{"id":7923,"date":"2026-06-29T07:23:40","date_gmt":"2026-06-29T04:23:40","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=7923"},"modified":"2026-06-29T07:23:40","modified_gmt":"2026-06-29T04:23:40","slug":"29-iunie-tudor-soimaru-si-constanta-interbelica-imaginea-marii-barcagiul-si-plimbarile-nocturne","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/29-iunie-tudor-soimaru-si-constanta-interbelica-imaginea-marii-barcagiul-si-plimbarile-nocturne\/","title":{"rendered":"29 iunie. Tudor \u0218oimaru \u0219i Constan\u021ba interbelic\u0103 \u2013 Imaginea m\u0103rii, barcagiul \u0219i plimb\u0103rile nocturne"},"content":{"rendered":"<p class=\"wp-block-paragraph\">De-a lungul secolului XX numero\u0219i scriitori rom\u00e2ni, unii foarte cunoscu\u021bi, al\u021bii mai pu\u021bin, au r\u0103mas fermeca\u021bi de vraja b\u0103tr\u00e2nului Pont Euxin, a\u0219a cum l-au cunoscut ei \u00een diverse \u00eemprejur\u0103ri, la Constan\u021ba. Ace\u0219ti c\u0103rturari au \u0219tiut s\u0103 surprind\u0103 \u00eentr-un mod minunat aceast\u0103 magie \u0219i gra\u021bie lor avem ast\u0103zi \u0219ansa de a putea reconstitui noi cr\u00e2mpeie din imaginea unei urbe milenare, al c\u0103rui destin a fost mereu legat de Marea Neagr\u0103. Ast\u0103zi vom prezenta citate din opera unui scriitor interbelic, un autor care a iubit Constan\u021ba \u0219i Marea, \u0219i care a reu\u0219it superb s\u0103 evoce frumuse\u021bea acestora. Dincolo de descrieri \u0219i de peisaje, \u00een opera sa sunt prezenta\u021bi oamenii Constan\u021bei, locuitori de diverse etnii \u0219i religii \u0219i ale c\u0103ror portrete vin s\u0103 aduc\u0103 un plus de culoare imagini de ansamblu. Creatorul se nume\u0219te Tudor \u0218oimaru (1898-1967), un cunoscut scriitor (prozator \u0219i dramaturg) \u0219i jurnalist. Numele s\u0103u real era Gheorghe Dr\u0103gu\u0219anu, dar a preferat s\u0103 publice sub pseudonimul literar \u00eemprumutat, luat dup\u0103 numele eroului lui Mihai Sadoveanu (Tudor \u0218oimaru &#8211; Neamul \u0218oim\u0103re\u0219tilor).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Gazetar al Capitalei, \u0218oimaru cel de sec.XX a venit adesea, vara, la Constan\u021ba. S-a \u00eendr\u0103gostit de aceast\u0103 urbe cosmopolit\u0103, multietnic\u0103 \u0219i cu parfum oriental. A descris-o superb \u00eentr-un volum de reportaje publicat \u00een 1936 (numit chiar \u201eConstan\u021ba\u201d) \u0219i din care am ales s\u0103 prezent\u0103m c\u00e2teva r\u00e2nduri de o mare frumuse\u021be.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Una dintre cele mai frumoase pove\u0219ti este cea legat\u0103 de personajul Nicu Pafaluca, patronul unei cafenele numit\u0103 \u201eCafe Sulina\u201d \u0219i care func\u021biona \u00een fa\u021ba Episcopiei Ortodoxe (ast\u0103zi Arhiepiscopia). \u0218oimaru \u0219i Pafaluca au stat adesea la taifas, pe terasa localului \u0219i astfel, scriitorul din capital\u0103 a reu\u0219it s\u0103 afle episoade inedite din via\u021ba urbei tomitane: <em>\u201eDomnul Nicu a fost barcagiu. Sub coasta Cazinoului avusese cea mai frumoas\u0103 \u0219alup\u0103 <\/em>(n.a. Pafaluca era doar angajat, patronul s\u0103u era un grec pe nume Panaiot).