{"id":7776,"date":"2026-06-18T07:03:28","date_gmt":"2026-06-18T04:03:28","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=7776"},"modified":"2026-06-18T07:03:28","modified_gmt":"2026-06-18T04:03:28","slug":"18-iunie-doua-reprezentari-ale-zeului-dionysos-bacchus","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/18-iunie-doua-reprezentari-ale-zeului-dionysos-bacchus\/","title":{"rendered":"18 iunie &#8211; Dou\u0103 reprezent\u0103ri ale zeului Dionysos\/Bacchus"},"content":{"rendered":"<p class=\"wp-block-paragraph\">Continu\u0103m ast\u0103zi prezentarea zeilor adora\u021bi la Tomis, \u00een epoc\u0103 roman\u0103 (\u00een sec.I-III d.H) cu dou\u0103 artefacte dedicate lui Bacchus\/Dionysos, figur\u0103 extrem de important\u0103 \u00een panteonul greco-roman \u0219i adorat deopotriv\u0103 \u00een lumea tracic\u0103. Ambele piese fac parte din Tezaurul de Sculpturi de la Tomis, descoperit \u00een centrul ora\u0219ului modern Constan\u021ba \u00een anul 1962. Dionysos\/Bacchus era zeul vinului \u0219i al vi\u021bei de vie, al vegeta\u021biei \u0219i al naturii re\u00eenviate, o divinitate a fertilit\u0103\u021bii, al extazului orgiastic \u0219i al teatrului.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Primul artefact, extrem de interesant \u0219i de complex, este un relief votiv pe o plac\u0103 de marmur\u0103 g\u0103lbuie cu cristale mari, \u0219i \u00eel \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 pe Dionysos \u00eenso\u0163it de principalii lui acoli\u0163i. Monumentul are la baz\u0103 o inscrip\u0163ie \u00een limba greac\u0103. Figura central\u0103 a basoreliefului este cea a lui zeului, \u00eenconjurat de patru divinit\u0103\u0163i, ale c\u0103ror imagini sunt dispuse \u00een c\u00e2te unul din cele patru unghiuri ale c\u00e2mpului. \u00cen partea st\u00e2ng\u0103, jos, apare \u00een picioare, pe un soclu rotund, Priapus, cu corpul nud \u015fi cu barb\u0103, purt\u00e2nd o p\u00eenz\u0103 r\u0103sucit\u0103 \u00een jurul capului. Sprijinindu-se cu picioarele din fa\u0163\u0103 pe acela\u015fi soclu rotund, se \u00eenal\u0163\u0103 pantera nelini\u015ftit\u0103, care \u00eentinde capul spre vasul \u0163inut de Bacchus, de unde curge vin. Dup\u0103 cum se \u0219tie, Priapus era zeul grec \u0219i roman al fertilit\u0103\u021bii masculine, al reproducerii, dar \u0219i al gr\u0103dinilor \u0219i al livezilor iar asocierea sa cu Dionysos este una obi\u0219nuit\u0103, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t sursele mitologice \u00eel indic\u0103 drept fiu al lui Dionysos \u0219i al Afroditei. Deasupra imaginii lui Priap, \u00een col\u0163ul superior st\u00eeng, apare \u0219i cea a unui satir, cu picioare de \u0163ap, cu barb\u0103 \u015fi cu coarne, st\u00e2nd pe un suport. Satirul culege struguri din coarda cu frunze \u015fi cu ciorchini, pe care se \u015fi sprijin\u0103 cu picioarele. \u00cen dreapta reliefului, jos, este redat corpul de dimensiuni reduse al lui Pan, \u00eembr\u0103cat cu tunic\u0103 p\u00e2n\u0103 la genunchi. At\u00e2t satirul, c\u00e2t \u0219i Silen, sunt personaje obi\u0219nuite ale cortegiului dionisiac. Silen era cel mai b\u0103tr\u00e2n dintre satiri, tutore \u0219i prieten al lui Dionysos, \u00een\u021belept, dar cu comportament bahic \u0219i \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are groteasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Col\u0163ul superior drept al reliefului este rezervat unei divinit\u0103\u0163i care \u00een mod obi\u015fnuit nu apare \u00een cortegiul lui Dionysos: este Cavalerul Trac merg\u00eend la pas. Unul din picioarele din fa\u0163\u0103 ale calului se afl\u0103 ridicat \u00een dreptul unui mic altar. Inscrip\u021bia de pe monument a fost tradus\u0103 astfel: <em>&#8220;<\/em><em>Noroc bun! Lui Dionysos Kathegemon (Conduc\u0103torul), Aquilinus al lui Artemidoros (a pus) aceast\u0103 ofrand\u0103 \u00een \u00eemprejur\u0103ri fericite, spre binele s\u0103u<\/em><em>&#8220;<\/em>. Eroul cavaler este prezentat \u00een ipostaza sa obi\u0219nuit\u0103 de v\u00e2n\u0103tor, el fiind \u0219i un protector l muritorilor \u0219i al mormintelor. Piesa a fost datat\u0103 \u00een prima jum\u0103tate a sec.III d.H.