Se zice c\u0103 \u00eenmorm\u00e2ntarea nu e at\u00e2t pentru mort, c\u00e2t mai ales pentru cei vii. Iar dac\u0103 tot am deschis u\u0219a pentru paradoxuri, s\u0103 v\u0103 zic, atunci, c\u0103 un paradox al arheologiei funerare este c\u0103 adeseori aceasta ne zugr\u0103ve\u0219te mult mai limpede lumea viilor din vremurile \u00eendep\u0103rtate. Este, propriu-zis, cea mai uman\u0103, cea mai intim\u0103 parte a arheologiei, care te apropie cel mai mult de oamenii din vechime. Iar din zecile de morminte pe care le-am cercetat de-a lungul anilor, niciunul nu a oferit at\u00e2tea instantanee de… via\u021b\u0103 (!), precum morm\u00e2ntul de incinera\u021bie pe care l-am descoperit pe 7 iulie 2016 pe str. I. G. Duca, nr. 21 A, chiar la intersec\u021bia cu B-dul Mamaia. Spun asta deoarece numeroasele obiecte g\u0103site \u00een el pot fi grupate dup\u0103 rosturile lor, \u00een trei seturi care ilustreaz\u0103 tot at\u00e2tea fr\u00e2nturi de via\u021b\u0103 cotidian\u0103 din antichitate.<\/p>\n\n\n\n
S-a conturat astfel, mai \u00eent\u00e2i, un set de obiecte de \u00eengrijire corporal\u0103 \u2013 un unguentariu<\/em> (un flacon ceramic pentru parfum sau ulei), al\u0103turi de dou\u0103 strigilii de fier ale c\u0103ror m\u00e2nere fuseser\u0103 trecute printr-o verig\u0103 mare din fier, dup\u0103 cum era obiceiul \u00een antichitate, pentru a u\u0219ura transportarea lor. Strigiliile erau ni\u0219te obiecte asem\u0103n\u0103toare unor cu\u021bite cu lama foarte \u00eencovoiat\u0103 \u0219i cu muchiile neascu\u021bite; cu ele se r\u0103zuia de pe corp amestecul de ulei \u0219i nisip cu care grecii \u0219i romanii se frecau pe piele pentru a \u00eendep\u0103rta murd\u0103ria. Alte obiecte din aceast\u0103 trus\u0103 cosmetic\u0103 sunt mult mai modeste ca \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are dar \u00ee\u0219i au \u0219i ele povestea lor: sunt trei pietre ponce, roc\u0103 de origine vulcanic\u0103, la r\u00e2ndul lor importuri din sudul egeean, cu care \u0219i grecii de aici, de pe \u021b\u0103rmul de vest al M\u0103rii Negre, desf\u0103\u0219urau un comer\u021b rodnic. Este posibil ca aceste obiecte s\u0103 fi fost folosite pentru ultima toalet\u0103 a mortului dup\u0103 care, atinse \u00een acest fel de impuritate ritual\u0103, dup\u0103 cum credeau anticii, l-au \u00eenso\u021bit pe acesta \u00een morm\u00e2nt.<\/p>\n\n\n\n O apari\u021bie mai pu\u021bin obi\u0219nuit\u0103 au fost ni\u0219te piese de joc: trei jetoane din sticl\u0103 \u0219i partea inferioar\u0103, refolosit\u0103, a unui vas de bronz, t\u0103iat\u0103 drept \u0219i transformat\u0103 astfel \u00eentr-un p\u0103h\u0103ru\u021b precum cele pentru zaruri. \u0218tim c\u0103 obiectul era accesoriu pentru joc deoarece am g\u0103sit unul dintre jetoane \u00een el.<\/p>\n\n\n\n C\u00e2nd vorbim de antichitatea greco-roman\u0103, vorbim \u00een acela\u0219i timp de o cultur\u0103 a vinului. Vinul \u00eei \u00eenso\u021bea pe antici din tinere\u021be \u0219i p\u00e2n\u0103 la morm\u00e2nt. Cunoa\u0219tem obiceiul anticilor de a stinge cu vin t\u0103ciunii rugului funerar dar \u00een acest morm\u00e2nt am g\u0103sit, pot spune, un set de obiecte pentru servirea vinului. Este o senza\u021bie greu de descris s\u0103 g\u0103se\u0219ti toate acele obiecte \u00eencremenite a\u0219a cum au fost a\u0219ezate \u00een morm\u00e2nt acum mai bine de dou\u0103zeci \u0219i unu de veacuri, multe dintre ele \u00eentregi, precum acel lagynos<\/em>, un ulcior pentru vin, ale c\u0103rui dungi de vopsea ro\u0219cat\u0103 sunt \u00eenc\u0103 aprinse. Ulcioarele de tip lagynos<\/em>, de care am g\u0103sit trei \u00een morm\u00e2nt, din care dou\u0103 intacte, erau destinate transportului vinului pe distan\u021be scurte, de cele mai multe ori local, de acas\u0103 p\u00e2n\u0103 la locul unde se \u021binea banchetul sau, ca \u00een cazul de fa\u021b\u0103, la locul de veci. Acolo, era turnat \u00een vase de capacitate mai mare, cu deschidere larg\u0103, numite cratere sau amfore de mas\u0103. \u00cen acestea, vinul era amestecat cu apa pentru un consum responsabil, deoarece vinul din antichitate era mult mai tare. O amfor\u0103 de mas\u0103 este piesa cu adev\u0103rat spectaculoas\u0103 din