{"id":8102,"date":"2026-07-22T08:36:31","date_gmt":"2026-07-22T05:36:31","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=8102"},"modified":"2026-07-22T08:36:32","modified_gmt":"2026-07-22T05:36:32","slug":"22-iulie-sarbatoarea-durerii-funeraliile-regelui-ferdinand-doliul-national-si-actiunile-din-constanta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/22-iulie-sarbatoarea-durerii-funeraliile-regelui-ferdinand-doliul-national-si-actiunile-din-constanta\/","title":{"rendered":"22 iulie – \u201eS\u0103rb\u0103toarea Durerii\u201d. Funeraliile Regelui Ferdinand, doliul na\u021bional \u0219i ac\u021biunile din Constan\u021ba\u00a0"},"content":{"rendered":"

\u00a0Pe data de 20 iulie 1927, la ora 2:15 a.m., la Palatul Pele\u0219 din Sinaia, monarhul Rom\u00e2niei, Ferdinand I \u00centregitorul (1914-1927)<\/strong>, \u0219i-a dat ob\u0219tescul sf\u00e2r\u0219it \u00een bra\u021bele so\u021biei sale, Regina Maria. Guvernul a decretat opt zile de doliu na\u021bional, ziarele vremii au avut chenare negre \u0219i au cenzurat rubricile de cancan, iar institu\u021biile publice au arborat drapelul \u00een bern\u0103. Spectacolele publice, concertele \u0219i activit\u0103\u021bile de divertisment au fost complet suspendate. Acest lucru s-a \u00eent\u00e2mplat, evident, \u0219i \u00een ora\u0219ul Constan\u021ba.<\/p>\n\n\n\n

Pe data de 22 iulie 1927<\/strong>, ziarul Dacia<\/em> a publicat proclama\u021bia dat\u0103 de prefectul jude\u021bului Constan\u021ba, Radu Ro\u0219cule\u021b, text pe care \u00eel reproducem mai jos: \u201eCu durere \u00een suflet aduc la cuno\u0219tin\u021b\u0103 popula\u021biunei din jude\u021bul \u0219i municipiul Constan\u021ba c\u0103 \u00een noaptea de 19 spre 20 iulie, la orele 2 \u0219i 15, M\u0103ria Sa Regele Ferdinand, F\u0103uritorul Rom\u00e2niei Mari \u0219i protectorul tuturor marilor reforme na\u021bionale \u0219i sociale, s-a s\u0103v\u00e2r\u0219it din via\u021b\u0103 \u00een urma unei grele suferin\u021be. Sufletele rom\u00e2nilor au primit cu o nem\u0103rginit\u0103 p\u0103rere de r\u0103u greaua pierdere pe care o \u00eencearc\u0103 \u00een ilustra personalitate a Suveranului lor iubit \u0219i respectat, care cu pre\u021bul celor mai dureroase sacrificii, a contribuit la realizarea  sf\u00e2ntului nostru ideal na\u021bional de veacuri, precum \u0219i la consolidarea pe temeliile cele mai solide a Patriei \u00eentregite. \u00cen clipele dureroase de acum suntem datori ca, o\u021belindu-ne sufletele, s\u0103 ne punem speran\u021bele \u00een viitorul de aur al neamului rom\u00e2nesc \u0219i s\u0103 dorim viitorului nostru rege Mihai aceea\u0219i glorioas\u0103 domnie ca \u0219i cea a ilustrului s\u0103u bunic, ast\u0103zi s\u0103v\u00e2r\u0219it din via\u021b\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

Comunit\u0103\u021bile etnice din ora\u0219 au reac\u021bionat imediat, ar\u0103t\u00e2ndu-\u0219i regretul fa\u021b\u0103 de decesul suveranului \u0219i manifest\u00e2ndu-\u0219i sprijinul fa\u021b\u0103 de familia regal\u0103. Liga cet\u0103\u021benilor rom\u00e2ni de origine german\u0103 din Dobrogea (comunitatea num\u0103ra peste 16.000 de persoane) a trimis o telegram\u0103 de condolean\u021be Cur\u021bii Regale \u0219i reginei Maria \u00een care se men\u021biona: \u201eLiga\u2026 aduce M\u0103riei Voastre m\u0103rturisirea durerii pentru marea pierdere ce \u021bara \u0219i M\u0103ria Voastr\u0103 au avut de suportat. Liga depune totodat\u0103 la picioarele tronului Regelui Mihai I asigurarea devotamentului ei neclintit fa\u021b\u0103 de dinastie \u0219i \u021bar\u0103\u201d<\/em>. Telegrama purta semn\u0103tura pre\u0219edintelui Ligii, Mihail E. Leier.<\/p>\n\n\n\n

