Secolul al XIX-lea a fost un secol al moderniz\u0103rii, al marilor inven\u021bii din domenii diverse, al conflagra\u021biilor militare ce au redesenat harta politic\u0103 \u0219i economic\u0103 a lumii. \u00cen ciuda inven\u021biilor din medicin\u0103, epidemii \u00eengrozitoare au continuat s\u0103 fac\u0103 ravagii pe \u00eentreg globul, curm\u00e2nd via\u021ba a zeci, sute de mii \u0219i milioane de oameni, din state diverse, f\u0103r\u0103 a \u021bine seama de statutul social al victimelor.<\/p>\n\n\n\n
Holera a fost boala care a distrus numeroase destine, iar veacul al XIX-lea a fost pres\u0103rat de pandemii ale acestei boli infec\u021bioase bacteriene.<\/p>\n\n\n\n
Ast\u0103zi ne vom referi doar la epidemia izbucnit\u0103 \u00een anul 1865 \u0219i care a afectat \u0219i Dobrogea. \u00cen \u021binutul dintre Dun\u0103re \u0219i Mare existau pu\u021bine surse de ap\u0103 potabil\u0103, verile erau caniculare, iar mla\u0219tinile se reg\u0103seau la tot pasul, toate aceste elemente contribuind la crearea unui teren extrem de propice pentru extinderea acestei boli \u00eengrozitoare.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen 1865, \u00een premier\u0103, holera a atacat Europa nu pe obi\u0219nuita cale terestr\u0103, ci pe mare, vasele care f\u0103ceau leg\u0103tura \u00eentre continente purt\u00e2nd boala \u0219i r\u0103sp\u00e2ndind-o rapid \u00een diverse zone ale globului.<\/p>\n\n\n\n
Totul a \u00eenceput \u00een luna martie, atunci c\u00e2nd dou\u0103 fregate britanice, \u201eNorth Wind \u0219i \u201ePersia\u201d au plecat din Singapore, cu destina\u021bia Jeddah (ast\u0103zi \u00een Arabia Saudit\u0103). Ele transportau 145 de pelerini javanezi. Primele cazuri au fost consemnate la bordul vaselor dup\u0103 o escal\u0103 f\u0103cut\u0103 \u00een portul Makalla (azi Mukalla, Yemen, \u00een Marea Arabiei – zon\u0103 nordic\u0103 a Oceanului Indian). Holera a fost contractat\u0103 at\u00e2t de pasageri, c\u00e2t \u0219i de membri ai echipajelor britanice. \u00cen a doua jum\u0103tate a lunii mai, cele dou\u0103 fregate ajunseser\u0103 \u00een Canalul Suez, acolo unde numeroase alte nave aduceau pelerini musulmani. Epidemia nu a mai putut fi \u021binut\u0103 sub control, iar vasele britanice au \u201etransportat\u201c holera c\u0103tre nord, chiar \u0219i dup\u0103 debarcarea pelerinilor musulmani la Jeddah. Pe 11 iunie 1865, \u00een portul Alexandria erau raportate oficial primele cazuri, iar holera s-a extins \u00een urm\u0103toarea lun\u0103 \u0219i jum\u0103tate \u00een \u00eentreg Egiptul.<\/p>\n\n\n\n
Cumplita boal\u0103 ajunsese pe malul sudic al Mediteranei, iar de aici extinderea sa c\u0103tre Constantinopol, capitala Imperiului Otoman, \u0219i apoi \u00een \u00eentreaga Europ\u0103 a fost facil\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Epidemia a cuprins \u00eentreg Bosforul \u0219i Marea Marmara \u0219i se \u0219tie c\u0103, pe 31 iulie, era \u00eenregistrat un deces \u00een localitatea Therapia (azi Tarabya, Istanbul), pe malul european al Bosforului, chiar l\u00e2ng\u0103 intrarea \u00een Marea Neagr\u0103. \u00cen scurt timp au fost \u00eenregistrate cazuri la Burgas \u0219i la Varna, iar apoi \u00een toate ora\u0219ele de pe coasta vestic\u0103 \u0219i \u00een special, la Sulina (unde func\u021biona Comisia European\u0103 a Dun\u0103rii) \u0219i la Kiustenge (Constan\u021ba). La dou\u0103-trei zile dup\u0103 apari\u021bia la Sulina, au \u00eenceput s\u0103 se \u00eenregistreze numeroase cazuri \u0219i la Kiustenge.