Ast\u0103zi ne \u00eentoarcem \u00een timp cu aproape dou\u0103 milenii pentru a vorbi despre zeii cet\u0103\u021bii Tomis, urbe aflat\u0103 \u00een acel moment sub st\u0103p\u00e2nire roman\u0103. Ca peste tot \u00een imperiu, pe malul Pontului Euxin exista toleran\u021b\u0103 religioas\u0103, locuitorii ora\u0219ului port \u2013 oameni de toate neamurile, put\u00e2nd s\u0103 se roage la orice divinit\u0103\u021bi. Erau venera\u021bi zei autohtoni (precum Cavalerul Trac), divinit\u0103\u021bi din panteonul greco-roman, dar \u0219i cele de sorginte asiatic\u0103 sau african\u0103, acceptate sau chiar adoptate de imperiu. Ast\u0103zi prezent\u0103m trei piese care fac parte din Tezaurul de Sculpturi de la Tomis, descoperit \u00een centrul ora\u0219ului modern Constan\u021ba \u00een anul 1962. Nu sunt at\u00e2t de spectaculoase precum \u0218arpele Glykon, Fortuna cu Pontos, Isis sau Nemesis, dar existen\u021ba lor ne ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegem universul multi-religios al epocii.<\/p>\n\n\n\n
Prima pies\u0103 este o reprezentare a zeului medicinii, Esculap (Asclepios la greci). Statuet\u0103 de marmur\u0103 g\u0103lbuie, fin\u0103, a suferit \u00eenc\u0103 din antichitate stric\u0103ciuni mari, care au dus la dispari\u0163ia simbolurilor \u015fi a unor p\u0103r\u0163i componente ale corpului. Statueta reprezint\u0103 atitudinea caracteristic\u0103 imaginilor lui Esculap. Se presupune c\u0103 m\u00e2na dreapt\u0103, rupt\u0103 de la um\u0103r, cobora lateral \u00een jos \u015fi \u0163inea cupa, unul dintre simbolurile cu care \u00een mod obi\u015fnuit este \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat Esculap. Datorit\u0103 puterii t\u0103m\u0103duitoare care i se atribuia, acest zeu a devenit foarte popular. Pe diferitele monumente antice, zeul este reprezentat cu p\u0103r bogat \u015fi cu barb\u0103, cu fa\u0163a senin\u0103, cu privirea bl\u00eend\u0103. \u00cen mod obi\u015fnuit se sprijin\u0103 pe un toiag, \u00een jurul c\u0103ruia se \u00eencol\u0103ce\u015fte un \u015farpe, simbol al regener\u0103rii. \u00cen cealalt\u0103 m\u00e2n\u0103 zeul \u0163ine alt simbol: un vas, o t\u0103bli\u0163\u0103 de scris sau un glob. Statueta de fa\u021b\u0103 este o copie de epoc\u0103 roman\u0103, de la sf\u00e2r\u015fitul secolului al II-lea sau \u00eenceputul secolului al III-lea p.Chr., dup\u0103 un tip clasic grecesc. <\/p>\n\n\n\n
Al doilea artefact ce merit\u0103 aten\u021bie deosebit\u0103 este o statuie de marmur\u0103 g\u0103lbuie, u\u015for corodat\u0103, care a f\u0103cut parte dintr-un monument mai complex \u0219i care \u00eei reprezenta ini\u021bial pe cei doi fra\u021bi Dioscuri, Castor \u0219i Polux, al\u0103turi de caii lor. Piesa r\u0103mas\u0103 \u00eel reprezint\u0103 doar pe unul dintre eroi, al\u0103turi de cal, pe un soclu. Inscrip\u0163ia de pe marginea soclului a fost gravat\u0103 pe trei r\u00e2nduri. Nu se p\u0103streaz\u0103 dec\u00e2t jum\u0103tatea din st\u00e2nga. Din r\u00e2ndul \u00eent\u00e2i, afl\u0103m c\u0103 monumentul a fost pus pentru \u201eDioscurii \u00eentemeietori\u201d. Func\u0163iile Dioscurilor sunt variate \u015fi multiple. Ei sunt fie cuplul luminii alternante (ziua cu noaptea), fie al luminii inseparabile, uni\u0163i \u00een constela\u0163ia Gemenii. Sunt protectorii marinarilor, care \u00eei implor\u0103 pe timp de furtun\u0103, pentru c\u0103 apari\u0163ia lor pe cer \u00eenseamn\u0103 \u00eencetarea pericolului. Prin aceast\u0103 func\u0163ie se confund\u0103 de la \u00eenceput cu Cabirii, str\u0103vechile divinit\u0103\u0163i din Samotrake. Apar ca zeit\u0103\u0163i r\u0103zboinice sau protectori ai v\u00e2n\u0103torii, ai dansului, muzicii \u015fi poeziei. Dioscurii sunt reprezenta\u0163i \u00eentotdeauna \u00eempreun\u0103, \u00een picioare, \u021bin\u00e2nd caii de c\u0103p\u0103stru. Piesa dateaz\u0103 din prima jum\u0103tate a sec.III p.Chr.<\/p>\n\n\n\n
