea \u0219i rom\u00e2nii dobrogeni \u00een anul 1850"},"content":{"rendered":"

Revolu\u021bionar pa\u0219optist, agronom, economist, savant \u0219i scriitor de seam\u0103, Ion Ionescu de la Brad (1818-1891) a l\u0103sat posterit\u0103\u021bii pagini extrem de importante cu privire la Dobrogea, a\u0219a cum ar\u0103ta t\u0103r\u00e2mul dintre Dun\u0103re \u0219i Mare la jum\u0103tatea secolului al XIX-lea. Dup\u0103 \u00een\u0103bu\u0219irea Revolu\u021biei de la 1848 din \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne, Ion Ionescu de la Brad<\/strong> a fost exilat \u00een Turcia, unde a r\u0103mas timp de opt ani \u0219i patru luni. \u00cen acest timp, el s-a consacrat preocup\u0103rilor \u0219tiin\u021bifice, a fost expert \u0219i consilier imperial pe probleme de agricultur\u0103 \u0219i a scris lucr\u0103ri extrem de importante \u00een domeniu. A putut vizita Dobrogea, timp de trei luni \u0219i jum\u0103tate, p\u0103m\u00e2ntul udat de apele Pontului \u0219i de cele ale M\u0103rii Negre fiind \u00eenc\u0103, \u00een acea vreme, parte a Imperiului Otoman.<\/p>\n\n\n\n

Rezultatul c\u0103l\u0103toriei sale dobrogene este bine-\u0219tiut: a publicat \u00een 1850, la Constantinopole, lucrarea \u201eExcursion agricole dans la Dobrudja\u201c, \u00een care ofer\u0103 numeroase informa\u021bii despre via\u021ba \u0219i realit\u0103\u021bile provinciei. De la Brad r\u0103m\u0103sese \u00eens\u0103, \u00een ciuda exilului, un patriot des\u0103v\u00e2r\u0219it, care credea \u00een visul c\u0103, \u00eentr-o bun\u0103 zi, toate p\u0103m\u00e2nturile \u00een care se vorbe\u0219te rom\u00e2ne\u0219te vor fi p\u0103r\u021bi componente ale unei singure \u021b\u0103ri, independente \u0219i suverane. De aceea, \u00een materialul de ast\u0103zi ne vom concentra asupra unui text mai pu\u021bin cunoscut, publicat \u00een 1855, \u00een revista ie\u0219ean\u0103 \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201c, nr. 2, sub titlul \u201eRom\u00e2nii din Dobrogia\u201c. Aici, el reia unele idei deja publicate \u00een lucrarea \u201eExcursion agricole…\u201d, dar pune mai pu\u021bin accentul pe realit\u0103\u021bile agricole ale provinciei, \u0219i mai mult, \u00een premier\u0103, pe rom\u00e2nitatea acestui teritoriu. Astfel, el scoate \u00een eviden\u021b\u0103 elementul rom\u00e2nesc, prezint\u0103 situa\u021bia rom\u00e2nilor ce tr\u0103iesc \u00een Dobrogea \u0219i le comunic\u0103 rom\u00e2nilor din Moldova (prin intermediul slovei \u0219i indirect) c\u0103 o viitoare unire a Dobrogei cu Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 ar fi extrem de benefic\u0103 pentru ambele \u201e\u021b\u0103ri\u201d desp\u0103r\u021bite de tulbur\u0103rile istoriei. Scrie Ion Ionescu de la Brad urm\u0103toarele: \u201eDe la mare la Dun\u0103re \u0219i pe malul ei p\u00e2n\u0103 la Silistra, punctul unde m-am oprit cu c\u0103l\u0103toria mea, se afl\u0103 \u0219eapte-zeci \u0219i unul de sate rom\u00e2ne\u0219ti. Rom\u00e2nii sunt a\u0219eza\u021bi la poalele codrilor \u0219i pe malul apelor, c\u0103ci lor le place umbra de codru verde \u0219i r\u0103coarea de ap\u0103 limpede, la alt loc s\u0103 nu-i cau\u021bi, c\u0103 nu-i g\u0103se\u0219ti…Statistica ar\u0103t\u0103toare de num\u0103rul sufletelor \u0219i de averea celor 3650 de familii de rom\u00e2ni este urm\u0103toarea: 4603 b\u0103rba\u021bi, 4728 de femei, 6789 b\u0103ie\u021bi, 8637 fete, 1800 juni feciori, 1744 fete mari. Ace\u0219tia au o avere \u00een vite, \u00een miere \u0219i oloiu (n.a. ulei), ce se poate estima la 15 milioane 410 mi \u0219i 5 sute de lei…(n.a. \u0219i trage imediat o concluzie…), c\u0103ci \u00een \u00eembel\u0219ugare se \u00eenmul\u021besc oamenii\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Ion Ionescu de la Brad scrie c\u0103 Dobrogea este \u201ecea mai curioas\u0103 adun\u0103tur\u0103 de neamuri deosebite\u201d,<\/em> unde \u00eens\u0103 rom\u00e2nii \u0219i turcii \u00eempreun\u0103 \u201efigureaz\u0103 mai mult de jum\u0103tate\u201d<\/em>, av\u00e2nd ambele neamuri peste 15.000 de familii, \u00een timp ce restul na\u021biilor conlocuitoare (toate \u00eempreun\u0103) totalizeaz\u0103 un num\u0103r similar. Autorul explic\u0103 faptul c\u0103 rom\u00e2nul dobrogean o duce foarte bine din punct de vedere economic, de\u0219i se afl\u0103 sub st\u0103p\u00e2nire otoman\u0103, \u0219i prezint\u0103 \u0219i motivul acestei \u00eembel\u0219ug\u0103ri: “De\u0219i nu este mai roditoare ca Moldova, \u00eens\u0103 \u00een privirea \u00eendem\u00e2n\u0103rii nego\u021bului, Dobrogea este cu mult mai favorit\u0103 dec\u00e2t d\u00e2nsa: de o parte Dun\u0103rea \u0219i de alta Marea Neagr\u0103 form\u00e2nd pentru o \u021bear\u0103 a\u0219a de mic\u0103 – o mare \u00eentindere de \u021bermuri… \u00cen adev\u0103r, rom\u00e2nul \u00een Dobrogia este \u00eentr-o prosperitate de care niciun \u021beran de pe fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului nu se bucur\u0103. Cifrele statistice ne sunt o dovad\u0103 material\u0103 c\u0103 starea \u021b\u0103ranului rom\u00e2n din Dobrogia, \u00een al\u0103turare chiar cu cea a rom\u00e2nilor din \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne se poate socoti ca agiuns\u0103 la cel mai \u00eenalt grad de \u00eenflorire”.<\/em><\/p>\n\n\n\n