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen 1865, Kiustenge era un mic or\u0103\u0219el ce \u00ee\u0219i datora dezvoltarea din ultima perioad\u0103 c\u0103ii ferate Kiustenge – Tchernavoda (Cernavod\u0103) \u0219i portului Kiustenge, operate de firma britanic\u0103 DBSR. Datorit\u0103 fiilor Regatului Unit, vechiul sat turcesc cu c\u00e2teva sute de suflete se dezvoltase \u0219i devenise o localitate \u00een care tr\u0103iau turci, t\u0103tari, greci, bulgari, rom\u00e2ni (\u201ewallachi\u201c \u00een sursele britanice ale vremii), precum \u0219i alte neamuri. To\u021bi ace\u0219ti locuitori \u0219i reziden\u021bi de la Kiustenge lucrau \u00een port sau la calea ferat\u0103, ori aveau activit\u0103\u021bi conexe (erau subcontractori sau aprovizionau zona cu diverse produse).<\/p>\n\n\n\n
\u00cen acea var\u0103 teribil\u0103 Kiustenge a fost grav afectat de holer\u0103, aceasta f\u0103c\u00e2nd numeroase victime, at\u00e2t \u00een r\u00e2ndul britanicilor reziden\u021bi, c\u00e2t \u0219i printre locuitorii de diverse etnii. La acea vreme existau deja c\u00e2\u021biva medici \u00een localitate, buni speciali\u0219ti, dar prea pu\u021bini pentru a \u021bine \u00een fr\u00e2u situa\u021bia. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, administra\u021bia otoman\u0103 a ora\u0219ului avea reguli laxe \u0219i nu impunea norme de trai, de aprovizionare \u0219i de igien\u0103, care s\u0103 combat\u0103 atacul teribil al bolii intestinale.<\/p>\n\n\n\n
Alarmat de ve\u0219tile \u00eengrijor\u0103toare venite din Orientul Mijlociu, medicul comunit\u0103\u021bii britanice din Kiustenge, Henry William Cullen, a solicitat ajutor din Marea Britanie pentru lupta \u00eempotriva epidemiei care se apropia de ora\u0219. Acest ajutor a venit la finele verii, \u00een persoana unui specialist englez pe nume Harry Leach (1836-1879), intrat peste ani \u00een istorie ca primul medic \u0219ef al Portului Londra \u0219i ca autor de ghiduri \u0219i c\u0103r\u021bi privind igiena \u00een marina comercial\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Detalii extrem de importante legate de experien\u021ba acestuia la Kiustenge avem dintr-un articol (o scrisoare de fapt) ap\u0103rut \u00een revista britanic\u0103 de medicin\u0103 \u201cThe Lancet\u201d pe data de 23 septembrie 1865. Scrisoarea semnat\u0103 de Leach era intitulat\u0103 \u201cThe cholera in Eastern Europe\u201d, era adresat\u0103 editorului revistei \u0219i datat\u0103 \u201e11 septembrie 1865 Kiustenge, Turkey\u201c.<\/p>\n\n\n\n
Medicul de 29 de ani scria urm\u0103toarele: Domnule editor. Ar putea fi util cititorilor dvs. s\u0103 \u0219tie situa\u021bia actual\u0103 referitoare la holer\u0103 \u00een Estul Europei \u0219i \u00een special \u00een vecin\u0103tatea Dun\u0103rii de Jos \u0219i la Marea Neagr\u0103. Am plecat din Londra pe data de 2 <\/em>(n.a. septembrie 1865), la ordinele DBSR-ului, care a considerat necesar s\u0103 mai trimit\u0103 personal medical \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103 \u0219i am c\u0103l\u0103torit c\u00e2t am putut de repede, via Viena \u0219i Dun\u0103re. Ajung\u00e2nd la Tchernavoda ca s\u0103 iau trenul spre Kiustenge am aflat c\u0103 acolo surveniser\u0103 deja dou\u0103 decese recente\u2026 Num\u0103rul reziden\u021bilor englezi este mic <\/em>(n.a. la Kiustenge), iar situa\u021bia caselor lor nu este foarte salubr\u0103. Am ajuns \u00een ora\u0219 \u00een noaptea de 7 septembrie. Mul\u021bi dintre cititorii dvs. \u0219tiu probabil deja c\u0103 aceast\u0103 localitate a fost afectat\u0103 de holer\u0103 de mai multe ori. Boala se pare c\u0103 a ajuns \u00een acest loc de la Constantinopol \u0219i a \u00eenceput aici pe 5 august. De atunci <\/em>(n.a. din 5 august p\u00e2n\u0103 \u00een 7 septembrie) s-au \u00eenregistrat 20 de cazuri printre reziden\u021bii englezi, din care 11 au fost fatale. Num\u0103rul de cazuri \u00een \u00eentreg ora\u0219ul este incert, dar se \u0219tie c\u0103, \u00een total, 121 au