\u00cen momentul de fa\u021b\u0103, to\u021bi cet\u0103\u021benii Rom\u00e2niei, indiferent de etnie, confesiune religioas\u0103 sau de domiciliul lor, beneficiaz\u0103 de acelea\u0219i drepturi \u0219i obliga\u021bii, fiind egali \u00een fa\u021ba legii. Ast\u0103zi, acest lucru ni se pare foarte normal, iar cei care locuiesc \u00een Dobrogea nu se g\u00e2ndesc nicio clip\u0103 c\u0103 ar putea s\u0103 nu fie egali \u00een toate cu cei din alte provincii istorice. Acesta este prezentul, un prezent al normalit\u0103\u021bii, dar lucrurile nu au stat \u00eentotdeauna a\u0219a…<\/p>\n\n\n\n
Astfel, pu\u021bin\u0103 lume \u0219tie c\u0103 \u00een primele decenii de dup\u0103 integrarea sa la Rom\u00e2nia din 14 noiembrie 1878, Dobrogea a avut parte de un statut separat, fiind guvernat\u0103 de legi excep\u021bionale. Cet\u0103\u021benii dintre Dun\u0103re \u0219i Mare nu aveau acelea\u0219i drepturi ca cei din Muntenia, Oltenia sau Moldova, iar \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei nu exista niciun reprezentant al lor, pentru c\u0103, de\u0219i erau jude\u021be ale \u021b\u0103rii, Constan\u021ba \u0219i Tulcea nu aveau dreptul de a trimite senatori \u0219i deputa\u021bi! Nu ar fi trebuit s\u0103 existe acest regim excep\u021bional \u0219i discriminator, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t articolul 3 din Legea pentru organizarea Dobrogei, din 9 martie 1880, prevedea c\u0103 devin cet\u0103\u021beni rom\u00e2ni “to\u021bi locuitorii din Dobrogea care \u00een ziua de 11 aprilie 1877 (n.a. \u00eenceputul R\u0103zboiului de Independen\u021b\u0103) erau cet\u0103\u021beni otomani”. Cu toate acestea, dobrogenii aveau un statut straniu, special, \u00een compara\u021bie cu ceilal\u021bi rom\u00e2ni, nebucur\u00e2ndu-se de toate drepturile oferite de stat.<\/p>\n\n\n\n
Au fost multe personalit\u0103\u021bi care au reclamat aceast\u0103 “anomalie politic\u0103 din Dobrogea” \u0219i care au luptat pentru ca cet\u0103\u021benii dintre Dun\u0103re \u0219i Mare s\u0103 beneficieze de acelea\u0219i drepturi ca \u0219i ceilal\u021bi rom\u00e2ni. Unul dintre ace\u0219tia a fost Ioan N. Roman (1866-1931), o mare personalitate a Dobrogei, avocat, scriitor, poet, publicist, primar al Constan\u021bei (\u00een 1910) \u0219i parlamentar. I.N. Roman a tras numeroase semnale de alarm\u0103 \u0219i a prezentat consecin\u021bele negative ale acestei discrimin\u0103ri a dobrogenilor. \u00cen multe dintre scrierile sale, dar mai ales \u00een remarcabilul articol pe care \u00eel cit\u0103m ca surs\u0103 bibliografic\u0103 (I.N. Roman – “Cet\u0103\u021benii dobrogeni – Cet\u0103\u021beni rom\u00e2ni<\/em>“, articol ap\u0103rut \u00een ziarul Farul,<\/em> an I, nr. 22, 1 aprilie 1904), el prezint\u0103 pe larg situa\u021bia, cer\u00e2nd ca aceasta s\u0103 fie de urgen\u021b\u0103 reglementat\u0103. El arat\u0103 c\u0103 la \u00eenceputul secolului XX \u00een Dobrogea existau practic mai multe categorii de cet\u0103\u021beni dobrogeni, fiecare categorie beneficiind de alt fel de drepturi \u0219i de obliga\u021bii. Aceste categorii s-au creat practic dup\u0103 promulgarea de c\u0103tre statul rom\u00e2n a trei legi: legea organiz\u0103rii Dobrogei din 1880<\/em> (numit\u0103 de M. Kog\u0103lniceanu – Constitu\u021bia Dobrogei<\/em>), legea propriet\u0103\u021bii imobiliare rurale din 1882<\/em>, precum \u0219i revizuirea din 1884 a Constitu\u021biei<\/em>. La aceasta din urm\u0103 exista un articol care prevedea: “Regatul Rom\u00e2niei cu jude\u021bele sale din dreapta Dun\u0103rei constituie un singur stat indivizibil”<\/em>. Statul era unic, dar drepturile cet\u0103\u021benilor erau diferite!