{"id":7633,"date":"2026-06-01T06:28:45","date_gmt":"2026-06-01T03:28:45","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=7633"},"modified":"2026-06-01T06:28:45","modified_gmt":"2026-06-01T03:28:45","slug":"1-iunie-durerea-doicii-este-a-doua-doar-dupa-cea-a-mamei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/1-iunie-durerea-doicii-este-a-doua-doar-dupa-cea-a-mamei\/","title":{"rendered":"1 iunie – Durerea doicii este a doua doar dup\u0103 cea a mamei!"},"content":{"rendered":"

Suntem siguri c\u0103, de multe ori, a\u021bi auzit expresia \u201emam\u0103 este cea care te cre\u0219te\u201d<\/em>, \u00eencet\u0103\u021benit\u0103, de altfel, \u00een cultura noastr\u0103, \u00eens\u0103 cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 nu i-a\u021bi dat prea mult\u0103 aten\u021bie. De Ziua Copilului, Muzeul de Arheologie \u0219i Istorie Na\u021bional\u0103 dore\u0219te s\u0103 v\u0103 reaminteasc\u0103 faptul c\u0103 to\u021bi copiii cresc cu dragoste \u0219i c\u0103 cea mai mare iubire este cea purtat\u0103 cei care ne dau via\u021b\u0103 \u0219i ne cresc \u0219i noi, copiii mici \u0219i mari, de ieri \u0219i de ast\u0103zi, le suntem recunosc\u0103tori.<\/p>\n\n\n\n

V\u0103 propunem, a\u0219adar, o incursiune \u00een lumea antic\u0103, prin intermediul unui cunoscut monument votiv<\/strong>, descoperit la Callatis \u0219i aflat \u00een colec\u021bia Muzeului de Arheologie \u0219i Istorie Na\u021bional\u0103 Constan\u021ba.<\/p>\n\n\n\n

Pentru perioada antic\u0103, nu \u0219tim foarte multe despre rela\u021bia dintre mame \u0219i copii, \u00eens\u0103, cu siguran\u021b\u0103, maternitatea era mai degrab\u0103 o activitate comun\u0103, iar mamele beneficiau de o re\u021bea mai larg\u0103 de sprijin din partea rudelor, a prietenelor de sex feminin sau a sclavilor casei. Familiile din clasa superioar\u0103 aveau sclavi care contriuiau la \u00eengrijirea \u0219i educa\u021bia copiilor, iar grija pentru nou-n\u0103scut sau pentru copilul mic era adesea delegat\u0103 servitorilor ori sclavilor. Astfel, rutina primelor zile devenea un tipar \u00een toate familiile. Copiii erau sp\u0103la\u021bi, \u00eenf\u0103\u0219a\u021bi \u0219i apoi hr\u0103ni\u021bi la s\u00e2n sau cu ajutorul unui recipient special, din ceramic\u0103 sau sticl\u0103, numit guttus<\/em>, iar de la o anumit\u0103 v\u00e2rst\u0103, erau hr\u0103ni\u021bi cu linguri\u021ba. \u00cens\u0103 nu \u00eentotdeauna era posibil ca mama s\u0103-\u0219i al\u0103pteze copilul. Pe de alt\u0103 parte, \u00een cazul femeilor din elita societ\u0103\u021bii romane, eticheta impunea ca locul ei s\u0103 fie luat de o sclav\u0103 sau de o femeie liber\u0103 angajat\u0103 – doica de lapte ( nutrix, nutrices <\/em>la plural) \u2013 care \u00eel hr\u0103na \u0219i \u00eel \u00eengrijea. Familiile care \u00ee\u0219i permiteau aceast\u0103 comoditate angajau, \u00een mod ideal, o doic\u0103 provenit\u0103 din lumea greac\u0103, t\u00e2n\u0103r\u0103 \u0219i cu un caracter bun. Caracterul doicii era foarte important, deoarece romanii credeau c\u0103 acesta se transmite \u00eempreun\u0103 cu laptele matern.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen casele romane, doica era una dintre cele mai pre\u021buite persoane, av\u00e2nd un loc important \u00een economia rela\u021biilor de familie. Chiar dac\u0103 era sclav\u0103, recuno\u0219tin\u021ba purtat\u0103 de copilul pe care \u00eel \u00eengrijea o putea scoate din anonimat. Gr\u0103itor este un pasaj din opera scriitorului care spune \u00een secolul I d.Chr, c\u0103 \u201esecundus est a matre nutricis dolor\u201d<\/em>, ceea ce se traduce prin: \u201edurerea doicii este a doua doar dup\u0103 cea a mamei\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

