{"id":8163,"date":"2026-08-02T08:22:33","date_gmt":"2026-08-02T05:22:33","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=8163"},"modified":"2026-08-02T08:22:33","modified_gmt":"2026-08-02T05:22:33","slug":"2-august-dale-urbei-reorganizarea-politiei-vizita-oficiala-a-unui-canadian-si-un-jurnalist-din-capitala-batut-in-port","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/2-august-dale-urbei-reorganizarea-politiei-vizita-oficiala-a-unui-canadian-si-un-jurnalist-din-capitala-batut-in-port\/","title":{"rendered":"2 august &#8211; D\u2019ale urbei. Reorganizarea poli\u021biei, vizita oficial\u0103 a unui canadian \u0219i un jurnalist din Capital\u0103 b\u0103tut \u00een port"},"content":{"rendered":"<p class=\"wp-block-paragraph\">La sf\u00e2r\u0219itul anilor 20 Constan\u021ba era un ora\u0219-port \u00een plin\u0103 dezvoltare, cu o via\u021b\u0103 tumultoas\u0103. Explozia demografic\u0103 \u00eenregistrat\u0103 \u00een acea perioad\u0103 (ora\u0219ul ajunsese la peste 60.000 de locuitori) a determinat implicit \u0219i o cre\u0219tere a fenomenului infrac\u021bional, criminalitatea ating\u00e2nd cote nemai\u00eent\u00e2lnite p\u00e2n\u0103 atunci. Contrabanda, traficul de stupefiante, prostitu\u021bia, infrac\u021biunile de violen\u021b\u0103, jafurile, evaziunile economice, toate aceste fapte erau cu greu \u021binute sub control de for\u021bele poli\u021biene\u0219ti locale. Poli\u021bia Constan\u021ba fusese \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00eenc\u0103 din anul 1878, dup\u0103 integrarea Dobrogei la statul rom\u00e2n. \u00cen a doua jum\u0103tate a anilor 20, men\u021binerea legii \u0219i ordinii publice a devenit \u0219i mai dificil\u0103, odat\u0103 ce Constan\u021ba a devenit oficial, de la 1 ianuarie 1926, municipiu, \u0219i a preluat din punct de vedere administrativ \u0219i comunele suburbane Anadolchioi, Br\u0103tianu \u0219i Viile Noi. Poli\u021bia municipiului era total dep\u0103\u0219it\u0103 de situa\u021bie, efectivul s\u0103u fiind mult sub cerin\u021be. \u00centr-o adres\u0103 trimis\u0103 Prim\u0103riei \u00een decembrie 1928, comandantul poli\u021biei de la acea vreme \u00eei scria edilului Francisc Sachetti cer\u00e2ndu-i s\u0103 \u00eei aloce fonduri pentru angajarea m\u0103car cinci sergen\u021bi de ora\u0219, pentru c\u0103 nu poate face fa\u021b\u0103 problemelor din teren. \u00cen acel moment, \u00eentreaga ordine public\u0103 era asigurat\u0103 de numai 25 de poli\u021bi\u0219ti, din care 23 sergen\u021bi de ora\u0219, un sergent major \u0219i un revizor de sergen\u021bi.<br>Probleme deosebite nu erau \u00eens\u0103 doar la Constan\u021ba, ci \u0219i \u00eentreaga \u021bar\u0103. Rom\u00e2nia Mare avea acum 71 de jude\u021be cu 355 de oficii de poli\u021bie (cu 15942 de angaja\u021bi) care nu ac\u021bionau unitar. Nu exista coeziune \u00eentre oficii, se ac\u021biona arbitrar, f\u0103r\u0103 o supervizare central\u0103, iar din cei aproape 11.000 de sergen\u021bi de ora\u0219 din \u00eentreaga \u021bar\u0103, 80% nu aveau calificarea necesar\u0103 pentru aceast\u0103 slujb\u0103. Mai mult, din cei 1184 de ofi\u021beri de poli\u021bie ai Rom\u00e2niei, doar 40 erau licen\u021bia\u021bi \u00een drept.