Fiecare dintre noi a c\u0103lcat m\u0103car o dat\u0103 \u00een via\u021b\u0103 pragul catedralei arhiepiscopale din Peninsul\u0103. Din p\u0103cate, rar g\u0103sim timpul pentru a admira \u0219i studia minunatele picturi ce \u00eempodobesc pere\u021bii l\u0103ca\u0219ului de cult. \u0218i totu\u0219i, trebuie s\u0103 facem asta pentru a cerceta dou\u0103 fresce care ne ofer\u0103 dou\u0103 frumoase pove\u0219ti ale Tomisului nostru milenar. Chiar \u00eenainte de a intra \u00een l\u0103ca\u0219, pe unul dintre zidurile laterale boltite se afl\u0103 zugr\u0103vit\u0103 istoria episcopului Bretanion, cel care nu a vrut s\u0103 renun\u021be la credin\u021ba sa \u0219i care a reu\u0219it s\u0103 \u00ee\u0219i impun\u0103 hot\u0103r\u00e2rea \u00een fa\u021ba celui mai puternic om al lumii de la acea vreme, \u00eemp\u0103ratul Romei. S-a \u00eent\u00e2mplat \u00een anul 369 d.H, atunci c\u00e2nd la Tomis a ajuns cezarul Flavius Valens, adept al ereziei lui Arie sau Arian (erezie arian\u0103). \u00cemp\u0103ratul a fost \u00eent\u00e2mpinat \u00een catedrala episcopal\u0103 a Tomisului de c\u0103tre Bretanion, iar potrivit cronicarilor cre\u0219tini, la \u00eent\u00e2lnire era prezent\u0103 aproape toat\u0103 suflarea ora\u0219ului. Valens i-a cerut episcopului s\u0103 renun\u021be la credin\u021ba acceptat\u0103 de \u00eentreaga lume cre\u0219tin\u0103 (stabilit\u0103 \u00een Sinodul ecumenic de la Niceea) \u0219i s\u0103 adere la erezia lui Arie. Bretanion s-a \u00eempotrivit \u0219i a avut curajul de a-l sfida pe \u00eemp\u0103rat \u0219i de a p\u0103r\u0103si catedrala, f\u0103r\u0103 \u00eencuvin\u021barea acestuia. \u0218i pentru ca umilin\u021ba lui Valens s\u0103 fie \u0219i mai mare, to\u021bi enoria\u0219ii tomitani au urmat calea episcopului iar \u00eemp\u0103ratul s-a trezit singur \u00een catedral\u0103, doar cu \u00eenso\u021bitorii s\u0103i. Bretanion \u0219i tomitanii au mers \u00eentr-o biseric\u0103 mai mic\u0103 a ora\u0219ului \u0219i au stat ore \u00eentregi rug\u00e2ndu-se. De-a lungul timpului, istoricii au explicat \u0219i atitudinea curajoas\u0103 a poporului tomitan, cel care se \u00eencredea mult mai mult \u00een episcopul ei, dec\u00e2t \u00een \u00eemp\u0103rat. Se spune c\u0103 Valens a vrut s\u0103 \u00eel pedepseasc\u0103 pe Bretanion \u0219i s\u0103 \u00eel exileze, dar a renun\u021bat la acest g\u00e2nd, \u00eentruc\u00e2t se temea de o rebeliune a poporului. Tomitanii erau foarte importan\u021bi pentru imperiu \u00een acea vreme, ei fiind cei care \u00eei opreau pe migratori s\u0103 intre \u00een celelalte provincii controlate de romani. Descris de istoricii bizantini de mai t\u00e2rziu ca un b\u0103rbat \u201edestoinic \u0219i renumit prin virtute\u201d, Bretanion a continuat s\u0103 p\u0103storeasc\u0103 ani buni poporul Tomisului \u0219i chiar \u00eentreaga Scytie Minor \u0219i mult mai t\u00e2rziu, dup\u0103 ce Valens a ie\u0219it din istorie. Amintirea episcopului f\u0103r\u0103 de team\u0103 \u0219i iubitor al dreptei de credin\u021be nu s-a \u0219ters niciodat\u0103…<\/p>\n\n\n\n
