{"id":7778,"date":"2026-06-19T06:44:24","date_gmt":"2026-06-19T03:44:24","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=7778"},"modified":"2026-06-19T06:44:25","modified_gmt":"2026-06-19T03:44:25","slug":"19-iunie-executiile-din-piata-italiana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/19-iunie-executiile-din-piata-italiana\/","title":{"rendered":"19 iunie &#8211; Execu\u021biile din Pia\u021ba Italian\u0103"},"content":{"rendered":"<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cenainte de a se numi Independen\u021bei sau Ovidiu, pia\u021ba din centrul ora\u0219ului Kiustenge (Constan\u021ba de ast\u0103zi) a fost cunoscut\u0103 o vreme \u0219i sub numele de <strong>Pia\u021ba Italian\u0103<\/strong>, probabil \u00een amintirea genovezilor ce locuiser\u0103 \u0219i munciser\u0103 aici \u00een Evul Mediu . \u00cen aceast\u0103 pia\u021b\u0103, \u00een iarna anului 1858, a avut loc un episod inedit \u0219i s\u00e2ngeros, o multipl\u0103 execu\u021bie public\u0103. Acest moment incredibil a fost relatat de un inginer britanic pe nume Henry Charles Barkley, angajat al firmei engleze <em>Danube Black Sea Railway and Kustendjie Harbour <\/em>(DBSR), care exploata portul Kiustenge \u0219i care construia \u00een acei ani calea ferat\u0103 Kiustenge -Tcheravoda (Bogazchioi). H.C. Barkley a scris despre acest episod \u00een cartea sa <em>\u201eBetween Danube and Black Sea or Five Years in Bulgaria\u201d<\/em> (1876).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">S\u0103 afl\u0103m \u00eens\u0103 ce s-a \u00eent\u00e2mplat. \u00cen vara anului 1858, la Mangalia avuseser\u0103 loc ni\u0219te crime \u00eengrozitoare: fusese atacat\u0103 casa unui negustor turc, iar acesta, dou\u0103 femei \u0219i patru copii mici fuseser\u0103 uci\u0219i cu s\u0103lb\u0103ticie. Asasinii necunoscu\u021bi plecaser\u0103 cu o prad\u0103 de numai c\u00e2teva parale. Autorit\u0103\u021bile otomane au demarat imediat cercet\u0103rile, iar uciga\u0219ii au fost prin\u0219i repede. Erau un b\u0103tr\u00e2n \u0219i al\u021bi cinci b\u0103rba\u021bi din neamul s\u0103u, cu to\u021bii membri ai unei \u0219atre de romi care \u00ee\u0219i f\u0103cea veacul pe l\u00e2ng\u0103 localit\u0103\u021bile din sudul Dobrogei. Criminalii au fost adu\u0219i la Kiustenge, judeca\u021bi \u0219i condamna\u021bi la moarte, apoi depu\u0219i \u00een \u00eenchisoarea ora\u0219ului.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Potrivit legii otomane, criminalii ar fi putut sc\u0103pa cu via\u021b\u0103 dac\u0103 ar fi pl\u0103tit o r\u0103scump\u0103rare, <em>\u201ebanii de s\u00e2nge\u201d<\/em>, c\u0103tre rudele victimelor, dar uciga\u0219ii nu dispuneau de ace\u0219ti bani. S-a decis a\u0219adar executarea lor, \u00eens\u0103 \u0219i aici a intervenit un lucru care ast\u0103zi ni se pare foarte ciudat: pl\u0103tirea c\u0103l\u0103ului c\u0103dea \u00een sarcina familiei victimelor. Aceasta \u00eens\u0103 nu avea niciun venit. \u00cen cele din urm\u0103, odat\u0103 cu venirea iernii, situa\u021bia s-a rezolvat. H.C. Bakley poveste\u0219te: <em>\u201e\u00centr-o sear\u0103, \u00een timpul iernii ce a urmat, fratele b\u0103rbatului ucis l-a anun\u021bat pe Guvernator c\u0103, \u00een sf\u00e2r\u0219it, a g\u0103sit pe cineva dispus s\u0103 execute sentin\u021ba, pentru c\u00e2\u021biva pia\u0219tri \u00een avans \u0219i care urma apoi s\u0103 cear\u0103 restul sumei de la cei ce au asistat la execu\u021bie&#8230; Pa\u0219a \u0219i-a dat imediat acordul&#8230; \u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen cele din urm\u0103 a venit \u0219i ziua execu\u021biei: <em>\u201eLa intrarea \u00een pia\u021b\u0103 a singurelor str\u0103zi din ora\u0219 fusese amplasat\u0103 o linie de zapcii, cu s\u0103biile scoase \u0219i carabinele \u00eenc\u0103rcate, aten\u021bi la perimetru \u0219i la ferestrele caselor, pentru c\u0103 acolo se adunase \u00eentreaga suflare a ora\u0219ului&#8230; \u00een fa\u021ba cafenelei centrale, pe un divan ridicat, se aflau Pa\u0219a \u0219i membrii Consiliului, cu prietenii lor, b\u00e2nd cafea \u0219i fum\u00e2nd din pipele lor lungi\u201d.