<br>\u00cen acest context a ap\u0103rut pe 21 iulie 1929 Legea pentru organizarea poli\u021biei generale a statului, ini\u021biat\u0103 de ministrul de interne Alexandru Vaida Voievod. Noua norm\u0103 viza unificarea serviciului poli\u021bienesc \u0219i transformarea sa \u00eentr-un sistem armonios \u0219i flexibil. Direc\u021bia General\u0103 a Poli\u021biei a fost \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een Servicii Centrale \u0219i Exterioare, la acestea din urm\u0103 intr\u00e2nd Prefectura Poli\u021biei Municipiului Bucure\u0219ti, inspectoratele regionale \u0219i chesturile de poli\u021bie din municipii (precum Constan\u021ba). Poli\u021bia municipal\u0103 din urbea lui Ovidiu avea acum \u00een subordine \u0219i Poli\u021bia Portului, av\u00e2nd s\u0103 func\u021bioneze astfel p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1948. Mai mult, Constan\u021ba devenea conducerea central\u0103 pentru toate unit\u0103\u021bile din jude\u021b, care nu mai puteau ac\u021biona dup\u0103 bunul lor plac. Poli\u021bia Municipiului Constan\u021ba ac\u021biona pe teritoriul urbei prin cinci circumscrip\u021bii sau comisariate (sec\u021bii) care acopereau \u0219i noile suburbii, fostele comune rurale devenite cartiere.<br>Legea din 1929 a produs numeroase schimb\u0103ri, unele dintre ele aproape imediate. Au fost retra\u0219i din activitate angaja\u021bi care nu \u00eendeplineau criteriile de calificare conform noilor cerin\u021be iar mul\u021bi ofi\u021beri din garda veche au fost pu\u0219i \u00een retragere. Pe data de 2 august 1929 comisarul Leon Panaitescu a fost confirmat ca chestor definitiv la Prefectura Poli\u021biei Municipiului Constan\u021ba. \u00cen aceea\u0219i zi au fost pu\u0219i \u00een retragere mai mul\u021bi func\u021bionari din poli\u021bie: maiorul Constantin Neni\u021bescu (Poli\u021bia Constan\u021ba), Anton Dumitrescu (Poli\u021bia Cernavoda), I Mih\u0103escu (\u0219ef serviciu Inspectorat Siguran\u021b\u0103), comisarii D. Raicopol, Al. C\u00e2rstea \u0219i Bobe\u0219, precum \u0219i Ludovic Geaneloni, comnadantul corpului de sergen\u021bi Constan\u021ba. \u00cen urm\u0103torii doi ani, \u00een Poli\u021bia Municipiului au fost f\u0103cute angaj\u0103ri pentru a acoperi toate posturile din teritoriu, reu\u0219indu-se astfel o reorganizare a serviciului \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t acesta s\u0103 poat\u0103 men\u021bine controlul \u00een lupta contra criminalit\u0103\u021bii.<br>Pe 2 august 1929, proasp\u0103t confirmatul chestor al Poli\u021biei Constan\u021ba, Leon Panaitescu a fost invitat la Prefectur\u0103 de c\u0103tre prefectul jude\u021bului Nicu Petru. Aici era deja prezent un oaspete str\u0103in de seam\u0103, avocatul \u0219i publicistul Jean Bruchesi, profesor la Universitatea din Montreal, Canada, venit de la Bucure\u0219ti pentru a vizita ora\u0219ul lui Ovidius. Chestorul Panaitescu a fost desemnat ghidul profesorului \u0219i cu automobilul prefecturii, cei doi au vizitat ora\u0219ul \u0219i \u00eemprejurimile sale. Seara, c\u0103l\u0103toria s-a \u00eencheiat la gar\u0103, acolo unde profesorul Bruchesi, entuziasmat dup\u0103 vizita f\u0103cut\u0103, s-a urcat \u00een trenul ce avea s\u0103 \u00eel duc\u0103 la Bucure\u0219ti.<br>\u00cen aceea\u0219i zi de 2 august 1929 un alt jurnalist, de aceast\u0103 dat\u0103 rom\u00e2n, a fost protagonistul unui incident nefericit. D.V. Burlan, corespondentul ziarului na\u021bional Universul a fost b\u0103tut crunt \u00een incinta portului de c\u0103tre doi func\u021bionari vamali. Gazetarul semnase mai multe articole extrem de acide \u0219i subiective la adresa vame\u0219ilor const\u0103n\u021beni pe care \u00eei acuzase de diverse fapte penale. \u00cen ziarul Dacia a ap\u0103rut un scurt anun\u021b referitor la incidentul din port precum \u0219i men\u021biunea: \u201cDac\u0103 am respins cu indignare calomniile pe care ziarul Universul le-a debitat \u00eempotriva func\u021bionarilor v\u0103mei Constan\u021ba, tot astfel respingem modul brutal de comportare al vame\u0219ilor (\u00een incindentul cu D,V. Burlan)\u201d.