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cea de a doua pies\u0103 prezentat\u0103 ast\u0103zi este un relief de marmur\u0103 \u00een care Bacchus\/Dionysos este prezentat \u00een pozi\u0163ie de repaus. Pe cap, zeul are o cunun\u0103 de sub care apare p\u0103rul, \u00een bucle mari. Este \u00eembr\u0103cat cu tunic\u0103 scurt\u0103 \u015fi cu <em>himation<\/em>, care ajunge p\u00e2n\u0103 la genunchi. La mijloc el este \u00eencins cu o piele de capr\u0103, sub piept, cu o centur\u0103, \u0219i este \u00eenc\u0103l\u0163at cu cizme scurte. M\u00e2na st\u00e2ng\u0103, ridicat\u0103 la \u00een\u0103l\u0163imea capului, \u0163ine <em>thyrs-ul, <\/em>toiagul s\u0103u lung \u00eempletit cu vi\u021b\u0103 de vie \u0219i ieder\u0103. Cu dreapta \u0163ine de toart\u0103 <em>kantharos-ul <\/em>(vas pentru b\u0103ut vin), pe care \u00eel \u00eentoarce spre capul unei pantere, animal simbol \u00een cultul lui Dionysos. \u00cen st\u00e2nga reliefului, jos, apare o <em>cist\u0103, <\/em>co\u0219ul de r\u0103chit\u0103 purtat \u00een procesiuni, iar \u00een jurul acesteia este \u00eencol\u0103cit un \u015farpe, c\u0103ruia nu i se vede capul. Cultul lui Dionysos s-a n\u0103scut \u00een Tracia \u0219i a p\u0103truns \u00een Grecia \u00eentr-o vreme foarte \u00eendep\u0103rtat\u0103, \u00eentruchip\u00e2nd rodnicia vegeta\u0163iei \u015fi \u00een special a vi\u0163ei de vie. \u00cen epoca roman\u0103 a fost adoptat de latini care l-au numit Bacchus, dar \u0219i Liber Pater (Tat\u0103l liber), printr-o asimilare cu o veche divinitate italic\u0103, a rodniciei vegetale. \u00cen cadrul s\u0103rb\u0103torilor \u00eenchinate lui Dionysos-Bacchus \u015fi care aveau loc prim\u0103vara, cultul acestui zeu implica un adev\u0103rat cortegiu sacru \u00een care erau integrate mai multe divinit\u0103\u0163i acolite de caracter agrest \u015fi pastoral, ca Pan, Priap, Silen, Satirii. Cultul era \u00eenso\u0163it de manifest\u0103ri exuberante, fire\u015fti pentru o s\u0103rb\u0103toare a vinului: be\u0163ie, dans, muzic\u0103, toate \u00eempinse p\u00e2n\u0103 la orgie. S\u0103rb\u0103torile dionisiace nu aveau \u00eens\u0103 numai acest aspect, ci erau folosite \u015fi ca un prilej de manifestare a aptitudinilor artistice, c\u0103ci \u00een cadrul lor se organizau concursuri de muzic\u0103, dans \u015fi sport. Datare probabil\u0103 a acestei piese este prima jum\u0103tate a secolului al III-lea d.H.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong><u>Reclama zilei<\/u><\/strong><strong> &#8211; &nbsp;<em>Vizita\u021bi marele atelier fotografic FOTO-ROYAL, Marica Patropol, str. Carol no.60, unde se execut\u0103 \u00een cele mai bune condi\u021biuni fotografii estetice cu pre\u021burile cele mai avantajoase. Pre\u021buri de reclam\u0103: la 12 c.p., un record gratis.<\/em> (Constan\u021ba teatral\u0103 \u0219i cinematografic\u0103, 1925)<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Continu\u0103m ast\u0103zi prezentarea zeilor adora\u021bi la Tomis, \u00een epoc\u0103 roman\u0103 (\u00een sec.I-III d.H) cu dou\u0103 artefacte dedicate lui Bacchus\/Dionysos, figur\u0103 extrem de important\u0103 \u00een panteonul greco-roman \u0219i adorat deopotriv\u0103 \u00een lumea tracic\u0103. Ambele piese fac parte din Tezaurul de Sculpturi de la Tomis, descoperit \u00een centrul ora\u0219ului modern Constan\u021ba \u00een anul 1962. Dionysos\/Bacchus era zeul [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7770,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7776","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7776","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7776"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7776\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7777,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7776\/revisions\/7777"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7770"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7776"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7776"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7776"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}