\u00cen vara anului 1861, doi politicieni rom\u00e2ni profitau de vacan\u021ba parlamentar\u0103 \u0219i plecau s\u0103 \u00ee\u0219i petreac\u0103 concediul \u00een Dobrogea, la acea vreme \u00eenc\u0103 provincie otoman\u0103. Parlamentarii Constantin T. Grigorescu \u0219i Dumitru (Dimitrie) C. Br\u0103tianu au ales ca destina\u021bie Kustendjie (Kiustenge), ora\u0219ul aflat deja \u00een dezvoltare dup\u0103 deschiderea liniei ferate Kiustenge \u2013 Tcernavoda (Bogazchioi), realizat\u0103 de compania britanic\u0103 Danube Black Sea Railway (DBSR). \u00cen opinia noastr\u0103, anul 1861 poate fi considerat primul din istoria Constan\u021bei \u00een care exist\u0103 un sezon estival, cu turi\u0219ti ce vin aici special pentru relaxare. Cei doi politicieni din Principatul Rom\u00e2niei au petrecut aici 18 zile, timp \u00een care au f\u0103cut b\u0103i \u00een apele M\u0103rii Negre \u0219i au c\u0103l\u0103torit \u00een diverse localit\u0103\u021bi \u00eenvecinate.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, Grigorescu a \u021binut un jurnal \u00een care a consemnat informa\u021bii extrem de interesante. Jurnalul s\u0103u a v\u0103zut (\u00een acela\u0219i an 1861) lumina tiparului, sub titlul \u201eJurnal de C\u0103l\u0103torie \u00een Dobrogea\u201d. La sf\u00e2r\u0219itul anilor ’70, istoricul Petre \u021aurlea a descoperit jurnalul original al lui Grigorescu \u0219i a prezentat fragmente din acesta \u00een timpul sesiunii \u0219tiin\u021bifice Pontica din anul 1979, organizat\u0103 la Muzeul de Istorie Na\u021bional\u0103 \u0219i Arheologie Constan\u021ba. Fragmentele au fost ulterior publicate \u00een revista \u201eMagazin Istoric\u201d nr. 6 (231), din iunie 1986 (din care am preluat citate) \u0219i reluate apoi \u0219i de c\u0103tre al\u021bi speciali\u0219ti. R\u00e2ndurile acestea sunt de o mare importan\u021b\u0103, ele fiind esen\u021biale \u00een \u00eencercarea de a reconstitui imaginea ora\u0219ului Kiustenge \u00een anii 1860.<\/p>\n\n\n\n
Cei doi au p\u0103r\u0103sit capitala Rom\u00e2niei la data de 15 august 1861 \u0219i au ajuns \u00een c\u00e2teva ore la C\u0103l\u0103ra\u0219i. De acolo au trecut Dun\u0103rea la Silistra, unde au petrecut zilele de 16 \u0219i 17 august vizit\u00e2nd ora\u0219ul (cetate turceasc\u0103 la acea vreme) \u0219i \u00eemprejurimile acestuia, a\u0219tept\u00e2nd sosirea Vasului de Po\u0219t\u0103, care efectua \u0219i curse pentru pasageri. S-au \u00eembarcat pe acesta la ora 2 diminea\u021ba, pe 18 august.<\/p>\n\n\n\n
Constantin T. Grigorescu noteaz\u0103 \u00een continuare: \u201eLa ora 6 am fost la Cernavod\u0103. Ne-am pus pe calea de fier la 7 \u0219i jum\u0103tate… La dou\u0103 ore am ajuns la Kiustenge, pe malul M\u0103rii Negre. Calea ferat\u0103 (n.a c\u0103l\u0103toria cu trenul) am socotit-o de o or\u0103 fiindc\u0103 o jum\u0103tate de or\u0103 am stat la cele dou\u0103 sta\u021bii de pe parcurs (n.a. Medgidia \u0219i Murfatlar)\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n Parlamentarii s-au cazat pe 18 august la singurul hotel existent ora\u0219 (“am tras la otelu companiei engleze”,<\/em> aflat “deasupra m\u0103rii”,<\/em> potrivit propriilor lor declara\u021bii . Grigorescu nu pomene\u0219te \u00een mod expres faptul c\u0103 hotelul englezilor se numea \u201eNew Railway Hotel\u201d, \u00eens\u0103 acesta era numele lui \u0219i este clar c\u0103 se afla, sus, \u00een cap\u0103tul de nord al Peninsulei (zona actual\u0103 Poarta II – Lupoaic\u0103), l\u00e2ng\u0103 gara deja inaugurat\u0103 (Gara Veche).<\/p>\n\n\n\n Calea ferat\u0103 construit\u0103 de DBSR pleca din port, urca \u00een zig-zag malul din spatele actualului Muzeu de Istorie Na\u021bional\u0103 \u0219i Arheologie Constan\u021ba (MINAC), trecea prin spatele actualului Tribunal \u0219i ajungea la Gara Veche, construit\u0103 \u00een 1860, \u0219i aflat\u0103 oarecum \u00een fa\u021ba actualei Judec\u0103torii. \u00cen sejurul petrecut aici, Grigorescu ne spune c\u0103 a f\u0103cut 16 b\u0103i \u00een mare, men\u021bion\u00e2nd c\u0103 amicul s\u0103u Br\u0103tianu a f\u0103cut 21, uneori de dou\u0103 ori pe zi.