El poveste\u0219te c\u0103 ei, rom\u00e2nii dobrogeni, \u00ee\u0219i ap\u0103r\u0103 cu \u00eend\u00e2rjire limba, portul \u0219i obiceiurile. Mai mult, el scrie c\u0103, \u00eentr-un sat, rom\u00e2nii au adus un dasc\u0103l r\u0103pit din Muntenia, pe care l-au obligat s\u0103 stea cu ei pentru a-i \u00eenv\u0103\u021ba carte pe copii. R\u0103pirea era se pare una dulce pentru dasc\u0103l, care, potrivit autorului, tr\u0103ia \u00een acel sat“ca \u00een s\u00e2nul lui Avraam”.<\/em> Un alt aspect extrem de important prezentat de omul de \u0219tiin\u021b\u0103 este acela c\u0103 rom\u00e2nul dobrogean, la anul 1850, reu\u0219ea s\u0103 “rom\u00e2nizeze “toate neamurile conlocuitoare cu care intra \u00een contact. Astfel \u201e…toate neamurile celelalte vorbesc limba rom\u00e2nului, cu turcii \u0219i t\u0103tarii eu m-am \u00een\u021beles \u00een vorb\u0103 rom\u00e2ne\u0219te; \u00een Biseric\u0103, chiar \u0219i pe unde sunt bulgari, popii tot \u00een rom\u00e2ne\u0219te c\u00e2nt\u0103 \u0219i cetesc<\/em>“. \u00cen finalul articolului de la Ia\u0219i, Ion Ionescu de la Brad are curajul s\u0103 viseze la o viitoare unire a rom\u00e2nilor, consider\u00e2nd c\u0103 dobrogenii ar avea foarte mult de oferit \u00eentr-o asemenea situa\u021bie. Cum altfel am putea oare interpreta aceste r\u00e2nduri de mai jos?: “Cum ar \u00eentrece el (n.a. rom\u00e2nul din Dobrogea) pe rom\u00e2nul din principate, c\u00e2nd de acolo ar putea trage ceea ce \u00eei lipse\u0219te, cultur\u0103 sufleteasc\u0103 \u0219i desvoltare na\u021bional\u0103…”.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Trebuie spus c\u0103 la 1850 comunitatea rom\u00e2neasc\u0103 din Dobrogea era format\u0103 at\u00e2t din persoane venite din alte provincii (Transilvania, Moldova, \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 etc.), \u00een general mocani, cresc\u0103tori de animale \u0219i agricultori, dar \u0219i din vechii rom\u00e2ni, a\u0219a-zi\u0219ii “diceni”,”turcuieni”, ale c\u0103ror origini sunt pierdute \u00een negurile vremurilor, ei fiind cel mai probabil urma\u0219ii ge\u021bilor \u0219i romanilor care tr\u0103iser\u0103 \u00eempreun\u0103 pe aceste meleaguri pontice, \u00een antichitate.<\/p>\n\n\n\n

