{"id":7975,"date":"2026-07-10T07:32:39","date_gmt":"2026-07-10T04:32:39","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=7975"},"modified":"2026-07-10T07:32:39","modified_gmt":"2026-07-10T04:32:39","slug":"10-iulie-un-crampei-de-cadran-solar-din-piata-ovidiu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/10-iulie-un-crampei-de-cadran-solar-din-piata-ovidiu\/","title":{"rendered":"10 iulie – Un cr\u00e2mpei de cadran solar din Pia\u021ba Ovidiu"},"content":{"rendered":"

\u00cen vara anului 2013, peninsula const\u0103n\u021bean\u0103 c\u0103p\u0103tase pe deplin aspectul unui imens \u0219antier. Lucr\u0103rile de modernizare a infrastructurii de ap\u0103 \u0219i canalizare a Centrului Vechi al Constan\u021bei \u00eencepuser\u0103 din toamna lui 2012, silind b\u0103tr\u00e2nul Tomis, care se odihne\u0219te dedesubt, s\u0103-\u0219i mai \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103 din tainele sale. Iar \u00een ziua de 10 iulie 2013<\/strong> a mai venit r\u00e2ndul uneia dintre ele.<\/p>\n\n\n\n

          Supravegheam atunci \u00een Pia\u021ba Ovidiu, chiar \u00een dreptul Muzeului de Istorie Na\u021bional\u0103 \u0219i Arheologie Constan\u021ba \u0219i chiar sub ochii de bronz ai acelui Ovidiu ce se \u00eenal\u021b\u0103 \u00een mijlocul ei, s\u0103parea unui \u0219an\u021b pentru instalarea unei conducte. La un moment dat, mi-a atras aten\u021bia, \u00eentr-un mal al \u0219an\u021bului, ceva ce, dup\u0103 nuan\u021b\u0103, accentuat\u0103 dup\u0103 o u\u0219oar\u0103 \u0219ters\u0103tur\u0103 a cupei excavatorului, p\u0103rea s\u0103 fie marmur\u0103. Pentru orice arheolog, mai ales pentru aceia care sap\u0103 \u00een Dobrogea, marmura este un semnal de alarm\u0103 deoarece, inclusiv \u00een antichitate, era un material scump, de import, rezervat pentru sculpturi, inscrip\u021bii sau fa\u021bade monumentale de cl\u0103diri. Fapt pentru care fiecare cr\u00e2mpei de marmur\u0103 care \u00ee\u021bi apare \u00een s\u0103p\u0103tur\u0103 trebuie cur\u0103\u021bat bine de p\u0103m\u00e2nt \u0219i verificat dac\u0103 p\u0103streaz\u0103 cumva pe el un fragment de inscrip\u021bie sau de decor.<\/p>\n\n\n\n

          \u0218tiind c\u0103 p\u00e2n\u0103 la pauza de mas\u0103 nu mai era mult, i-am l\u0103sat pe muncitori s\u0103 continue lucrul \u0219i dup\u0103 ce au luat pauz\u0103, am cobor\u00e2t \u00een \u0219an\u021b \u0219i am \u00eenceput s\u0103 sap cu truela \u00een jurul obiectului de marmur\u0103 care se \u00eentrez\u0103rea. Mi-a atras mai \u00eent\u00e2i aten\u021bia decorul \u00een basorelief, red\u00e2nd vrejuri vegetale spiralate \u0219i caneluri \u0219i forma curbat\u0103 a peretelui. ,,Hait! S\u0103 vezi c\u0103 am g\u0103sit o cristelni\u021b\u0103 de pe la vreo basilic\u0103 romano-bizantin\u0103…\u02dd<\/em> a fost atunci, \u00eemi amintesc, prima mea \u00eencercare de a identifica obiectul. Dup\u0103 ce l-am degajat complet, m-am \u00eentristat pu\u021bin, d\u00e2ndu-mi seama c\u0103 este un fragment destul de mic din obiectul din care provenea. Fa\u021ba mi s-a luminat \u00eens\u0103 c\u00e2nd am scos marmura din s\u0103p\u0103tur\u0103 \u0219i am \u00eentors-o pe cealalt\u0103 parte: pentru prima oar\u0103 dup\u0103 amar de secole, soarele a luminat atunci, din nou, liniile care marcau orele \u0219i lunile anului d\u0103ltuite acolo – descoperisem al cincilea cadran solar din antichitate cunoscut p\u00e2n\u0103 acum de pe teritoriul Dobrogei.<\/p>\n\n\n\n