<em>.. Veneau vara sezoni\u0219tii. F\u0103ceau o plimbare de rigoare pe cheiu, apoi o fotografie. Apoi oamenii scoborau \u00een barca domnului Nicu. \u00cei ziceau &#8211; Dar s\u0103 iei seama, \u0219efule, s\u0103 nu ne r\u0103storni. Dl Nicu avea \u00eens\u0103 cuv\u00e2ntul potrivit: &#8211; Curaj, curaj, nu ave\u021bi nicio team\u0103! D\u0103dea curaj provincialei obeze ce se temea de ap\u0103 \u0219i de deranjamente de stomac \u0219i \u00eel asigura (\u00eemb\u0103rb\u0103ta) pe so\u021b, tot o rou\u0103 pe chelie&#8230;\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Barcagiul Nicu Pafaluca avea a\u0219adar numero\u0219i mu\u0219terii pe care \u00eei plimba vara c\u00e2te o jum\u0103tate de or\u0103 sau chiar \u0219i un ceas \u00eentreg. Dar nu pasagerii ace\u0219tia erau clien\u021bii prefera\u021bi de c\u0103tre dl. Nicu. Ne poveste\u0219te Tudor \u0218oimaru: <em>\u201eSeara veneau aman\u021bii<\/em> (n.a. \u00een sensul de tineri \u00eendr\u0103gosti\u021bi)&#8230; <em>Erau t\u0103cu\u021bi \u0219i se \u021bineau de m\u00e2n\u0103. Ea lunatec\u0103, el prostu\u021b. Se a\u0219ezau al\u0103turi iar domnul Nicu le punea un covor pe fundul b\u0103rcii. Porneau sub lun\u0103, \u00een larg. \u0218i pentru c\u0103 dragostea e mut\u0103, se auzea numai plesc\u0103itul lope\u021bii. Femeia, sub adierea nop\u021bii, era toat\u0103 numai fream\u0103t, numai a\u0219teptare. \u0218i-ar da m\u0103car buzele, dar el ezit\u0103. Ea trece o m\u00e2n\u0103 prin ap\u0103 s\u0103-i simt\u0103 r\u0103coarea, dar apa nu o calmeaz\u0103. Domnul Nicu este \u00eens\u0103 psiholog. A \u00eentins tocmai atunci p\u00e2nza \u0219i p\u00e2nza aceasta face un imens paravan \u00eentre el \u0219i \u00eendr\u0103gosti\u021bi. A fost oare s\u0103rutul valului pe val sau melodia buzelor \u00eempreunate? Domnul Nicu fluier\u0103 u\u0219or, ca s\u0103 nu se aud\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Se spune c\u0103 ceea ce este frumos nu dureaz\u0103 niciodat\u0103 prea mult. Astfel s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i cu idilicele plimb\u0103ri nocturne f\u0103cute pentru \u00eendr\u0103gosti\u021bi de c\u0103tre barcagiul Nicu Pafaluca. Afl\u0103m \u0219i de ce aceast\u0103 poveste frumoas\u0103 a luat sf\u00e2r\u0219it:\u201e<em>Domnul Panaiot<\/em> (patronul lui Nicu Pafaluca) <em>avea marea \u00een s\u00e2nge, dar nu \u0219i poezia ei. \u00centr-o bun\u0103 diminea\u021b\u0103, el a adus o nou\u0103 barc\u0103. O minune, f\u0103r\u0103 v\u00e2sle, f\u0103r\u0103 p\u00e2nze. O barc\u0103 cu motor! Domnul Panaiot \u0219i-a frecat m\u00e2inile zic\u00e2nd &#8211; Or s\u0103 curg\u0103 de acum afacerile bune. Iar domnul Nicu a trecut pe noua \u0219alup\u0103. Se \u00eenghesuia lumea s\u0103 guste senza\u021bia vitezei. \u00centr-o jum\u0103tate de or\u0103 vedeai portul, farul \u0219i auzeai beh\u0103iturile geamandurii. \u00cen schimb noaptea nu mai veneau aman\u021bii. Pentru c\u0103 aman\u021bii timizi au nevoie de p\u00e2nze iar domnul Panaiot, ucisese, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie, dragostea&#8230; Barca a fost v\u00e2ndut\u0103 dup\u0103 un an. Costase 50.000 \u0219i a fost cedat\u0103 pe 15.000. Domnul Panaiot s-a \u00eenchis \u00een cas\u0103 iar domnul Nicu Pafaluca \u0219i-a deschis cafeneaua&#8230;\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Acesta este frumosul episod pe care \u0218oimaru a dorit s\u0103 ni-l transmit\u0103 peste vremuri. Scriitorul adora s\u0103 stea de vorb\u0103 cu localnicii \u0219i s\u0103 vad\u0103 ora\u0219ul \u0219i marea prin ochii lor, \u0219i nu prin cei ai s\u0103i, de turist efemer al sezonului estival. Astfel se face c\u0103 \u00eentr-o discu\u021bie purtat\u0103 cu un alt const\u0103n\u021bean, de aceast\u0103 dat\u0103 anonim, acesta \u00eei spune: <em>\u201eConstan\u021ba? S-a n\u0103scut din drojdie de cafea, o Afrodit\u0103 oriental\u0103. \u0218i