Acest calendar \u0219i-a propus ca \u00een fiecare zi s\u0103 cuprind\u0103 c\u00e2te o fil\u0103 din istoria ora\u0219ului Constan\u021ba, s\u0103 prezinte evenimente reale, personalit\u0103\u021bi ale a\u0219ez\u0103rii sau artefacte deosebite ale extrem de bogatului patrimoniu cultural. Istoria unui ora\u0219 are \u00eens\u0103 \u0219i mai mult farmec atunci c\u00e2nd este dublat\u0103 de legende str\u0103vechi, \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103-i dea culoare. De aceea, ne-am decis ca ast\u0103zi s\u0103 prezent\u0103m mitul fondator al cet\u0103\u021bii Tomis, legenda care ne vorbe\u0219te despre originea numelui antic.<\/p>\n\n\n\n
Povestea spune c\u0103 acum mii de ani, de pe meleagurile vechii Elade au plecat la bordul corabiei Argo cei mai de seam\u0103 eroi, Argonau\u021bii, condu\u0219i de prin\u021bul Iason. Misiunea lor: s\u0103 fure L\u00e2na de Aur, aflat\u0103 \u00eentr-un regat nordic numit Colchida. Grecii au avut parte de o c\u0103l\u0103torie plin\u0103 de peripe\u021bii. Au ajuns \u00een Pontul Euxin (Marea Ospitalier\u0103), apoi \u00een regatul Colchidei, identificat undeva \u00een vestul M\u0103rii Negre, pe teritoriul Georgiei de ast\u0103zi. Din \u021bara regelui Aetes (Uliul) \u0219i dup\u0103 numeroase primejdii, cu ajutorul frumoasei prin\u021bese Medeea, grecii au furat L\u00e2na de Aur a str\u0103vechiului berbec \u00eenaripat \u0219i au pornit apoi spre cas\u0103. Medeea \u0219i fratele ei, prin\u021bul Absyrtos, \u00eei \u00eenso\u021beau…<\/p>\n\n\n\n
Pr\u0103dat de comoar\u0103 \u0219i r\u0103mas f\u0103r\u0103 doi dintre copiii s\u0103i, regele Aetes a pornit \u00een urm\u0103rirea grecilor. A fost foarte aproape s\u0103 \u00eei ajung\u0103, dar atunci, Medeea, \u00eendr\u0103gostit\u0103 de Iason, a pus la cale un plan diabolic. I-a convins pe eleni s\u0103 \u00eel omoare pe micul prin\u021b Absyrtos, s\u0103 \u00eel taie \u00een buc\u0103\u021bi \u0219i aceste buc\u0103\u021bi s\u0103 le arunce \u00een mare. Planul diabolic a reu\u0219it: Profund \u00eendurerat, tat\u0103l Aetes s-a oprit din urm\u0103rire, a str\u00e2ns r\u0103m\u0103si\u021bele nefericitului s\u0103u copil \u0219i a \u00een\u0103l\u021bat un rug funerar pe \u021b\u0103rmul unei \u021b\u0103ri necunoscute. Grecii au profitat de moment \u0219i au reu\u0219it s\u0103 fug\u0103 spre patria Elada, f\u0103r\u0103 a mai putea fi prin\u0219i vreodat\u0103<\/p>\n\n\n\n
Se spune c\u0103 ritualul inciner\u0103rii lui Absirtos a fost \u00eendeplinit pe o limb\u0103 sub\u021bire de p\u0103m\u00e2nt, care se aventura \u00een apele m\u0103rii. Tomei, \u00een greaca veche, se traduce drept despic\u0103tur\u0103, bucat\u0103, t\u0103ietur\u0103 sau dup\u0103 unii lingvi\u0219ti, lam\u0103 de cu\u021bit. Mitul ne-a parvenit gra\u021bie scriitorilor antici. \u00censu\u0219i Ovidiu, poetul exilat la Tomis \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 milenii a scris r\u00e2ndurile:<\/p>\n\n\n\n
\u201eMiletul \u00ee\u0219i trimise colonii \u00eentr-acoace\/\u0218i ei desc\u0103lecar\u0103 aice, \u00eentre ge\u021bi\/Dar locul are-un nume mai vechi dec\u00e2t ora\u0219ul\/I-l dete, a\u0219a se zice, Absirt, c\u00e2nd fu ucis\/C\u00e2nd impia Medeea fugi de-al s\u0103u p\u0103rinte\/Pe vasul dup\u0103 sfatul Minervei f\u0103urit… Obrazul ei p\u0103le\u0219te \u0219i iute a \u00eencremenit\/Pierdut\u0103 sunt, \u00ee\u0219i zice\/Dar tot am s\u0103-l \u00eent\u00eerzii cu viclenia mea.