<\/em> Trebuie men\u021bionat faptul c\u0103 \u00een Imperiul Otoman, \u00een perioada 1840-1878, zapciul (din turcescul <em>zaptye<\/em>) era agent de poli\u021bie, un precursor al jandarmului modern, iar unit\u0103\u021bile de zapcii erau principala for\u021b\u0103 paramilitar\u0103 provincial\u0103, mai ales \u00een Turcia European\u0103, \u00een zonele rurale.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">T\u00e2n\u0103rul c\u0103l\u0103u g\u0103sit de familia victimelor a b\u0103ut, pe ascuns, o cantitate mare de alcool, pentru a-\u0219i face curaj, iar apoi i-a executat, unul c\u00e2te unul, pe vinova\u021bi. Emo\u021biile l-au f\u0103cut s\u0103 rateze o lovitur\u0103 iar unul dintre condamna\u021bi, cu un bra\u021b despicat pe jum\u0103tate, a \u00eenceput s\u0103 fug\u0103 prin pia\u021b\u0103, c\u0103ut\u00e2nd salvare. A fost adus de solda\u021bi \u00eenapoi pe e\u0219afod iar execu\u021biile au continuat p\u00e2n\u0103 la final, f\u0103r\u0103 alte incidente. Dup\u0103 \u00eengrozitorul eveniment, c\u0103l\u0103ul a trecut pe la spectatori \u0219i a primit monedele a\u0219teptate.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Trupurile \u00eens\u00e2ngerate ale criminalilor au fost l\u0103sate c\u00e2teva ore, pe z\u0103pad\u0103, protejate de un gard pentru a fi ferite de atacul vreunui animal (domestic sau s\u0103lbatic) iar dup\u0103 c\u0103derea nop\u021bii, au fost luate, duse \u00eentr-un loc ferit, \u0219i arse &#8230;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Aceasta este singura (sau cel pu\u021bin, cu siguran\u021b\u0103, ultima) execu\u021bie care a avut loc la Kustendjie, \u00een secolul al XIX-lea. La ea au asistat, oripila\u021bi, \u0219i britanicii de la DBSR, pentru care un astfel de &#8220;spectacol&#8221; p\u0103rea desprins din povestirile Evului Mediu.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong><u>Reclama zilei<\/u><\/strong> \u2013 <strong><em>Franzel\u0103ria \u0219i Patiseria Alecu Sacmari, Strada Carol No 137 (al\u0103turi de Farmacia Ciomu). P\u00e2ine de graham veritabil\u0103, pentru diabetici. Pesme\u021bi cu anason \u0219i pesme\u021bi nes\u0103ra\u021bi. Turt\u0103 dulce din miere de albine ala Nuremberg, recomandat\u0103 pentru copii. Renumitele cornuri cu sare \u0219i cornuri cu nuci. Caiser, sanvici \u0219i chifle. De dou\u0103 ori pe zi proaspete. Se execut\u0103 orice fel de comenzi.<\/em><\/strong> <strong>(1926)<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cenainte de a se numi Independen\u021bei sau Ovidiu, pia\u021ba din centrul ora\u0219ului Kiustenge (Constan\u021ba de ast\u0103zi) a fost cunoscut\u0103 o vreme \u0219i sub numele de Pia\u021ba Italian\u0103, probabil \u00een amintirea genovezilor ce locuiser\u0103 \u0219i munciser\u0103 aici \u00een Evul Mediu . \u00cen aceast\u0103 pia\u021b\u0103, \u00een iarna anului 1858, a avut loc un episod inedit \u0219i s\u00e2ngeros, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7771,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7778","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7778","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7778"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7778\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7779,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7778\/revisions\/7779"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7771"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7778"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7778"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7778"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}