Continu\u0103m prezent\u0103rile de ast\u0103zi cu un basorelief pe plac\u0103 de marmur\u0103 alb\u0103, \u00een care sunt \u00eenf\u0103\u021bi\u0219ate cele trei Gra\u0163ii, nude, \u00een picioare, \u021bin\u00e2ndu-se reciproc de umeri. Cele laterale sunt v\u0103zute din fa\u0163\u0103, iar cea din mijloc, reprezentat\u0103 din spate, are capul \u00eentors excesiv spre dreapta. \u00cen m\u00e2inile libere, Gra\u0163iile din margine \u0163in fructe. La picioare, \u00een dreapta \u015fi \u00een st\u00e2nga, se afl\u0103 c\u00e2te un vas \u00eenalt, cu bazele \u015fi marginile largi. Gra\u0163iile erau imaginate \u00een antichitate ca trei surori, divinit\u0103\u0163i ale armoniei, dragostei \u015fi poeziei, dar \u00een special ale vegeta\u0163iei \u015fi ale prosperit\u0103\u0163ii, legate de fertilitatea p\u0103m\u00e2ntului. Ele r\u0103sp\u00e2ndeau bucurie \u00een sufletele oamenilor \u015fi ale zeilor. \u00cen Olimp f\u0103ceau coruri \u00eempreun\u0103 cu Muzele \u015fi dansau \u00een fa\u0163a zeilor, acompaniate de zeul Apolo cu citera. Calit\u0103\u0163ile Gra\u0163iilor se oglindesc \u00een numele pe care le poart\u0103; de\u015fi sunt numai trei, ele apar la scriitorii antici cu nume numeroase \u015fi variate. Dintre cele mai frecvente: Aglaia \u201e<\/em>cea care str\u0103luce\u015fte\u201d<\/em>, Thalia \u201e<\/em>cea care face s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103\u201d<\/em> \u0219i Euphrosyne \u201e<\/em>cea care \u00eenvesele\u015fte inima\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n Aceste artefacte, chiar dac\u0103 nu impresioneaz\u0103 prin realizare, ne vorbesc despre credin\u021bele tomitanilor, despre zeii lor protectori, eroi, despre speran\u021b\u0103, bucurie, via\u021b\u0103…<\/p>\n\n\n\n Reclama zilei<\/u><\/strong> \u2013 Movil\u0103 Tekirghiol (Comuna Tuzla), Sta\u021biune balnear\u0103 \u0219i climateric\u0103, situat\u0103 pe malul M\u0103rei Negre \u0219i al lacului Tekirghiol. Stagiunea 1 iunie \u2013 20 septembrie. B\u0103i calde de n\u0103mol, B\u0103i reci de lac \u0219i de mare.<\/em> (1924)<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Ast\u0103zi ne \u00eentoarcem \u00een timp cu aproape dou\u0103 milenii pentru a vorbi despre zeii cet\u0103\u021bii Tomis, urbe aflat\u0103 \u00een acel moment sub st\u0103p\u00e2nire roman\u0103. Ca peste tot \u00een imperiu, pe malul Pontului Euxin exista toleran\u021b\u0103 religioas\u0103, locuitorii ora\u0219ului port \u2013 oameni de toate neamurile, put\u00e2nd s\u0103 se roage la orice divinit\u0103\u021bi. Erau venera\u021bi zei autohtoni […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7751,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7752","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7752","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7752"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7752\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7753,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7752\/revisions\/7753"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7751"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7752"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7752"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7752"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}