\/ \u0218i c\u0103ut\u00e2nd \u00een juru-i s\u0103 vad\u0103 ce s\u0103 fac\u0103\/ Deodat\u0103 d\u0103 cu ochii de fratele Absirt\/\u0218i cum \u00eel vede, \u00eendat\u0103 \u0219i strig\u0103: Biruit-am\/C\u0103ci moartea lui acuma va fi sc\u0103parea mea\/Ea pieptul i-l str\u0103punge cu sabia \u0219i apoi\/ \u00cei sf\u00e2rtec\u0103 \u0219i trupul…\/De-atunci, \u00eei zice Tomis acestui loc fiindc\u0103\/O sor\u0103 pe-al s\u0103u frate aice l-a t\u0103iat.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n (Publius Ovidius Naso, Tristele, Scrisori din Pont<\/em>, traducere-Teodot Naum, edi\u021bie bilingv\u0103 \u00eengrijit\u0103 de Livia Buzoianu, Editura Ex Ponto, Constan\u021ba, 2013, Tristia IX, p.197-198)<\/p>\n\n\n\n Promontoriul unde regele Aetes \u0219i-a incinerat fiul, este, spune legenda, chiar Peninsula, zona veche a ora\u0219ului nostru. Evident, dac\u0103 vei \u00eentreba un specialist, acesta \u00ee\u021bi va spune c\u0103 mitul Argonau\u021bilor \u0219i al L\u00e2nei de Aur nu are nicio baz\u0103 real\u0103. Tot ei vor afirma c\u0103 numele de Tomis vine de la o realitate pur geografic\u0103: grecii din Milet au \u00eentemeiat ora\u0219ul \u00een sec.VI \u00ee.H. pe un promontoriu ascu\u021bit, care intr\u0103 \u00een apele Pontului Euxin asemenea unei lame. Aceast\u0103 Peninsul\u0103 a fost mereu inima urbei, fie c\u0103 aceasta s-a numit Tomi, Tomis, Constan\u021bia, Kiustenge, Kostence \u0219i \u00eentr-un final Constan\u021ba. Iason, Medeea \u0219i argonau\u021bii au sc\u0103pat \u0219i au ajuns \u00een Elada lor. Sacrificarea lui Absyrtos a intrat \u00een legend\u0103 \u0219i odat\u0103 cu ea, \u0219i locul unde s-a petrecut fapta… \u00cen legend\u0103 a intrat \u0219i Locul Sacrificiului…<\/p>\n\n\n\n Povestea s-a \u00eencheiat. Istoria unui ora\u0219 era \u00eens\u0103 abia la \u00eenceput…<\/p>\n\n\n\n Reclama zilei<\/u><\/strong> \u2013 Hotel Central, strada Traian col\u021b cu Vasile Alecsandri. Propietatea Frangopol. Hotel modern cu tot confortul, situat \u00een centrul ora\u0219ului \u0219i \u00een fa\u021ba g\u0103rei. Electricitate, ap\u0103 \u00een continu, cur\u0103\u021benie exemplar\u0103 \u0219i lini\u0219te des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103. Hotel absolut familiar. Pre\u021buri moderate.<\/em> (1924)<\/strong><\/p>\n\n\n\n Surs\u0103 foto: The Golden Fleece – Herbert James Draper, https:\/\/artuk.org\/discover\/artworks\/the-golden-fleece-23299, Bradford Museums, Galleries & Heritage<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Acest calendar \u0219i-a propus ca \u00een fiecare zi s\u0103 cuprind\u0103 c\u00e2te o fil\u0103 din istoria ora\u0219ului Constan\u021ba, s\u0103 prezinte evenimente reale, personalit\u0103\u021bi ale a\u0219ez\u0103rii sau artefacte deosebite ale extrem de bogatului patrimoniu cultural. Istoria unui ora\u0219 are \u00eens\u0103 \u0219i mai mult farmec atunci c\u00e2nd este dublat\u0103 de legende str\u0103vechi, \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103-i dea culoare. De […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7745,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7747","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7747","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7747"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7747\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7748,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7747\/revisions\/7748"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7745"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7747"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7747"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7747"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}