\u00cen anii interbelici \u00een care autorit\u0103\u0163ile interziceau jocurile de noroc la Cazinoul Comunal, num\u0103rul turi\u0219tilor sc\u0103dea iar comercian\u021bii \u0219i proprietarii de hoteluri \u0219i restaurante aveau buzunarele mult mai goale. Situa\u0163ia se schimba radical \u00een anii c\u00e2nd se d\u0103dea und\u0103 verde pentru jocuri iar ora\u015ful era iar luat cu asalt de mii de turi\u015fti din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate. De patima jocului nu sufereau doar str\u0103inii, ci \u015fi locuitorii Constan\u0163ei, oameni cu stare, dar \u015fi dintre cei simpli, ace\u015ftia din urm\u0103 vis\u00e2nd ca vreun c\u00e2\u015ftig miraculos s\u0103 le schimbe via\u0163a peste noapte.
Patima jocurilor de la Cazinoul din Constan\u0163a f\u0103cea mereu victime de toate felurile. \u00centr-un fel, era bine c\u0103 ora\u015ful \u00eenflorea economic\u2026 Pe de alt\u0103 parte, existau \u00eentotdeauna persoane care deveneau victime\u2026 Pierderile lor financiare la masa de joc conduceau adesea la falimente, la divor\u0163uri \u015fi la tot felul de altfel de drame, uneori ajung\u00e2ndu-se uneori chiar \u015fi la sinucideri \u0219i la crime pasionale.
Presa const\u0103n\u0163ean\u0103 consemna fiecare eveniment deosebit, \u00een general nefericit, care avea leg\u0103tur\u0103 cu ceea ce se petrecea la mesele de joc ale Cazinoului Comunal. \u00cen continuare vom cita din cotidianul Marea Neagr\u0103 2 ap\u0103rut pe data de 1 august 1926 \u015fi intitulat Victimele Cazinoului. Gazetarul de la Marea Neagr\u0103 ne relateaz\u0103: “T\u00e2lh\u0103ria jocurilor la noroc, organizat\u0103 cu concursul suspect al unor politicieni locali, la Cazinou, a \u00eenceput s\u0103-\u015fi dea roadele. Lista nenoroci\u0163ilor am\u0103gi\u0163i de un problematic c\u00e2\u015ftig cre\u015fte zi cu zi\u2026O faimoas\u0103 demimonden\u0103 e\u015fit\u0103 la pensie, care e cunoscut\u0103 sub numele de Mi\u0163a, urmat de un sobrichet (n.a. porecl\u0103, supranume) datorat unui instrument de locomo\u0163iune, a pierdut \u00een 3 zile suma de 75.000 de lei\u2026” Ne oprim un pic asupra acestui personaj men\u0163ionat\u2026 Este vorba despre celebra Mi\u0163a Biciclista sau Mi\u0163a Cotroceanca, pe numele ei real Maria Mih\u0103escu, curtezan\u0103 de lux a Micului Paris, feminist\u0103, rebel\u0103 \u015fi non-conformist\u0103, o generatoare de scandaluri mondene \u00een prima jum\u0103tate a sec.XX.
Se \u015ftie c\u0103 Mi\u0163a Biciclista adora s\u0103 vin\u0103 vara la Cazinoul din Constan\u0163a pentru a juca sume importante de bani. \u00cen august 1926 Mi\u0163a avea deja 41 de ani \u0219i continua s\u0103 fie o femeie foarte frumoas\u0103, curtat\u0103 de b\u0103rba\u0163i celebri \u015fi boga\u0163i ai vremurilor. Printre “victimele” ei ilustre se spune c\u0103 s-au num\u0103rat \u015fi pictorul Nicolae Grigorescu, poetul Octavian Goga \u015fi chiar \u015fi principele Ferdinand (n.a. \u00eenainte de a deveni \u00een 1914 rege al Rom\u00e2niei), care i-ar fi d\u0103ruit frumoasei curtezane o cas\u0103 superb\u0103 \u00een zona Pia\u0163a Amzei, din Bucure\u015fti. Despre Mi\u0163a se mai spunea c\u0103 ar fi fost cerut\u0103 \u00een c\u0103s\u0103torie de regele Manuel al Portugaliei, pe care \u00eens\u0103 l-ar fi refuzat \u00eentruc\u00e2t la vremea respectiv\u0103 era \u00eendr\u0103gostit\u0103 de un b\u0103rbat important din \u0163ar\u0103\u2026