<br>Ziua de 2 august a mai adus un incident deosebit, publicat o zi mai t\u00e2rziu \u00een ziarul Dacia sub titlul Idil\u0103 cu automobil de furat \u0219i pe care \u00eel cit\u0103m \u00een continuare: \u201c\u0218oferul Cihoreanu, ce conducea automobilul 833 Constan\u021ba, proprietatea doamnei Aneta Ionescu, a disp\u0103rut! Odat\u0103 cu ma\u0219ina furat\u0103 a luat cu el \u0219i o t\u00e2n\u0103r\u0103 de 17 ani. Jandarmii \u00eel caut\u0103 s\u0103 \u00eel aresteze!\u201d Foarte probabil, \u0219oferul amorezat a fost prins \u0219i a avut timp s\u0103 regrete fapta necugetat\u0103. C\u00e2t despre t\u00e2n\u0103r\u0103, sigur aceasta a tras \u00eenv\u0103\u021b\u0103minte \u0219i a \u0219tiut apoi s\u0103 nu mai fie fermecat\u0103 de ma\u0219inile de soi \u0219i de conduc\u0103torii acestora\u2026<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Reclama zilei \u2013 Khedivial Mail Line. Vapoarele po\u0219tale de lux pentru pasageri \u0219i m\u0103rfuri Rashid \u0219i Roda \u2013 Trafic regulat pe ruta CONSTANTZA \u2013 ALEXANDRIA. Plecare din Constran\u021ba \u00een fiecare s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 cu escalele: La ducere \u2013 Constantinopol, Smyrna, Pireu \u0219i Port-Said; La venire \u2013 Pireu \u0219i Constantinopol. Bilete dus-\u00eentors valabile \u0219ase luni de zile cu pre\u021buri reduse. Pentru grupuri, excursioni\u0219ti \u0219i emigran\u021bi, condi\u021biuni speciale. Cursa sose\u0219te \u00een fiecare luni diminea\u021b\u0103 la orele 7 \u0219i pleac\u0103 \u00een aceea\u0219i zi la 4 dup\u0103-amiaza. Pentru bilete, informa\u021biuni \u0219i prospecte a se adresa la reprezentan\u021ba general\u0103 S.A:R: Watson &amp; Youell \u0219i la agen\u021biile de v\u00e2nzare bilete. (1929)<br>Surse bibliografice privind reorganizarea poli\u021biei din 1929: Radu Aurel, Din istoria Poli\u021biei Rom\u00e2ne (1919-1940), Bucure\u0219ti, 2003; Constantin Cheramidoglu, Sergentul de strad\u0103 \u00een Constan\u021ba Veche, revista Impact, nr. 120, martie 2013; Poli\u021bia Municipiului Constan\u021ba \u2013 file de istorie, revista Impact nr.31, martie 2005; Nicoleta Grigore, Repere istorice, revista Impact, nr.99, martie 2011.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>La sf\u00e2r\u0219itul anilor 20 Constan\u021ba era un ora\u0219-port \u00een plin\u0103 dezvoltare, cu o via\u021b\u0103 tumultoas\u0103. Explozia demografic\u0103 \u00eenregistrat\u0103 \u00een acea perioad\u0103 (ora\u0219ul ajunsese la peste 60.000 de locuitori) a determinat implicit \u0219i o cre\u0219tere a fenomenului infrac\u021bional, criminalitatea ating\u00e2nd cote nemai\u00eent\u00e2lnite p\u00e2n\u0103 atunci. Contrabanda, traficul de stupefiante, prostitu\u021bia, infrac\u021biunile de violen\u021b\u0103, jafurile, evaziunile economice, toate [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8160,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-8163","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8163","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8163"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8163\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8164,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8163\/revisions\/8164"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8160"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8163"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8163"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8163"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}