Cu foarte pu\u0163in timp \u00eenaintea declan\u015f\u0103rii Primului R\u0103zboi Mondial, \u00een iunie 1914, \u0162arul Nicolae al II-lea venea \u00eempreun\u0103 cu familia sa \u00een ora\u015ful Constan\u0163a, locul pe care Regele Carol I al Rom\u00e2niei \u00eel alesese drept re\u015fedin\u0163\u0103 de var\u0103. Rom\u00e2nia devenise un stat important pe harta Europei, mai ales dup\u0103 cele dou\u0103 r\u0103zboaie balcanice (1912-1913) iar marile puteri ale continentului, printre care se num\u0103ra evident \u015fi Rusia, erau interesate s\u0103 atrag\u0103 de partea lor \u021bara condus\u0103 de Carol I. Discu\u0163iile de la Constan\u0163a dintre cei doi monarhi au vizat men\u0163inerea p\u0103cii \u00een Balcani \u015fi respectarea tratatelor interna\u0163ionale precedente.<\/p>\n\n\n\n
Familia regal\u0103 a Rom\u00e2niei \u0219i \u0162arul Nicolae II aveau o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103, principele mo\u015ftenitor Ferdinand fiind c\u0103s\u0103torit cu Maria, veri\u015foara marelui conduc\u0103tor al Rusiei. Se \u00eencercase chiar o \u00eenrudire mai str\u00e2ns\u0103, \u00eens\u0103 prin\u0163ul Carol (viitorul Carol al II-lea) reu\u015fise s\u0103 strice totul \u00eentr-o vizit\u0103 \u00een Rusia, determin\u00e2nd-o pe marea duces\u0103 Olga, fiica \u021barului, s\u0103 dezavueze total ideea unei c\u0103s\u0103torii. Incidentul a fost trecut cu vederea, iar cele dou\u0103 familii au continuat s\u0103 men\u0163in\u0103 str\u00e2nsele rela\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n
Pe 1 iunie 1914 (14 iunie pe stil vechi), direct din Crimeea, de la Livadia (re\u015fedin\u0163a de var\u0103 a \u021barului), Nicolae al II-lea venea la Constan\u0163a. Se afla la bordul yahtului imperial \u201eStandard\u201d \u0219i era \u00eenso\u0163it de \u00eentreaga familie: \u0163arina Alexandra Feodorovna \u015fi cei cinci copii – Olga, Tatiana, Maria, Anastasia (mari ducese) \u015fi de \u0163areviciul Alexei. Yahtul \u201eStandard\u201d era flancat de dou\u0103 cruci\u015f\u0103toare, \u201eCahul\u201d \u015fi \u201eAlmaz\u201d, iar \u00een imediata apropiere a b\u0103tr\u00e2nului Tomis se afla pe pozi\u0163ie aproape \u00eentreaga flot\u0103 rus\u0103 din Marea Neagr\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u00censo\u0163it de cele 31 de salve de tun trase \u00een semn de salut de pe bricul \u201eMircea\u201d, \u201eStandard\u201d a intrat \u00een portul Constan\u0163a, fiind pilotat de c\u0103pitanul rom\u00e2n Eugeniu Botez (nimeni altul dec\u00e2t scriitorul Jean Bart). \u0162arul \u015fi familia sa au debarcat l\u00e2ng\u0103 Pavilionul Regal (Cuibul Reginei), unde au fost \u00eent\u00e2mpina\u0163i de monarhii Rom\u00e2niei \u015fi condu\u015fi spre un alt pavilion din apropiere, amenajat special pentru aceast\u0103 vizit\u0103. Primarul ora\u015fului Constan\u0163a, Virgil Andronescu, i-a oferit lui Nicolae al II-lea, \u00een semn de bun venit, p\u00e2ine \u015fi sare, pe o tav\u0103 de aur masiv, inscrip\u0163ionat\u0103 cu textul \u201eRom\u00e2nia – iunie 1914\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n Constan\u0163a era \u00een fierbere \u00een acea zi… Zeci de mii de oameni veniser\u0103 s\u0103 asiste la marele eveniment, \u00eent\u00e2lnirea celor doi puternici monarhi. Ziaristul Petru Vulcan men\u0163iona: \u201eEste o s\u0103rb\u0103toare cum nu am mai v\u0103zut la Constan\u0163a. Cu ochii \u00eel urm\u0103m pe \u0163ar. T\u0103ietura barbi\u015fonului \u00eei prezint\u0103 fa\u0163a cam lunguia\u0163\u0103. Are ochii mari, alba\u015ftri, p\u0103rul \u015fi barba blonde ca spicul gr\u00e2ului. Un adev\u0103rat rus. E cam emo\u0163ionat \u015fi cam galben la fa\u0163\u0103, se vede c\u0103 nu e obi\u015fnuit cu at\u00e2ta lume, at\u00e2t de aproape de cortegiu, aclam\u00e2ndu-l. \u015ei se minuneaz\u0103 \u0162arul \u015fi Augusta-i familie de libertatea noastr\u0103, de popularitatea de care se bucur\u0103 suveranii no\u015ftri \u015fi \u00eentreaga familie regal\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n \u0162arul Nicolae a stat de vorb\u0103, \u00eentre patru ochii, cu Regele Carol I. Cortegiul s-a deplasat apoi la Catedral\u0103, la o slujb\u0103 religioas\u0103, iar ulterior la un dejun oferit la Cazino de I.C. Br\u0103tianu, pre\u015fedintele Consiliului de Mini\u015ftri. Au urmat alte discu\u0163ii, evenimente \u0219i acord\u0103ri reciproce de medalii \u015fi onoruri.<\/p>\n\n\n\n \u00centreaga vizit\u0103 a durat 14 ore, dup\u0103 care \u021barul s-a retras al\u0103turi de familie la bordul yahtului, p\u0103r\u0103sind apoi apele Constan\u0163ei… Peste numai trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, asasinatul de la Sarajevo urma s\u0103 arunce \u00eentreaga Europ\u0103 \u00een ghearele necru\u0163\u0103toare ale r\u0103zboiului.<\/p>\n\n\n\n Destinul familiei imperiale ruse a fost, se \u015ftie, unul tragic: \u00een urma Revolu\u0163iei bol\u015fevice, \u00een martie 1917, \u0163arul Nicolae a fost obligat s\u0103 abdice. El \u015fi \u00eentreaga sa familie au fost asasina\u0163i pe 16 iulie 1918, la Ekaterinburg, din ordinul lui Lenin. Vizita de la Constan\u0163a avea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ultima lor c\u0103l\u0103torie \u00een str\u0103in\u0103tate…<\/p>\n\n\n\n Reclama zilei:<\/u><\/strong> Fabrica de ghia\u021b\u0103 \u0218erban Vod\u0103 din Bucure\u0219ti a \u00eenfiin\u021bat \u00een ora\u0219ul nostru, la Gr\u0103dina Capato un depozit permanent de ghia\u021b\u0103 artificial\u0103, de prim\u0103 calitate, cu pre\u021bul de 2 lei Kgr. Deschis p\u00e2n\u0103 la 15 septembrie. (1930)<\/em><\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Cu foarte pu\u0163in timp \u00eenaintea declan\u015f\u0103rii Primului R\u0103zboi Mondial, \u00een iunie 1914, \u0162arul Nicolae al II-lea venea \u00eempreun\u0103 cu familia sa \u00een ora\u015ful Constan\u0163a, locul pe care Regele Carol I al Rom\u00e2niei \u00eel alesese drept re\u015fedin\u0163\u0103 de var\u0103. Rom\u00e2nia devenise un stat important pe harta Europei, mai ales dup\u0103 cele dou\u0103 r\u0103zboaie balcanice (1912-1913) iar […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7746,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7749","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7749","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7749"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7749\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7750,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7749\/revisions\/7750"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7746"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7749"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7749"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7749"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}