O telegram\u0103 similar\u0103 a fost trimis\u0103 Cur\u021bii Regale \u0219i de puternica comunitate greceasc\u0103 din ora\u0219: \u201eComunitatea Ellin\u0103 din Constan\u021ba, lu\u00e2nd parte la doliul ce a lovit \u00eentreaga na\u021biune prin pierderea Marelui \u0219i Gloriosului ei Rege, transmite maiest\u0103\u021bii sale regina \u0219i \u00eentregii familii regale regretele cele mai profunde \u0219i respectuoase condolean\u021be<\/em>\u201d. <\/em>Pe 23 iulie, la biserica Metamorphosis a avut loc un requiem pentru odihna r\u0103posatului rege, la eveniment particip\u00e2nd \u0219i consulul Greciei  Jean Frydas.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Evident, cea mai ampl\u0103 ceremonie religioas\u0103 a fost cea de la Catedrala Episcopal\u0103 Ortodox\u0103 Sfin\u021bii Petru \u0219i Pavel, unde a avut loc un Te Deum oficiat de arhimandritul Athanasie Dinc\u0103, \u00een absen\u021ba episcopului Gherontie, aflat \u00een afara \u021b\u0103rii. La Te Deum au participat prefectul Radu Ro\u0219cule\u021b, primarul girant al municipiului Francis Sachetti, prefectul prefecturii de Poli\u021bie Gheorghe \u0218tefu, \u0219efi de institu\u021bii, \u00eenal\u021bi ofi\u021beri \u0219i un public extrem de numeros. Au mai participat elevi de la \u0219coli primare \u0219i secundare, reprezentan\u021bi de bresle \u0219i asocia\u021bii \u0219i un num\u0103r mare de militari \u0219i marinari din unit\u0103\u021bile de pe raza municipiului. Fanfara militar\u0103 a intonat melodia Pentru Rug\u0103ciune, moment \u00een care s-au tras 21 de salve de tun de c\u0103tre bateriile marinei militare \u0219i cele ale unit\u0103\u021bilor de artilerie.<\/p>\n\n\n\n

Slujbe religioase \u00een onoarea suveranului au fost oficiate \u0219i la biserica bulgar\u0103, la cea armeneasc\u0103, la Sinagoga Mare, la Moscheea Carol I, la bisericile catolic\u0103 \u0219i protestant\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Pe 24 iulie, la \u00eenmorm\u00e2ntarea regelui la Curtea de Arge\u0219 a fost prezent\u0103 o numeroas\u0103 delega\u021bie din Constan\u021ba, format\u0103 din primarul Sachetti, prefectul Ro\u0219cule\u021b, reprezentan\u021bi ai consiliului jude\u021bean \u0219i ai celui municipal, c\u00e2te un reprezentant al fiec\u0103rui ora\u0219 (comun\u0103 urban\u0103) din jude\u021b, precum \u0219i zece primari de comune rurale (sate).<\/p>\n\n\n\n

Pe 24 iulie, chiar \u00een momentul \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii regelui, la Constan\u021ba, sirenele vapoarelor Serviciului Maritim Rom\u00e2n \u0219i locomotivele CFR au sunat lugubru timp de jum\u0103tate de or\u0103, \u00een timp ce o baterie a Regimentului 12 Artilerie a tras 101 salve de tun.<\/p>\n\n\n\n

Toate festivit\u0103\u021bile derulate \u00eentre 20 \u0219i 24 iulie au fost reunite \u00een ziarele vremii sub titlul \u201eS\u0103rb\u0103toarea Durerii\u201d…<\/p>\n\n\n\n

Reclama zilei<\/u><\/strong> \u2013 Aten\u021biune Sezoni\u0219ti \u0219i Const\u0103n\u021beni! Vizita\u021bi restaurantul de prim rang La Gheorghiu, situat pe strada Carol, vis-a-vis de po\u0219t\u0103, care, fiind sub antrepriza cunoscutului maestru \u00een arta culinar\u0103 Spirache Ionescu, serve\u0219te prompt \u0219i con\u0219tiincios, pe pre\u021buri de concuren\u021b\u0103. Buc\u0103t\u0103rie francez\u0103 \u0219i rom\u00e2n\u0103. Gr\u0103tar special. Se fac \u0219i abonamente. Orchestr\u0103 clasic\u0103. Vinuri alese. <\/em><\/strong>(1927)<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Sursa foto: <\/strong>Portretul Regelui Ferdinand I al Rom\u00e2niei<\/em><\/strong>, realizat dePhilip de L\u00e1szl\u00f3, februarie 1936, ulei pe p\u00e2nz\u0103, 190 \u00d7 114 cm – Muzeul Na\u021bional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0Pe data de 20 iulie 1927, la ora 2:15 a.m., la Palatul Pele\u0219 din Sinaia, monarhul Rom\u00e2niei, Ferdinand I \u00centregitorul (1914-1927), \u0219i-a dat ob\u0219tescul sf\u00e2r\u0219it \u00een bra\u021bele so\u021biei sale, Regina Maria. Guvernul a decretat opt zile de doliu na\u021bional, ziarele vremii au avut chenare negre \u0219i au cenzurat rubricile de cancan, iar institu\u021biile publice au […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8088,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-8102","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8102","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8102"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8102\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8103,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8102\/revisions\/8103"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8088"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8102"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8102"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8102"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}