La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, duelul era privit de anumite categorii sociale drept o modalitate legitim\u0103 de ap\u0103rare a onoarei, iar astfel de confrunt\u0103ri au avut loc \u0219i la Constan\u021ba.<\/p>\n\n\n\n
Ziarul \u201eConstan\u021ba\u201d relateaz\u0103, \u00een edi\u021bia din 14 iulie 1896<\/strong>, un duel desf\u0103\u0219urat \u00een diminea\u021ba zilei precedente la manejul militar al ora\u0219ului, \u00eentre Filipescu, fost locotenent de cavalerie din Gala\u021bi, \u0219i locotenentul de marin\u0103 Nicolescu-Rizeanu. Confruntarea a respectat regulile specifice unei \u201eafaceri de onoare\u201d: fiecare combatant a fost asistat de c\u00e2te doi martori \u2013 \u201ed-nii c\u0103pitan Vaitoian \u0219i locotenentul Crupensky, pentru d-l Filipescu \u0219i d-nii c\u0103pitan Cinsky \u0219i locotenent \u0218eulescu pentru d-nul Nicolescu Rizean\u201d<\/em>, iar la fa\u021ba locului s-a aflat \u0219i medicul Codreanu. Despre desf\u0103\u0219urarea duelului, ziarul consemna: \u201eArma aleas\u0103 a fost sabia. Au avut loc 10 reprize de c\u00e2te 5 minute, cari au durat o or\u0103 \u0219i 15 minute, c\u00e2nd combatan\u021bii, av\u00e2nd deja mai multe r\u0103ni la bra\u021bul drept, ce-i punea \u00een imposibilitate a continua, au fost opri\u021bi de a mai lupta, declar\u00e2ndu-se onoarea satisf\u0103cut\u0103. Dueli\u0219tii s-au \u00eemp\u0103cat pe teren.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n Episodul reflect\u0103 o practic\u0103 prezent\u0103 \u0219i \u00een Rom\u00e2nia modern\u0103, de\u0219i f\u0103r\u0103 amploarea cunoscut\u0103 \u00een Fran\u021ba, Germania sau Italia. Inspirat de modelele occidentale, duelul s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00eencep\u00e2nd cu prima jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, fiind practicat ini\u021bial \u00een mediile aristocratice sau militare, iar ulterior \u0219i de politicieni, magistra\u021bi, avoca\u021bi \u0219i ziari\u0219ti. Sabia \u0219i pistolul erau armele cel mai frecvent folosite, iar confrunt\u0103rile se desf\u0103\u0219urau dup\u0103 reguli stricte, \u00een prezen\u021ba martorilor \u0219i, de regul\u0103, a unui medic.<\/p>\n\n\n\n Printre cele mai cunoscute dueluri petrecute \u00een Rom\u00e2nia se num\u0103r\u0103 confruntarea din 1897, de la Bucure\u0219ti, dintre omul politic Nicolae Filipescu \u0219i George Em. Lahovary. Cei doi s-au duelat cu sabia, iar Lahovary a fost r\u0103nit mortal, cazul provoc\u00e2nd o ampl\u0103 dezbatere public\u0103 privind limitele codului onoarei \u0219i responsabilitatea penal\u0103 a participan\u021bilor. De-a lungul timpului, numeroase personalit\u0103\u021bi ale vie\u021bii publice au fost implicate \u00een dueluri sau \u00een \u201eafaceri de onoare\u201d, fie ca protagoni\u0219ti, fie ca martori. Printre acestea s-au num\u0103rat Nicolae B\u0103lcescu, Dimitrie Bolintineanu, Titu Maiorescu, Alexandru Lahovari, Take Ionescu etc.<\/p>\n\n\n\n \u00cen volumul \u201ePe c\u00e2mpul de onoare. O istorie a duelului la rom\u00e2ni\u201d<\/em> (2016), Mihai Chiper arat\u0103 c\u0103 fenomenul a cunoscut o dezvoltare accentuat\u0103 dup\u0103 Unirea Principatelor, presa dintre anii 1859 \u0219i 1880 afirm\u00e2nd despre \u201eepidemii\u201d sau 1mania afacerilor de onoare\u201d, \u00een timp ce autorit\u0103\u021bile erau criticate pentru pasivitate. Totodat\u0103, autorul apreciaz\u0103 c\u0103 doar aproximativ 20% dintre duelurile desf\u0103\u0219urate \u00een \u021bara noastr\u0103 pot fi documentate ast\u0103zi pe baza surselor scrise.<\/p>\n\n\n\n Duelul consemnat la Constan\u021ba \u00een vara anului 1896 reprezint\u0103 o m\u0103rturie a modului \u00een care acest cod de onoare era practicat \u00een Dobrogea, respect\u00e2nd ritualurile \u0219i regulile specifice epocii \u0219i ilustr\u00e2nd mentalitatea care a marcat via\u021ba public\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 timp de mai multe decenii.<\/p>\n\n\n\n Reclama zilei: \u201eDe vendare \u2013 Una tipografie \u0219i leg\u0103torie de c\u0103r\u021bi bine montate, av\u00e2nd 2 ma\u0219ini pentru tip\u0103rit \u0219i una ma\u0219ina mare cel mai modern sistem pentru t\u0103iat \u2013 Tipografia este \u00eenzestrat\u0103 cu tot materialul necesar \u0219i \u00een stare a esecuta lucr\u0103ri \u00een limbile rom\u00e2n\u0103, francez\u0103 \u0219i greac\u0103, posed\u00e2nd literele de toate caracterele \u0219i din cele mai moderne, iar leg\u0103toria de c\u0103r\u021bi are aparatele \u0219i ustensilele \u00een perfect\u0103 bun\u0103 stare. Atelierul este instalat \u00een centrul ora\u0219ului Constan\u021ba la cea mai bun\u0103 posi\u021bie \u0219i deja are lucr\u0103ri angajate care dau materie de lucru pentru mai mult timp. Condi\u021biunile de plat\u0103 sunt foarte favorabile; se pot efectua \u0219i \u00een rate lunare, trimestriale sau semestriale, dar vor fi garantate. Doritorii s\u0103 se adreseze proprietarului lor d-l Dimitrie Nicolescu, \u00een Constan\u021ba. \u00cen vederea viitorului ce are ora\u0219ul Constan\u021ba ca singur punct de expot \u0219i ca sta\u021biune balniar\u0103, cum \u0219i a marilor lucr\u0103ri \u00eentreprinse, de stat \u0219i societ\u0103\u021bi particulare, este \u00een adev\u0103r o ocaziune rar\u0103 pentru cei care voi s\u0103 ia aceast\u0103 afacere, care ofer\u0103 cele mai mari \u0219i sigure \u0219anse de c\u00e2\u0219tig.\u201d (ziarul \u201eConstan\u021ba\u201d, 1896)<\/em><\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, duelul era privit de anumite categorii sociale drept o modalitate legitim\u0103 de ap\u0103rare a onoarei, iar astfel de confrunt\u0103ri au avut loc \u0219i la Constan\u021ba. Ziarul \u201eConstan\u021ba\u201d relateaz\u0103, \u00een edi\u021bia din 14 iulie 1896, un duel desf\u0103\u0219urat \u00een diminea\u021ba zilei precedente la manejul militar al ora\u0219ului, \u00eentre Filipescu, fost locotenent […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7992,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7993","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7993","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7993"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7993\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7994,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7993\/revisions\/7994"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7992"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7993"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7993"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7993"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}