De cele mai multe ori, rela\u021biile dintre cei doi se \u00eencheiau doar odat\u0103 cu marea trecere, iar numeroase exemplele de astfel de doici au devenit celebre datorit\u0103 devotamentului lor. Un prim exemplu este Claudia Ecloge, o sclav\u0103 care a fost doica lui Lucius Domitius Ahenobarbus, sau a\u0219a cum \u00eel cunoa\u0219te toat\u0103 lumea, \u00eemp\u0103ratul Nero Claudius Caesar Augustus Germanicus. Dup\u0103 sinuciderea acestuia, cele care s-au \u00eengrijit de ridicarea corpului celui ajuns ur\u00e2t de toat\u0103 lumea, de s\u0103v\u00e2r\u0219irea ritualurilor necesare \u0219i de a\u0219ezarea cenu\u0219ii lui \u00een morm\u00e2nt au fost doica sa \u0219i fosta iubit\u0103, Claudia Acte. Tot de la Roma se cunoa\u0219te \u0219i un altar funerar, datat \u00een secolul al II-lea, care pomene\u0219te c\u0103 cea pentru care este dedicat altarul este Volusia Tertulla, iar dedicantul \u0219i, prin urmare, persoana care a cump\u0103rat monumentul este doica acesteia, Eutychia. Ea a a\u0219ezat inscrip\u021bia spre amintirea cele mai dulci feti\u021be<\/em>. Volusia a murit la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103, iar doica \u00eei onora astfel amintirea.<\/p>\n\n\n\n

Importan\u021ba doicilor \u00een lumea roman\u0103, \u00een care laptele matern f\u0103cea diferen\u021ba pentru supravie\u021buirea copiilor, se reflect\u0103 \u0219i \u00een cultul dedicat acestora, reprezentant prin diferite ipostaze iconografice. Una dintre ele este cultul dedicat zeit\u0103\u021bilor numite Nutrices Augustae, <\/em>cu r\u0103d\u0103cini preromane \u0219i originar, sub aceast\u0103 denumire, din Pannonia. <\/em>\u00cen urm\u0103 cu aproximativ zece ani, erau cunoscute \u00een jur de 40 de monumente dedicate acestora, \u00een tot Imperiul Roman.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ora\u0219ul roman Poetovio, unde pare s\u0103 fi fost centrul acestui cult, deoarece acolo sunt descoperite majoritate monumentelor asociate cu acestea, ele se afl\u0103 \u00een fa\u021ba multora dintre divinit\u0103\u021bile din panteonul greco-roman. Nutrices Augustae<\/em> sunt divinit\u0103\u021bii din categoria zeit\u0103\u021bilor protectoare ale na\u0219terii, nou-n\u0103scutului \u0219i a mamelor, dar \u0219i a familiei. \u00cen aceast\u0103 calitate, ele sunt \u00eenf\u0103\u021bi\u0219ate \u00eentotdeauna \u00een num\u0103r de trei, a\u0219ezate \u0219i \u021bin\u00e2nd \u00een bra\u021be copii mici, chiar nou-n\u0103scu\u021bi, precum \u0219i ofrande de b\u0103utur\u0103 \u0219i m\u00e2ncare.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 cum se poate observa din cele de mai sus, o raritate arheologic\u0103 pentru lumea roman\u0103 este reprezentat\u0103 de monumentul descoperit la Callatis, pe care figureaz\u0103 imaginea zeit\u0103\u021bilor Nutrices Augustae<\/em>, a\u0219a-numitele doici divine<\/em><\/strong>, deoarece monumente dedicate acestor divinit\u0103\u021bi au fost descoperite rareori \u00een alte provincii, \u00een afara Pannoniei. Basorelieful a fost lucrat \u00een calcar \u0219i poate fi datat, \u00een contextul descoperirilor din Pannonia, la finalul secolului al II-lea \u0219i prima jum\u0103tate a secolului al III-lea.<\/p>\n\n\n\n

Tuturor copiilor, de toate v\u00e2rstele, v\u0103 dorim o zi minunat\u0103, pe care s\u0103 o \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi cu p\u0103rin\u021bii \u0219i cu cei care vegheaz\u0103 s\u0103 ave\u021bi o copil\u0103rie lipsit\u0103 de griji!<\/p>\n\n\n\n

Reclama zilei: \u201eDe la 1 iunie Fabrica de M\u0103nu\u0219i de Piele Monopol a \u00eenfiin\u021bat un depozit pentru desfacerea en-detail cu pre\u021buri fixate de fabric\u0103 la Casa Ciorapilor vis a vis de Hotel Grand\u201d (ziarul Dacia, 1 iunie 1932)<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Suntem siguri c\u0103, de multe ori, a\u021bi auzit expresia \u201emam\u0103 este cea care te cre\u0219te\u201d, \u00eencet\u0103\u021benit\u0103, de altfel, \u00een cultura noastr\u0103, \u00eens\u0103 cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 nu i-a\u021bi dat prea mult\u0103 aten\u021bie. De Ziua Copilului, Muzeul de Arheologie \u0219i Istorie Na\u021bional\u0103 dore\u0219te s\u0103 v\u0103 reaminteasc\u0103 faptul c\u0103 to\u021bi copiii cresc cu dragoste \u0219i c\u0103 cea mai […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7624,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7633","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7633","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7633"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7633\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7634,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7633\/revisions\/7634"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7624"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7633"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7633"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7633"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}