Mi\u0163a Biciclista a frecventat Cazinoul din Constan\u0163a \u00eenc\u0103 de la deschiderea sa din 1910 \u015fi iat\u0103 c\u0103 o reg\u0103sim \u015fi dup\u0103 mai bine de 15 ani, \u00een 1926. Ea este doar una dintre numeroasele persoane care au pierdut \u00een acea var\u0103 sume mari la masa de joc. Astfel, gazetarii de la Marea Neagr\u0103 ne mai ofer\u0103 alte trei exemple: “Un artist al Teatrului Na\u0163ional din Bucure\u015fti, dl.IM, venit s\u0103 \u00ee\u015fi caute lini\u015ftea \u015fi s\u0103n\u0103tatea, antrenat la joc a pierdut din prima zi a sosirei sale toat\u0103 mica avere ce o consacrase c\u0103ut\u0103rii s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ei\u2026Un avocat local, neurastenizat (n.a. persoan\u0103 care are nervii sl\u0103bi\u0163i, care sufer\u0103 de neurastenie) de munca depus\u0103 la Consiliul de R\u0103sboi din localitate a pierdut \u00een c\u00e2teva seri de-a r\u00e2ndul c\u00e2te 10-15.000 pe sear\u0103\u2026 Un biet inspector al unei societ\u0103\u0163i de asigurare a pierdut considerabila sum\u0103 de 35.000 de lei, \u00eentr-o singur\u0103 noapte\u2026” Articolul este \u00eencheiat \u00eentr-o manier\u0103 ironic\u0103: “Lista celebr\u0103 nu se opre\u015fte aici – \u00eenc\u00e2t ne va trebui poate formatul Monitorului Oficial ca s\u0103 \u00eei putem trece la sf\u00e2r\u015fitul stagiunei pe to\u0163i\u2026”
Paradoxal este modul \u00een care se comport\u0103 presa const\u0103n\u0163ean\u0103 interbelic\u0103 \u00een problema jocurilor de la Cazino: Astfel, \u00een anii \u00een care jocurile erau interzise, gazetarii cereau statului s\u0103 le introduc\u0103! \u00cen anii \u00een care acestea erau introduse, aceia\u0219i ziari\u0219ti \u00eenfierau jocurile de noroc public\u00e2nd pe larg victimele acestei patimi \u015fi tragediile produse. Un exemplu \u00een acest sens avem \u00eentr-un alt articol, publicat \u00een acela\u015fi num\u0103r de ziar (Marea Neagr\u0103 2, din 1 aug 1926), dar \u00eentr-o alt\u0103 pagin\u0103.
Materialul este intitulat Se poate c\u00e2\u015ftiga la bul\u0103? \u015fi prezint\u0103 unul dintre cele mai populare jocuri de la Cazinou, jocul de bul\u0103 – o variant\u0103 a ruletei pe care o \u015ftim bine ast\u0103zi. Bul\u0103 era termenul folosit pentru bila (n.a. mic\u0103 sfer\u0103, mic glob) de metal, de sticl\u0103 sau din alt material, folosit\u0103 la acest tip de rulet\u0103. Iat\u0103 cum sunt \u00eenfierate jocurile de la Cazinoul Comunal: “Suntem \u00een plin sezon. Cazinoul, prin complicitatea unor politicieni locali \u015fi cu sprijinul Societ\u0103\u0163ei Scriitorilor Rom\u00e2ni \u015fi-a deschis larg por\u0163ile. Naivii dau n\u0103val\u0103 spre cursa \u00eentins\u0103 cu abilitate de Vartanof, fost eri \u00een slujba vestitului \u015fi faimosului aventurier Marcay \u015fi azi, \u00een a fra\u0163ilor albanezi Emanuil\u2026” Acest Vartanof – Wartanoff, persoan\u0103 care se ocupa de conducerea activit\u0103\u0163ii Cazinoului la data apari\u0163iei articolului, lucrase \u00eentr-adev\u0103r \u015fi pentru primul concesionar al jocurilor de la Cazinou, baronul francez Edgar de Marcay. Acest de Marcay preluase antrepriza Cazinoului \u00een 1912 \u015fi ridicase \u00een 1914 (obligat de autorit\u0103\u0163ile locale) \u015fi Hotelul Palace. Ne \u00eentoarcem \u00eens\u0103 la articolul din Marea Neagr\u0103, articol ce prezint\u0103 \u015fi \u00eenfiereaz\u0103 deopotriv\u0103 jocul de bul\u0103, consider\u00e2ndu-l drept cel mai d\u0103un\u0103tor dintre jocurile de noroc practicate la Cazinoul din Constan\u0163a: “Mecanismul jocului la bul\u0103 este cea mai ingenioas\u0103 alc\u0103tuire, aproape genial\u0103, de a-\u0163i \u015fterpeli banii din buzunare, d\u00e2ndu-\u0163i perpetuu iluzia unor c\u00e2\u015ftiguri posibile\u2026”
