Dintre to\u021bi zeii panteonului grecesc (Zeus, Apollo, Demeter, Hermes, Hera, Atena, Artemis, Afrodita etc.), niciunul nu a fost celebrat cu mai mult\u0103 bucurie dec\u00e2t Dionysos, zeul vegeta\u021biei, al vinului, al extazului \u0219i al fertilit\u0103\u021bii. Acesta era extrem de popular \u0219i printre sci\u021bi \u0219i traci, ace\u0219tia din urm\u0103 ador\u00e2ndu-l \u0219i sub formele proprii Sabazios sau Derzelas, \u00een cazul ge\u021bilor. De altfel, legendele spun c\u0103 din Tracia muntoas\u0103 zeul \u0219i-ar fi extins cultul \u00een \u00eentreaga lume. Aici, \u00een Mun\u021bii Balcani, el obi\u0219nuia s\u0103 \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oare celebrele \u0219i controversatele sale serb\u0103ri cu nimfe \u0219i satiri. Este explicabil, a\u0219adar, de ce s\u0103rb\u0103torile lui Dionysos au fost extrem de populare \u00een Dobrogea antic\u0103, la festivit\u0103\u021bile \u00een cinstea acestui zeu particip\u00e2nd nu doar grecii din cet\u0103\u021bi, ci \u0219i alte neamuri ale acestor meleaguri.<\/p>\n\n\n\n
Dovezile arheologice privind s\u0103rb\u0103torile dionysiace din cet\u0103\u021bile Pontului sunt numeroase (epigrafice, arheologice, numismatice). Din secolul V \u00ee.H. \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een sec. III d.H. (romanii au preluat divinitatea sub forma lui Bacchus), au existat \u00een paralel at\u00e2t cultul tainic orgiastic (dedicat pu\u0163inilor ini\u0163ia\u0163i), c\u00e2t \u015fi cel public. Faima sa a dus la numeroase s\u0103rb\u0103tori publice, desf\u0103\u0219urate la Histria, Tomis \u0219i Callatis, la Olbia (\u00een Ukraina, pe malul r\u00e2ului Bug), la Odessos (Varna) Messembria (Nessebar), Apollonia Pontica (Sozopol, Bulgaria).<\/p>\n\n\n\n
\u015etim astfel de Anthisteria (Anthisterii), S\u0103rb\u0103toarea Florilor, dedicat\u0103 \u201enaturii care rena\u015fte \u015fi a vinului fermentat \u00een butoaie\u201d, organizat\u0103 \u00een fiecare an, prim\u0103vara (luna anthesterion), \u00een cet\u0103\u0163ile de la malul M\u0103rii Negre. Erau evenimente compuse din procesiuni \u0219i liba\u021bii aduse zeului, sacrificii de animale \u0219i alte ofrande, dar \u0219i din banchete, concursuri \u0219i, mai ales, reprezent\u0103ri dramatice \u0219i de comedie.<\/p>\n\n\n\n
Trei zile dura Anthesterionul \u00een fiecare dintre cet\u0103\u021bile pontice. Prima zi era aceea a ceremoniei de deschidere a butoaielor, unde se p\u0103strase vinul ce urma s\u0103 \u00eei fie oferit zeului, ca ofrand\u0103. A doua era Ziua Pocalelor, atunci c\u00e2nd, dup\u0103 procesiunea solemn\u0103 de intrare a lui Dionysos \u00een cetate, aveau loc numeroase banchete cu degustarea vinului nou (\u00eentreceri de b\u0103utur\u0103). Ultima zi era S\u0103rb\u0103toarea Marmitelor, numit\u0103 a\u0219a dup\u0103 vasele de p\u0103m\u00e2nt pline cu legume fierte ce \u00eei erau oferite Zeului. Aceast\u0103 a treia zi era una cu caracter funebru, cu ritualuri legate de cultul mor\u0163ilor, \u015fi \u00eel pream\u0103rea, \u00een paralel, \u015fi pe Hermes, sub forma acestuia de zeu \u201einfernal\u201d ce se \u00eengrijea de sufletele celor trecu\u0163i pe cealalt\u0103 lume.<\/p>\n\n\n\n
Anthisteriile nu erau \u00eens\u0103 singurele s\u0103rb\u0103tori dionysiace. \u015etim astfel c\u0103 la Olbia avea loc iarna S\u0103rb\u0103toarea Tescuitorilor, iar \u00een alte ora\u015fe, s\u0103rb\u0103tori \u00een cadrul c\u0103rora aveau loc concursuri \u00eentre comici. Cei mai buni dintre ace\u015ftia erau ale\u015fi s\u0103 participe la cele mai mari ceremonii \u00een cinstea Zeului, Marile Dionisii (tot prim\u0103vara \u2013 probabil \u00een martie). Cu aceste ocazii se organizau spectacole de teatru la Tomis, la Histria (nu a fost identificat din p\u0103cate teatrul), la Callatis. Toate aceste s\u0103rb\u0103tori publice nu aveau caracterul orgiastic al tradi\u0163iei ini\u0163iale, erau celebr\u0103ri dedicate \u00eentregii comunit\u0103\u0163i, pentru c\u0103 Dionysos era \u00een Dobrogea antic\u0103 un zeu al tuturor\u2026<\/p>\n\n\n\n
Reclama zilei<\/u><\/strong> \u2013 Apa mineral\u0103 Phonix din Buzia\u0219. Cu extragerea artificial\u0103 a ferului. Are un gust acri\u0219or pl\u0103cut \u0219i este, din cauza con\u021binutului s\u0103u bogat de acid carbonic, o ap\u0103 mineral\u0103 r\u0103coritoare de prim\u0103 calitate. Depozit permanent la firma Gheorghe Ste\u021bcu, Str. Unirei no.9, Constan\u021ba.<\/em> (1927)<\/strong><\/p>\n\n\n\n Surs\u0103 foto: Mozaic reprezent\u00e2ndu-l pe Dionysos c\u0103l\u0103rind o panter\u0103. Pella, Grecia, cca. 400 \u00ee.Hr. Sursa: Helen Miles Mosaics.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Dintre to\u021bi zeii panteonului grecesc (Zeus, Apollo, Demeter, Hermes, Hera, Atena, Artemis, Afrodita etc.), niciunul nu a fost celebrat cu mai mult\u0103 bucurie dec\u00e2t Dionysos, zeul vegeta\u021biei, al vinului, al extazului \u0219i al fertilit\u0103\u021bii. Acesta era extrem de popular \u0219i printre sci\u021bi \u0219i traci, ace\u0219tia din urm\u0103 ador\u00e2ndu-l \u0219i sub formele proprii Sabazios sau Derzelas, […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7561,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7574","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7574","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7574"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7574\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7575,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7574\/revisions\/7575"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7561"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7574"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7574"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7574"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}