<\/p>\n\n\n\n Astfel, Roman men\u021bioneaz\u0103: “Popula\u021biunea Dobrogei, considerat\u0103 sub raportul drepturilor cet\u0103\u021bene\u0219ti, se compune din patru categorii de cet\u0103\u021beni \u0219i anume: a) Vechile raiale, indiferent de na\u021bionalitate, adec\u0103 supu\u0219i otomani cari se g\u0103seau \u00een Dobrogea la 11 aprilie 1877… b) Rom\u00e2nii veni\u021bi din jude\u021bele rom\u00e2ne\u0219ti din st\u00e2nga Dun\u0103rei, dup\u0103 anexarea <\/em>(n.a. termen adesea folosit la acea vreme) provinciei… c) Rom\u00e2nii veni\u021bi din provincii rom\u00e2ne\u0219ti subjugate <\/em>(n.a. din Ardeal, Basarabia, Banat, Bucovina), c\u0103rora li s-a v\u00e2ndut p\u0103m\u00e2nt rural \u00een Dobrogea… d) Cultivatorii de p\u0103m\u00e2nt, de orice na\u021bionalitate, cari se g\u0103seau \u00een Dobrogea la 3 aprilie 1882, c\u00e2nd s-a promulgat legea pentru regularea propriet\u0103\u021bei imobiliare rurale \u0219i cari de asemenea au dob\u00e2ndit p\u0103m\u00e2nt de cultur\u0103”.<\/em><\/p>\n\n\n\n Care era \u00eens\u0103 practic discriminarea? I.N. Roman ne arat\u0103. Astfel, de exemplu, vechile raiale erau cet\u0103\u021beni dobrogeni, dar nu \u0219i cet\u0103\u021beni rom\u00e2ni! Aceste raiale puteau avea propriet\u0103\u021bi imobiliare rurale \u00een jude\u021bul Constan\u021ba, dar nu \u0219i \u00een jude\u021bul Ialomi\u021ba! Raialele puteau vota doar la alegeri comunale, nu \u00eens\u0103 \u0219i la alegeri privind statul rom\u00e2n! Scrie I.N. Roman: “Un asemenea locuitor rom\u00e2n, cet\u0103\u021bean dobrogean c\u00e2t\u0103 vreme locuie\u0219te aici \u00een Dobrogea, \u00eendat\u0103 ce a trecut Dun\u0103rea \u00een Rom\u00e2nia propriu-zis\u0103, el devine un str\u0103in pentru regat; dac\u0103 vrea s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00een st\u00e2nga Dun\u0103rii ar trebui s\u0103 cear\u0103 \u0219i s\u0103 ob\u021bin\u0103 naturalizarea ca cet\u0103\u021bean rom\u00e2n, cum ar face-o orice str\u0103in, un ungur, un englez sau un american!”<\/em><\/p>\n\n\n\n A doua categorie de cet\u0103\u021beni dobrogeni, cea a rom\u00e2nilor veni\u021bi din st\u00e2nga Dun\u0103rii (din C\u0103l\u0103ra\u0219i, Ialomi\u021ba, Oltenia, etc.), avea o pozi\u021bie diferit\u0103 fa\u021b\u0103 de cea raialelor. Dar \u0219i ace\u0219tia, odat\u0103 ajun\u0219i \u00eentre Dun\u0103re \u0219i Mare, erau asemenea oric\u0103rui rom\u00e2n care ajungea s\u0103 fie rezident \u00een str\u0103in\u0103tate!<\/p>\n\n\n\n Rom\u00e2nii din provinciile subjugate aveau \u0219i ei statut diferit, \u00een sensul c\u0103 erau superiori raialelor, dar inferiori din punctul de vedere al drepturilor fa\u021b\u0103 de rom\u00e2nii din st\u00e2nga Dun\u0103rii. Ca s\u0103 devin\u0103 cet\u0103\u021beni rom\u00e2ni, ei trebuiau s\u0103 cear\u0103 recunoa\u0219terea calit\u0103\u021bii lor de rom\u00e2ni.<\/p>\n\n\n\n A patra categorie era reprezentat\u0103 de cultivatorii de p\u0103m\u00e2nt (nem\u021bi, italieni, ru\u0219i, lipoveni, etc.) pe care legea rural\u0103 din 3 aprilie 1880 i-a g\u0103sit a\u0219eza\u021bi \u00een Dobrogea. Statutul lor era asem\u0103n\u0103tor cu cel al raialelor. Ne spune I.N. Roman: “De\u0219i sunt cet\u0103\u021beni dobrogeni necontesta\u021bi, ei trebuie s\u0103 cear\u0103 Corpurilor Legislative naturalizarea, pentru a deveni cet\u0103\u021beni rom\u00e2ni \u0219i peste Dun\u0103re”.