murit. Sunt doar 84 de britanici care tr\u0103iesc aici, a\u0219a c\u0103 mortalitatea este foarte, foarte mare, \u00een ciuda eforturilor uria\u0219e \u0219i profesioniste ale doctorului Cullen, rezidentul medical englez \u0219i ofi\u021ber al companiei. Sunt sigur c\u0103 f\u0103r\u0103 el num\u0103rul mor\u021bilor ar fi fost mult mai mare\u2026 Casele engleze\u0219ti nu sunt \u00eentr-o situa\u021bie prea bun\u0103, dar toate se afl\u0103 pe malul unei st\u00e2nci ce str\u0103juie\u0219te plaja, ceea ce asigur\u0103 un drenaj natural. S-au f\u0103cut totu\u0219i c\u00e2teva gre\u0219eli, modul \u00een care au fost construite closetele \u0219i faptul c\u0103 porcii sunt \u021binu\u021bi pe l\u00e2ng\u0103 cas\u0103. Aceste lucruri ar trebui remediate, pentru a evita viitoare atacuri\u2026 Holera a \u00eencetat dintr-o dat\u0103, imediat dup\u0103 venirea mea, at\u00e2t \u00een r\u00e2ndul reziden\u021bilor britanici, c\u00e2t \u0219i \u00een ora\u0219ul turcesc\u2026\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n Informa\u021biile oferite de Harry Leach sunt extrem de importante \u0219i de natur\u0103 s\u0103 ne ajute la reconstituirea imaginii. Cele 121 de victime \u00eenregistrate la nivelul \u00eentregii a\u0219ez\u0103ri (11 britanici \u0219i restul localnici \u0219i refugia\u021bi) ne arat\u0103 c\u00e2t de devastator a fost atacul epidemic, \u00een condi\u021biile \u00een care popula\u021bia urbei era, probabil, \u00een jur de 2000 de locuitori, la acea vreme.<\/p>\n\n\n\n Epidemia a \u00eencetat la Kiustenge \u00een luna septembrie, a\u0219a cum ne spune \u0219i Leach. A mai continuat s\u0103 loveasc\u0103 \u0219i \u00een anii viitori, cu divers\u0103 intensitate.<\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 scurta sa experien\u021b\u0103 dobrogean\u0103, Harry Leach s-a \u00eentors \u00een Marea Britanie \u0219i a continuat s\u0103 activeze ca medic \u00een Marina Comercial\u0103.<\/p>\n\n\n\n Dincolo de activitatea sa ca medic \u0219i de lucr\u0103rile sale capitale pentru eradicarea bolilor de pe navele maritime comerciale, Harry Leach r\u0103m\u00e2ne \u0219i \u00een istoria Dobrogei, prin r\u00e2ndurile sale scrise despre Kiustenge, \u00een timpul holerei din 1865\u2026<\/p>\n\n\n\n Reclama zilei<\/u><\/strong> \u2013St\u00e2rpirea mu\u0219telor! Doar cu Piramidele Olso, recunoscute ca cele mai eficace.Depozit general pentru jude\u021bul Constan\u021ba, doar la Libr\u0103ria Albania, str Traian no 16-20, V\u00e2nzare en gros \u0219i en detail. Pre\u021buri de concuren\u021b\u0103! <\/em>(1926)<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Secolul al XIX-lea a fost un secol al moderniz\u0103rii, al marilor inven\u021bii din domenii diverse, al conflagra\u021biilor militare ce au redesenat harta politic\u0103 \u0219i economic\u0103 a lumii. \u00cen ciuda inven\u021biilor din medicin\u0103, epidemii \u00eengrozitoare au continuat s\u0103 fac\u0103 ravagii pe \u00eentreg globul, curm\u00e2nd via\u021ba a zeci, sute de mii \u0219i milioane de oameni, din state […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7772,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7780","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7780","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7780"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7780\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7781,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7780\/revisions\/7781"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7772"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7780"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7780"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7780"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}