Se prezint\u0103 mecanismul jocului, \u00eencep\u00e2nd de la prezentarea mesei propriu-zise: “\u2026 O mas\u0103 enorm\u0103 ca un animal antideluvian, \u00een mijlocul c\u0103reia este o ad\u00e2ncitur\u0103 \u00een form\u0103 de rozet\u0103, cu desp\u0103r\u0163ituri simetrice \u00een cari sunt \u00eenscrise numerele\u2026”. Se pune apoi accent pe faptul c\u0103 jocul este special creat pentru a-l \u00eembog\u0103\u0163i pe proprietarul mesei, \u015fi nicidecum pe juc\u0103tori: “Opera\u0163iunea este totdeauna \u00een favoarea antreprenorului. El ia bani de la \u015fapte in\u015fi \u015fi pl\u0103te\u015fte numai unuia, iar la band\u0103, daca ese 5, nu pl\u0103te\u015fte nim\u0103nui sau ia de la cei cu so\u0163 \u015fi pl\u0103te\u015fte celor f\u0103r\u0103 so\u0163. Este o amplificare a \u015farlataniei din b\u00e2lciuri, oprit\u0103 azi, aceea cu jocul cu culorile\u2026Cel mai mult sufer\u0103 nevinova\u0163ii, vis\u0103torii, cei care vin rar \u015fi care \u00ee\u015fi joac\u0103 deodat\u0103 to\u0163i banii, crez\u00e2nd c\u0103 se pot \u00eembog\u0103\u0163i peste noapte. Mai exist\u0103, evident, \u015fi categoria profesioni\u015ftilor, care vin la masa de joc cu regularitatea cu care se duce func\u0163ionarul la birou, negustorul la pr\u0103v\u0103lie sau popa la biseric\u0103. Ei nu joac\u0103, lucreaz\u0103!”
\u00cen finalul articolului, concluzia: “Rezultatul final? Se poate c\u00e2\u015ftiga la bul\u0103? Ei bine, o spunem hot\u0103r\u00e2t: Nu! Cei mai ferici\u0163i, \u015fi sunt pu\u0163ini \u015fi ace\u015ftia, sunt cei cari pot spune: n-am c\u00e2\u015ftigat, n-am pierdut\u2026 Cum se face c\u0103 de\u015fi e evident\u0103 \u015farlatania jocului totu\u015fi se g\u0103sesc juc\u0103tori?\u2026 Pung\u0103\u015fia r\u0103m\u00e2ne st\u0103p\u00e2n\u0103 pe situa\u0163ie\u2026 Moralitate: duce\u0163i-v\u0103 la bul\u0103, e o pl\u0103cere antrenant\u0103, emo\u0163ionant\u0103, dar dac\u0103 v\u0103 trece prin cap c\u0103 pute\u0163i c\u00e2\u015ftiga, ve\u0163i avea o amar\u0103 dezam\u0103gire. Jocul la bul\u0103 are mai multe deziluzii dec\u00e2t beneficii”\u2026<\/p>\n\n\n\n
Reclama zilei \u2013 S-a redeschis marele restaurant Vene\u021bia. Complect renovat. Teras\u0103 \u00eenchis\u0103 cu geamuri. Vedere splendid\u0103 care predomin\u0103 portul. Direc\u021biunea: M. Canciovici \u0219i A. Motoi. Elevii caselor Modern, Maior Mura \u0219i Continental din Bucure\u0219ti.Specialit\u0103\u021bi de fripturi \u0219i pesc\u0103rii. Vinuri naturale. Pre\u021buri accesibile tuturor pungilor.(1930)<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen anii interbelici \u00een care autorit\u0103\u0163ile interziceau jocurile de noroc la Cazinoul Comunal, num\u0103rul turi\u0219tilor sc\u0103dea iar comercian\u021bii \u0219i proprietarii de hoteluri \u0219i restaurante aveau buzunarele mult mai goale. Situa\u0163ia se schimba radical \u00een anii c\u00e2nd se d\u0103dea und\u0103 verde pentru jocuri iar ora\u015ful era iar luat cu asalt de mii de turi\u015fti din \u0163ar\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8161,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-8166","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8166","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8166"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8166\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8167,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8166\/revisions\/8167"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8161"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8166"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8166"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8166"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}