<\/em><\/p>\n\n\n\n Cei mai mul\u021bi dintre rom\u00e2ni nu cuno\u0219teau realitatea din Dobrogea \u0219i existau chiar \u0219i politicieni care fie nu \u0219tiau, fie nu doreau s\u0103 reglementeze situa\u021bia, de teama apari\u021biei unor scandaluri diplomatice interna\u021bionale. \u00cen concluzie, Roman scrie: “\u00cen rezumat, toate aceste categorii de locuitori sunt de o potriv\u0103 cet\u0103\u021beni dobrogeni, dar au diferite pozi\u021biuni fa\u021b\u0103 de lege, c\u00e2nd e vorba s\u0103 devin\u0103 cet\u0103\u021beni rom\u00e2ni, capabili de a exercita drepturi cet\u0103\u021bene\u0219ti \u00een Rom\u00e2nia propriu-zis\u0103”.<\/em><\/p>\n\n\n\n Marele publicist dobrogean cere ca dobrogenii s\u0103 devin\u0103 egali \u00een drepturi cu restul rom\u00e2nilor, dar nu \u00een mod individual \u0219i la cerere expres\u0103 (cum era posibil), ci global, \u00een urma unei norme legislative emise \u00een acest sens: “Atunci nu vom mai avea cet\u0103\u021beni dobrogeni \u0219i cet\u0103\u021beni rom\u00e2ni, ci numai cet\u0103\u021beni rom\u00e2ni, egali \u00een drepturi, precum \u0219i \u00een datorii”.<\/em><\/p>\n\n\n\n Apelurile \u0219i demersurile lui Roman \u0219i ale altor dobrogeni \u0219i rom\u00e2ni au fost \u00een cele din urm\u0103 luate \u00een seam\u0103, iar situa\u021bia a fost reglementat\u0103, \u00eentr-un final, \u00eens\u0103 dup\u0103 decenii \u00eentregi de regim excep\u021bional. Dobrogea a putut \u00een cele din urm\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i trimit\u0103 \u0219i reprezentan\u021bi \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei, pentru ca drepturile locuitorilor dintre Dun\u0103re \u0219i Mare s\u0103 fie ap\u0103rate.<\/p>\n\n\n\n Vremea discrimin\u0103rilor a fost mult timp uitat\u0103, \u00eens\u0103 avem datoria s\u0103 ne reamintim de acele timpuri \u0219i s\u0103 mul\u021bumim Providen\u021bei pentru marii dobrogeni (precum I.N. Roman) ce au luptat ca acest \u021binut s\u0103 fie respectat a\u0219a cum se cuvine…<\/p>\n\n\n\n Reclama zilei<\/u><\/strong> \u2013 \u021aIGLE DE JIMBOLIA! Cea mai perfect\u0103 calitate. Depozitul permanent al fabricei La STEAUA CONSTAN\u021aEI, strada Avram Iancu no.25. Pre\u021buri f\u0103r\u0103 concuren\u021b\u0103. \u00cenlesniri de plat\u0103. <\/em>(1927)<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen momentul de fa\u021b\u0103, to\u021bi cet\u0103\u021benii Rom\u00e2niei, indiferent de etnie, confesiune religioas\u0103 sau de domiciliul lor, beneficiaz\u0103 de acelea\u0219i drepturi \u0219i obliga\u021bii, fiind egali \u00een fa\u021ba legii. Ast\u0103zi, acest lucru ni se pare foarte normal, iar cei care locuiesc \u00een Dobrogea nu se g\u00e2ndesc nicio clip\u0103 c\u0103 ar putea s\u0103 nu fie egali \u00een toate […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7929,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7930","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7930","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7930"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7930\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7931,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7930\/revisions\/7931"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7929"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7930"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7930"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7930"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}