          Piesa dateaz\u0103 din secolul al II-lea p. Chr., din epoca roman\u0103 \u0219i prezint\u0103 particularit\u0103\u021bi care fac din ea un unicat pe plan na\u021bional. Majoritatea cadranelor solare prezint\u0103 o diagram\u0103 ca o re\u021bea de linii \u00eencruci\u0219ate: dou\u0103sprezece pornesc din acela\u0219i punct \u0219i marcheaz\u0103 orele zilei \u2013 lumin\u0103, iar trei le intersecteaz\u0103. Acestea din urm\u0103 marcheaz\u0103 solsti\u021biile (cele dou\u0103 de la extremit\u0103\u021bi) \u0219i echinoc\u021biile (cea din mijloc), permi\u021b\u00e2nd citirea corect\u0103 a ceasului \u00een func\u021bie de anotimp. \u00cen punctul de convergen\u021b\u0103 al liniilor orare, era \u00eenfipt\u0103 o tij\u0103 din bronz numit\u0103 gnomon, a c\u0103rei umbr\u0103 indica ora. \u00cen locul celor trei linii care marcau solsti\u021biile \u0219i echinoc\u021biile, cadranul solar din Pia\u021ba Ovidiu avea \u00eens\u0103 \u0219ase linii, fiecare marc\u00e2nd c\u00e2te dou\u0103 luni ale anului. Ca o alt\u0103 particularitate, pe cadran erau scrise abreviat numele lunilor calendarului roman, fragmentul descoperit mai p\u0103str\u00e2nd numele lunilor februarie, martie, aprilie, mai \u0219i iunie, scrise \u00eens\u0103 \u00een alfabetul grec! Cel mai probabil, ne afl\u0103m \u00een fa\u021ba unei declara\u021bii simbolice de autoritate din partea Romei \u00eentr-o cetate greac\u0103 precum Tomisul \u2013 \u00abNoi st\u0103p\u00e2nim timpul\u00bb<\/em> sau, cum am zice noi, cei de azi,  \u00abora exact\u0103 se d\u0103 de la Roma\u00bb<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

          Aflat la Constan\u021ba \u00een acele zile, profesorul Alexandru Avram, pe care \u00eel cuno\u0219team de pe vremea c\u00e2nd \u00eemi f\u0103ceam ucenicia la Histria \u0219i care peste ani avea s\u0103-mi devin\u0103 conduc\u0103tor de doctorat, afl\u00e2nd de aceast\u0103 descoperire, mi-a propus s\u0103 o public\u0103m \u00eempreun\u0103. Trei ani mai t\u00e2rziu, fragmentul de cadran solar din Pia\u021ba Ovidiu ajungea la cuno\u0219tin\u021ba speciali\u0219tilor \u00een revista \u201eDacia\u201d, seria nou\u0103, nr. 60. (Arheolog Octavian MITROI)<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Reclama zilei: <\/strong>Flor\u0103ria Schmied, Str. IC Br\u0103tianu 4. Asortat\u0103 cu tot felul de flori naturale. Prime\u0219te comenzi pentru NUN\u021aI, LOGODNE, BALURI, SERB\u0102RI, etc. Coroane pentru pompe funebre.<\/em><\/strong>(1926)<\/strong><\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen vara anului 2013, peninsula const\u0103n\u021bean\u0103 c\u0103p\u0103tase pe deplin aspectul unui imens \u0219antier. Lucr\u0103rile de modernizare a infrastructurii de ap\u0103 \u0219i canalizare a Centrului Vechi al Constan\u021bei \u00eencepuser\u0103 din toamna lui 2012, silind b\u0103tr\u00e2nul Tomis, care se odihne\u0219te dedesubt, s\u0103-\u0219i mai \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103 din tainele sale. Iar \u00een ziua de 10 iulie 2013 a mai venit […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7963,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7975","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7975","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7975"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7975\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7976,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7975\/revisions\/7976"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7963"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7975"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7975"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7975"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}