{"id":7604,"date":"2026-05-26T08:52:43","date_gmt":"2026-05-26T05:52:43","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=7604"},"modified":"2026-05-26T08:52:44","modified_gmt":"2026-05-26T05:52:44","slug":"26-mai-cum-arata-constanta-in-anul-1861-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/26-mai-cum-arata-constanta-in-anul-1861-ii\/","title":{"rendered":"26 mai &#8211;\u00a0 Cum ar\u0103ta Constan\u021ba \u00een anul 1861? (II)"},"content":{"rendered":"<p class=\"wp-block-paragraph\">Afla\u021bi la Kiustenge \u00een vacan\u021b\u0103, \u00een vara lui 1861, cei doi politicieni rom\u00e2ni <strong>Constantin T Grigorescu<\/strong> and <strong>Dimitrie Br\u0103tianu<\/strong> sunt martorii unui episod legat de migra\u021bia \u00een Dobrogea a t\u0103tarilor din Crimeea: <em>\u201eC\u00e2t am stat&nbsp; acolo veneau mereu cete de crimeeni, t\u0103tari din Crimeea, a se a\u0219eza \u00een Dobrogea \u0219i Bulgaria, crimeenii fiind mai civiliza\u021bi dec\u00e2t turcii. Femeile lor nu se acoper\u0103 la fa\u021b\u0103. Ei purtau c\u0103ciuli negre de miel \u0219i \u00een fund la mijloc cu postav verde. Pantalonii mai largi \u0219i cre\u021bi sus. Aveau c\u0103ru\u021be ca cele bra\u0219ovene\u0219ti, pu\u021bin mai simple, \u00eenvelite cu piele, \u0219i cu c\u00e2te doi cai cu hamuri ordinare (guluri de curele \u0219i \u0219treanguri). Ei cump\u0103rau de la magazinul englezes ceai \u0219i zah\u0103r, fiind obi\u0219nui\u021bi la b\u0103utura ceaiului. Singurul magazin cu m\u0103rfuri la gara c\u0103ii ferate era al fra\u021bilor Keepp din Liverpool (Englitera). Directorele c\u0103ii ferate era dl. Barkley<\/em> (n.a. John Trevor Barkley)\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;Acest magazin al fra\u021bilor Keepp era principala surs\u0103 de aprovizionare pentru comunitatea britanic\u0103 (aprox. 100 de persoane \u2013 angaja\u021bii DBSR \u0219i familiile lor) \u0219i pentru pasagerii str\u0103ini ce ajungeau la Kiustenge pentru a lua vaporul spre Constantinopol. Evident, \u00een ora\u0219 mai existau mici magazine, brut\u0103rii, b\u0103c\u0103nii \u0219i o pia\u021b\u0103 (t\u00e2rg), \u00eens\u0103 acestea apar\u021bineau negustorilor greci, armeni \u0219i turci \u0219i deserveau, \u00een principal, popula\u021bia nebritanic\u0103. &nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Despre condi\u021biile oferite la restaurantul hotelului New Railway Constantin T. Grigorescu ne ofer\u0103 detalii legate de pre\u021buri:<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>\u201eLa hotel la mas\u0103 ne aflam \u00een societate cu tineri englezi &#8211; ingineri \u0219i impega\u021bi. Am pl\u0103tit de persoan\u0103 pentru camer\u0103 \u0219i m\u00e2ncare &#8211; dejun, pr\u00e2nz \u0219i seara, ceai &#8211; c\u00e2te un galben &#8230; Tinerii ingineri \u0219i func\u021bionari ai companiei engleze, care m\u00e2ncau ca abona\u021bi la mas\u0103 cu noi, nu \u0219tiau a vorbi alt\u0103 limb\u0103 dec\u00e2t a lor, englezeasc\u0103. Numai unul dintre d\u00e2n\u0219ii zicea fran\u021buze\u0219te, fiindc\u0103 \u00eenv\u0103\u021base la Paris. Cu el numai vorbea c\u00e2te ceva domnul Br\u0103tianu, de\u0219i (Br\u0103tianu) zicea (\u0219tia) engleze\u0219te .<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>\u201eJurnalul de C\u0103l\u0103torie \u00een Dobrogea\u201d<\/em>, scris de Grigorescu \u0219i publicat ulterior (par\u021bial) de Petre \u021aurlea, con\u021bine, \u00eentr-un Post Scriptum (P.S.), \u00eenc\u0103 o evocare plastic\u0103 a or\u0103\u0219elului (\u0219i a Dobrogei \u00een general), precum \u0219i accentuarea uneia din marile sale probleme: apa potabil\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>\u201eLa Kiustenge ca ap\u0103 de b\u0103ut nu era dec\u00e2t aceea ce se aducea cu sacaua dintr-un loc dep\u0103rtat, \u00een susul malului m\u0103rii, \u00een care loc f\u00e2nt\u00e2nea (izvora) ap\u0103 