O a doua fresc\u0103 de la Catedral\u0103 ne spune legenda Sf\u00e2ntului Teotim, cel cunoscut pentru \u201esfin\u021benia \u0219i minunile sale\u201d. Cel cunoscut de c\u0103tre biseric\u0103, pentru c\u0103 din p\u0103cate, pu\u021bini dintre laici \u0219tiu ce anume a \u00eenf\u0103ptuit acest p\u0103rinte al cre\u0219tinismului rom\u00e2nesc. Este timpul poate s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 repar\u0103m aceast\u0103 nedreptate. Teotim a fost episcop al Tomisului la sf\u00e2r\u0219itul secolului IV – \u00eenceputul secolului V \u0219i a\u0219a cum istoricul cre\u0219tin Sozomen men\u021biona, era de al locului, \u201ede neam scit\u201d. Un om modest \u0219i cump\u0103tat, ce \u00ee\u0219i purta mereu p\u0103rul lung, Teotim era p\u0103rintele spiritual al \u00eentregii Dobroge vechi (Scythia Minor). Nu \u00eei pl\u0103cea s\u0103 stea prea mult \u00een ora\u0219 \u0219i adesea b\u0103tea drumurile provinciei, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00eei converteasc\u0103 \u0219i pe migratorii huni care se stabiliser\u0103 de ceva vreme prin zon\u0103. Chiar \u0219i ace\u0219tia \u00eel respectau foarte mult \u0219i \u00eel numeau \u201ezeul romanilor\u201d. Teotim le oferea barbarilor daruri scumpe \u0219i din acest motiv, ace\u0219tia credeau c\u0103 este un om foarte bogat. O band\u0103 de huni s-a g\u00e2ndit \u00eens\u0103 \u00eentr-o zi s\u0103 \u00eel ia prizonier pe episcop pentru a cere apoi o mare r\u0103scump\u0103rare. L-au atacat mai mul\u021bi, iar unul dintre ei se preg\u0103tea s\u0103 arunce asupra sa un la\u021b, pentru a-l lega. Povestea spune c\u0103 dintr-o dat\u0103, bra\u021bul celui care arunca la\u021bul a r\u0103mas \u00een\u021bepenit \u00een aer, iar nefericitul nu l-a mai putut mi\u0219ca. Tovar\u0103\u0219ii s\u0103i i-au cerut \u201ezeului romanilor\u201d s\u0103 \u00eel izb\u0103veasc\u0103 pe p\u0103c\u0103tos, iar Teotim a spus o rug\u0103ciune \u0219i hunul a putut din nou s\u0103 \u00ee\u0219i mi\u0219te m\u00e2na. L-au l\u0103sat apoi s\u0103 plece, \u00een\u021beleg\u00e2nd c\u0103 for\u021be nev\u0103zute \u00eel protejeaz\u0103 pe p\u0103rintele tomitanilor. Teotim a fost respectat de \u00eentreaga lume cre\u0219tin\u0103 a acelor vremuri, fiind adesea invitat la sinoadele vremii, organizate la Constantinopole, \u0219i unde \u201edobrogeanul\u201d era mereu pus la loc de cinste…<\/p>\n\n\n\n
Reclama zilei<\/u><\/strong> \u2013 Doctor D. Blidescu, medic de spital, boli \u0219i opera\u021biuni Nas-G\u00eet-Urechi. Strada Rahovei 4, col\u021b cu Carol, l\u00e2ng\u0103 Hotel C\u0103ciul\u0103. Miercurea, consult gratis pentru s\u0103raci. (1931)<\/em><\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Fiecare dintre noi a c\u0103lcat m\u0103car o dat\u0103 \u00een via\u021b\u0103 pragul catedralei arhiepiscopale din Peninsul\u0103. Din p\u0103cate, rar g\u0103sim timpul pentru a admira \u0219i studia minunatele picturi ce \u00eempodobesc pere\u021bii l\u0103ca\u0219ului de cult. \u0218i totu\u0219i, trebuie s\u0103 facem asta pentru a cerceta dou\u0103 fresce care ne ofer\u0103 dou\u0103 frumoase pove\u0219ti ale Tomisului nostru milenar. Chiar […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7959,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7960","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7960","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7960"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7960\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7961,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7960\/revisions\/7961"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7959"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7960"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7960"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7960"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}