inventarul funerar al acestui morm\u00e2nt. Vasul a fost decorat \u00een stilul denumit conven\u021bional de c\u0103tre speciali\u0219ti West Slope: peste firnisul, \u00eenveli\u0219ul asem\u0103n\u0103tor unui smal\u021b, de culoare \u00eenchis\u0103 care acoper\u0103 complet vasul, au fost pictate cu pigment alb sau bej puncte ornamentale, palmete, frunze \u0219i flori ale c\u0103ror tulpini au fost redate prin zg\u00e2rierea firnisului \u0219i expunerea \u00een acest fel a culorii naturale a ceramicii care contrasteaz\u0103 cu fundalul \u00eenchis al firnisului. Aceast\u0103 amfor\u0103 de mas\u0103 este o raritate, la data descoperirii un singur exemplar aflat \u00eentr-o stare la fel de bun\u0103 de conservare, provenit din s\u0103p\u0103turile mai vechi din necropola tumular\u0103 a Histriei, fiind cunoscut pe plan na\u021bional. Un an mai t\u00e2rziu, un al treilea exemplar avea s\u0103 fie descoperit tot \u00een necropola Tomisului, cu ocazia s\u0103p\u0103turilor de pe locul fostului Combinat de Panifica\u021bie Dobrogea.<\/p>\n\n\n\n Date fiind raritatea \u0219i buna lor stare de conservare, aceste dou\u0103 amfore de mas\u0103 descoperite la Tomis \u0219i-ar merita un loc \u00een viitoarea expozi\u021bie permanent\u0103 a Muzeului de Istorie Na\u021bional\u0103 \u0219i Arheologie Constan\u021ba.<\/p>\n\n\n\n La poalele amforei de mas\u0103, am g\u0103sit un polonic din bronz cu care se scotea din ea vinul amestecat cu ap\u0103 \u0219i se turna \u00een cupe. \u0218i tocmai un vas de b\u0103ut este obiectul care a permis restr\u00e2ngerea cel mai mult a intervalului de timp din care dateaz\u0103 morm\u00e2ntul \u0219i celelalte obiecte g\u0103site \u00een el. Este vorba de un bol cu decor \u00een relief, realizat \u00een tipar. Aceast\u0103 categorie de vase, care imitau cupele metalice de pre\u021b, a ap\u0103rut \u00een ultimul sfert al sec. III a. Chr. \u0219i a fost produs\u0103 \u00een numeroase ateliere r\u0103sp\u00e2ndite \u00een lumea greac\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een sec. I a. Chr. Exemplarul din morm\u00e2ntul de la Tomis este un produs al atelierului lui Kirbeis, localizat la Kyme, \u00een vestul Asiei Mici, activ \u00een al doilea sfert al veacului al II-lea a. Chr. Mai mult, decorul exclusiv cu motive vegetale pe care \u00eel poart\u0103 indic\u0103 o datare a lui \u00eentr-o faz\u0103 mai t\u00e2rzie de activitate a acestui atelier, din intervalul 168 – 150 a. Chr. \u00cen acei ani, deci, a fost condus pe ultimul drum cel a c\u0103rui cenu\u0219\u0103 am aflat-o acolo. (Arheolog Octavian MITROI) <\/strong><\/p>\n\n\n\n Reclama zilei <\/u><\/strong>\u2013 Mercur, Societate Cooperativ\u0103 Bucure\u0219ti \u2013 Constan\u021ba. Coloniale, Delicatese, B\u0103uturi, \u0218ampanie. Cel mai mare \u0219i mai variat depozit de \u0219ampanie. Sucursala Constan\u021ba, Pia\u021ba Independen\u021bei 42. Transportul la domiciliu, gratis. Pre\u021buri fixe. Catalogul se trimite la cerere, gratis. Expedi\u021biuni \u00een provincie, contra ramburs. <\/em><\/strong>(1911)<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Se zice c\u0103 \u00eenmorm\u00e2ntarea nu e at\u00e2t pentru mort, c\u00e2t mai ales pentru cei vii. Iar dac\u0103 tot am deschis u\u0219a pentru paradoxuri, s\u0103 v\u0103 zic, atunci, c\u0103 un paradox al arheologiei funerare este c\u0103 adeseori aceasta ne zugr\u0103ve\u0219te mult mai limpede lumea viilor din vremurile \u00eendep\u0103rtate. Este, propriu-zis, cea mai uman\u0103, cea mai intim\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7962,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7965","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7965","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7965"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7965\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7966,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7965\/revisions\/7966"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7962"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7965"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7965"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7965"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}