rece \u0219i bun\u0103 de b\u0103ut. La Kiustenge este \u0219i Farul (n.a. Genovez, f\u0103cut \u00een 1860 cu fonduri DBSR), pe malul m\u0103rii; tot \u00een partea de sus a ora\u0219ului, \u0219i o moar\u0103 de v\u00e2nt. Pe acolo p\u0103\u0219teau c\u0103mile cu puii lor, av\u00e2nd din cocoa\u0219\u0103, ca un voltrap, o piele ce at\u00e2rn\u0103 la o parte. Turcii, care veneau la t\u00e2rg cu pepeni, aveau c\u0103mile sau boi ca tr\u0103g\u0103tori, \u0219i c\u0103ru\u021bele lor sc\u00e2r\u021b\u00e2iau tare ca nefiind unse. Drumul de fier, cobor\u00e2nd la gar\u0103, taie prin vechiul cimitir romano-grec, dup\u0103 semnele de morminte \u0219i pietre ce se vedeau \u00een mal, de o parte \u0219i de alta. Pe partea de apus miaz\u0103-zi a malului m\u0103rii se afl\u0103 vii&nbsp; t\u0103iate scurt \u0219i f\u0103r\u0103 haraci (n.a. araci) . &#8220;Aerul mare de mare este sim\u021bit \u0219i p\u0103m\u00e2ntul aici are culoare cenu\u0219ie. Pu\u021burile de ap\u0103 din apropierea malului m\u0103rii au ap\u0103 s\u0103rat\u0103 ca cea de mare \u0219i nu se poate bea&#8230; P\u0103m\u00e2ntul Dobrogei este accidentat, din care cauz\u0103 calea ferat\u0103 face zig-zaguri; se v\u0103d \u00een multe p\u0103r\u021bi ie\u0219ituri din piatr\u0103 alb\u0103 ca creta (tibi\u0219ir). Se vedeau la dep\u0103rtare pe c\u00e2mpii p\u0103stori de oi transilv\u0103neni \u0219i pu\u021buri cu ap\u0103. Piatra care se aducea cu calea ferat\u0103 pentru a se arunca \u00een mare pentru facerea cheiului se t\u0103ia din ni\u0219te coline muntoase din apropiere de Cernavoda. Gr\u00e2ul din Dobrogea are culoare aurie, ca a porumbului, \u0219i \u00een\u0103untru miezul este sticlos iar p\u00e2inea la fa\u021b\u0103 este galben\u0103 \u0219i difer\u0103 gustul de p\u00e2inea noastr\u0103 \u0219i la m\u00e2ncare, av\u00e2nd o asprime pu\u021bin\u0103, ca a pesmetului&#8221; .<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">R\u00e2ndurile scrise de Constantin T Grigorescu, pu\u021bine dar pitore\u0219ti, ne ajut\u0103 s\u0103 refacem imaginea ora\u0219ului nostru, a\u0219a cum ar\u0103ta \u00eenainte de anul 1878.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong><u>Reclama zilei<\/u><\/strong><strong> \u2013 <em>\u00centruc\u00e2t lipse\u0219te din ora\u0219 un salon special de coafur\u0103 pentru nun\u021bi \u0219i botezuri a sosit din Bucure\u0219ti dna Dara Mentarian, fosta elev\u0103 a domnului Jean Vulpescu, specialist\u0103 \u00een coafuri de mirese, peruci \u0219i frizuri ondulate. Manichiur\u0103 10 lei, Coafat 16 lei.P\u00e2n\u0103 la deschiderea salonului, onorata clientel\u0103 va fi servit\u0103 pe strada Cuza Vod\u0103 no.8, la frizeria dlui Ilie Naidu Zaharia. (1921)<\/em><\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Afla\u021bi la Kiustenge \u00een vacan\u021b\u0103, \u00een vara lui 1861, cei doi politicieni rom\u00e2ni Constantin T Grigorescu \u0219i Dimitrie Br\u0103tianu sunt martorii unui episod legat de migra\u021bia \u00een Dobrogea a t\u0103tarilor din Crimeea: \u201eC\u00e2t am stat&nbsp; acolo veneau mereu cete de crimeeni, t\u0103tari din Crimeea, a se a\u0219eza \u00een Dobrogea \u0219i Bulgaria, crimeenii fiind mai civiliza\u021bi [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7603,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7604","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7604","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7604"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7604\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7605,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7604\/revisions\/7605"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7603"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7604"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7604"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7604"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}