<\/p>\n\n\n\n Marea Neagr\u0103, a\u0219a cum este ea \u00eent\u00e2lnit\u0103 la Kiustenge, \u00eel impresioneaz\u0103 profund pe Grigorescu:”B\u0103ile le-am f\u0103cut \u00een partea de apus, \u00een s\u00e2nul golfului ce face acolo marea, unde apa este mic\u0103… Trebuie s\u0103 o vezi mai \u00eent\u00e2i cu ochii ca s\u0103 po\u021bi \u00een\u021belege. Fa\u021ba sau culoarea m\u0103rii este albastr\u0103 la vederea ochilor. Se vedeau din dep\u0103rtare merg\u00e2nd cor\u0103biile, ca o leb\u0103d\u0103 sau g\u00e2sc\u0103 pe ap\u0103. C\u00e2nd era bona\u021bie (lini\u0219te pe ap\u0103) vapoarele, plec\u00e2nd din port c\u0103tre Constantinopole, l\u0103sau o culme de fum \u00een urma lor, de unde nu se mai vedea de departe, prin care linie de fum se jucau \u00een zbor p\u0103s\u0103rile albe g\u0103lbui de mare… C\u00e2nd era ceva v\u00e2nt, talazurile m\u0103rii veneau a\u0219a de mari c\u0103 se loveau de zidurile cheiului portului, \u00een care se sp\u0103rgeau arunc\u00e2nd apa p\u00e2n\u0103 sus pe cheiu…”<\/em> .<\/p>\n\n\n\n Cei doi turi\u0219ti rom\u00e2ni nu s-au mul\u021bumit s\u0103 l\u00e2ncezeasc\u0103 la soare sau doar s\u0103 se scalde \u00een apele b\u0103tr\u00e2nului Pont. Profit\u0103 de ocazie pentru a cerceta ora\u0219ul \u0219i \u00eemprejurimile acestuia \u0219i noteaz\u0103 cu aten\u021bie tot ceea ce v\u0103d, apreciind vestigiile antice care \u00eei \u00eenconjoar\u0103:”Am vizitat toate localit\u0103\u021bile de prin preajm\u0103. Am v\u0103zut ruinele cet\u0103\u021bii romane Tomis, Constan\u021ba acum, Kiustenge pe turce\u0219te. Aici, englezii companiei de cale ferat\u0103 au s\u0103pat toate zidurile cet\u0103\u021bii \u0219i cimitirului, din care au scos multe pietr\u0103rii \u0219i de cele de deasupra mormintelor, din care se mai l\u0103sase ceva; ele purtau deasupra bustul mortului (n.a. este vorba despre pietre funerare) \u0219i inscrip\u021bii, unele latine \u0219i altele grece. Merg\u00e2nd la vale, la gar\u0103 \u0219i \u00een port, la m\u00e2na st\u00e2ng\u0103, sub mal, se vede o fer\u0103struie \u00een c\u0103r\u0103mid\u0103… Pe acolo stau afar\u0103 ni\u0219te mari pietre quadrate cu inscrip\u021bii romane \u0219i grece, ceea ce \u00eenseamn\u0103 a fi fost ridicate din voin\u021ba poporului, \u00een onoarea cuiva (n.a. este vorba despre Decrete ale Sfatului \u0219i Poporului din Tomis)….Pe partea de miaz\u0103noapte a malului m\u0103rii se afl\u0103 o mare movil\u0103 \u00eenalt\u0103 \u0219i altele mai mici \u00eemprejur… pe cea de a \u00eent\u00e2ia se afl\u0103 un felinar \u00eenalt de brad, cu butoi ro\u0219u \u00een v\u00e2rf, care vars\u0103 lumin\u0103. Printre aceste movile \u0219i zidurile cet\u0103\u021bii fost\u0103 exist\u0103 ni\u0219te v\u0103i care serveau, se \u00een\u021belege, pentru conducerea armatelor \u00een strategii” …<\/em><\/p>\n\n\n\n Va urma<\/em><\/p>\n\n\n\n Reclama zilei <\/em><\/strong>\u2013 Magazinul de haine gata Maurice Horn\u0219tein, Pia\u021ba Independen\u021bei. Haine dup\u0103 ultimul jurnal. Pentru c\u0103 am adus o mare cantitate m-am decis a vinde cu pre\u021buri foarte eftine. Rog pe to\u021bi clien\u021bii a m\u0103 onora cu vizitele domniilor lor. (1893)<\/em><\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen vara anului 1861, doi politicieni rom\u00e2ni profitau de vacan\u021ba parlamentar\u0103 \u0219i plecau s\u0103 \u00ee\u0219i petreac\u0103 concediul \u00een Dobrogea, la acea vreme \u00eenc\u0103 provincie otoman\u0103. Parlamentarii Constantin T. Grigorescu \u0219i Dumitru (Dimitrie) C. Br\u0103tianu au ales ca destina\u021bie Kustendjie (Kiustenge), ora\u0219ul aflat deja \u00een dezvoltare dup\u0103 deschiderea liniei ferate Kiustenge \u2013 Tcernavoda (Bogazchioi), realizat\u0103 de […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7601,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7600","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7600","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7600"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7600\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7602,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7600\/revisions\/7602"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7601"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7600"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7600"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7600"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}