totu\u0219i cei care au pus-o sub semnul cafenelei au fost ni\u0219te \u00een\u021belep\u021bi. Cu un \u0219erbet de trandafir \u0219i o gingirlie ai o filozofie unic\u0103. F\u0103r\u0103 dram\u0103, f\u0103r\u0103 ecua\u021bii suflete\u0219ti. Ai nostalgia peisajului \u0219i lenea des\u021belenirii: mori cu fiecare plecare de vapor \u0219i rena\u0219ti cu fiecare sosire. \u0218i e\u0219ti tot acela\u0219i. De sus, de la cafenea, ai la picioarele tale marea, o desfizi, o st\u0103p\u00e2ne\u0219ti, nu-\u021bi scap\u0103. De aceea const\u0103n\u021beanul nu intr\u0103 niciodat\u0103 \u00een ea. Nu vrea s\u0103 o simt\u0103 cum \u00eei fuge printre degetele picioarelor&#8230; Dac\u0103 te scobori la ea, te \u00eeneac\u0103&#8230;\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">O ultim\u0103 evocare pe care o prezent\u0103m este cea a unei c\u00e2rciumi de pe \u021b\u0103rmul M\u0103rii, un micro-univers ce reune\u0219te reprezentan\u021bi ai cosmopolitei lumi tomitane:<em>\u201eLa \u201eCatarg\u201d aveai Marea, numai Marea&#8230; Musca azurie \u00ee\u021bi c\u0103dea \u00een ciorba de nisetru, se sub\u021bia printre pahare \u0219i carafe \u0219i apoi se r\u0103sfr\u00e2ngea beat\u0103 \u00eentr-o baterie.Marea o sim\u021beai pe tine cataplasm\u0103 \u0219i compres\u0103, luneca \u00een tine, melodie \u0219i lichid. O v\u00e2rau femeile \u00een s\u00e2nii \u0219i \u00een ochii lor. Ochii aceia de femeie, ad\u00e2nci ca marea. Se scufundau marinarii \u00een ochii aceia, se duceau scafandrii p\u00e2n\u0103 \u00een suflet. S\u00e2ni de femeie odihnitori ca Marea. Adormeau pe ei pescarii \u0219i matrozii, ca \u00eentr-o vraj\u0103&#8230;\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong><u>Reclama zilei<\/u><\/strong><strong> \u2013 <em>La Garabe\u021beanu, strada General Manu no 22, vis-a-vis de Cinema Modern a sosit un stoc de patefoane Columbia \u0219i Grippa, \u00eembr\u0103cate \u00een piele, precum \u0219i un mare stoc de pl\u0103ci Columbia \u0219i alte m\u0103rci din cele mai renumite fabrici. Se execut\u0103 \u0219i repara\u021biuni de gramofoane \u0219i patefoane, CU PRE\u021aURI REDUSE.<\/em> (1927)<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Sursa foto: &nbsp;Tudor \u0218oimaru &#8211; Constan\u021ba (1936), pagina 90, foto &#8211; Nicolae Tomescu<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>De-a lungul secolului XX numero\u0219i scriitori rom\u00e2ni, unii foarte cunoscu\u021bi, al\u021bii mai pu\u021bin, au r\u0103mas fermeca\u021bi de vraja b\u0103tr\u00e2nului Pont Euxin, a\u0219a cum l-au cunoscut ei \u00een diverse \u00eemprejur\u0103ri, la Constan\u021ba. Ace\u0219ti c\u0103rturari au \u0219tiut s\u0103 surprind\u0103 \u00eentr-un mod minunat aceast\u0103 magie \u0219i gra\u021bie lor avem ast\u0103zi \u0219ansa de a putea reconstitui noi cr\u00e2mpeie din [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7887,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7923","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7923","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7923"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7923\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7924,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7923\/revisions\/7924"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7887"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7923"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7923"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7923"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}