Autorul reia \u0219i ideea mai veche din “Excursion agricole dans le Dobrudja”, sco\u021b\u00e2nd \u00een eviden\u021b\u0103 romanitatea p\u0103m\u00e2ntului pontic \u0219i bog\u0103\u021bia sa extraordinar\u0103 din punct de vedere cultural-istoric:”Nu este o \u021bear\u0103 pe lume care, \u00eentr-a\u0219a \u00eengust\u0103 \u00eentindere de p\u0103m\u00e2nt s\u0103 cuprind\u0103 mai multe monumente antice ca Dobrogia… Din distan\u021b\u0103 \u00een distan\u021b\u0103, foarte aproape una de alta, pe movile \u0219i pe dealuri se v\u0103zu ruinele cet\u0103\u021bilor romane at\u00e2t pe \u021bermurile m\u0103rei c\u00e2t \u0219i pe malul Dun\u0103rei… am putea \u00eentr-adev\u0103r zice c\u0103 Rom\u00e2nul \u00een Dobrogia calc\u0103 pretutindeni pe ruinele m\u0103rirei str\u0103bunilor s\u0103i…”<\/em> Articolul publicat de omul de \u0219tiin\u021b\u0103 la Ia\u0219i, \u00een 1855, la cinci ani dup\u0103 c\u0103l\u0103toria sa \u00een Dobrogea, reprezint\u0103 un manifest extraordinar cu privire la romanitatea p\u0103m\u00e2ntului dintre Dun\u0103re \u0219i Mare. De la Brad ne arat\u0103 puterea neamului rom\u00e2nesc \u00eentr-o provincie st\u0103p\u00e2nit\u0103 de peste patru veacuri de c\u0103tre Semilun\u0103. Scriitorul d\u0103 \u00een acela\u0219i timp dovad\u0103 de un mare curaj, avans\u00e2nd ideea unei uniri a rom\u00e2nilor de pretutindeni, cu 23 de ani \u00eenainte de marele eveniment din 14 noiembrie 1878, c\u00e2nd Dobrogea avea s\u0103 se al\u0103ture Rom\u00e2niei.<\/p>\n\n\n\n

Reclama zilei<\/u><\/strong> \u2013 Doamnelor \u0219i Domni\u0219oarelor! Singura crem\u0103 care cur\u0103\u021b\u0103 fa\u021ba, g\u00e2tul \u0219i m\u00e2inile de pistrui, pete de soare, pete de ficat, precum \u0219i de arsuri de soare este crema Extrase du Follie Bergeres, preparat\u0103 de Nestor Stefanotos. Numai la drogheria Vera Violette Palace, Constan\u021ba, str. Carol 29.<\/em> (1923)<\/strong><\/p>\n\n\n\n

.
 <\/p>\n\n\n\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Revolu\u021bionar pa\u0219optist, agronom, economist, savant \u0219i scriitor de seam\u0103, Ion Ionescu de la Brad (1818-1891) a l\u0103sat posterit\u0103\u021bii pagini extrem de importante cu privire la Dobrogea, a\u0219a cum ar\u0103ta t\u0103r\u00e2mul dintre Dun\u0103re \u0219i Mare la jum\u0103tatea secolului al XIX-lea. Dup\u0103 \u00een\u0103bu\u0219irea Revolu\u021biei de la 1848 din \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne, Ion Ionescu de la Brad a fost […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8297,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-8298","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8298","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8298"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8298\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8299,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8298\/revisions\/8299"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8297"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8298"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8298"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8298"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}