Ast\u0103zi continu\u0103m calendarul nostru istoric cu prezentarea unor noi aspecte ale credin\u021belor religioase antice. Cui se rugau locuitorii Tomisului \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 milenii? Ce zei le protejau casa \u0219i familia? Cui cereau ajutor atunci c\u00e2nd \u00eent\u00e2mpinau probleme \u00een via\u021ba de zi cu zi? Acestea sunt doar c\u00e2teva dintre \u00eentreb\u0103rile la care \u00eencerc\u0103m a g\u0103si r\u0103spuns.<\/p>\n\n\n\n
O categorie special\u0103 de divinit\u0103\u021bi adorate pe atunci era cea a spiritelor nenumite ale str\u0103mo\u0219ilor, c\u0103rora li se \u00eenchinau, cu prec\u0103dere \u00een secolele I-III d.H., cei mai mul\u021bi dintre locuitorii anticului Tomis. Este vorba despre Di Manes<\/em>, Zeii Mani, protagoni\u0219tii unui cult personal \u0219i domestic, originari din vechea religie roman\u0103 tradi\u021bional\u0103. Ei reprezentau spirite protectoare, suflete ale str\u0103bunilor, umbre ale mor\u021bilor din neam.<\/p>\n\n\n\n Numele lor provine din adjectivul latin arhaic manus<\/em>, care se traduce prin \u201ebun\u201d. Romanii credeau c\u0103, dup\u0103 moarte, sufletele celor deceda\u021bi se pot transforma \u00een spirite bune \u0219i protectoare, precum Zeii Mani, larii<\/em> sau pena\u021bii<\/em>, ori \u00een spirite demonice, precum lemurii<\/em> (sau larvae)<\/em>.<\/p>\n\n\n\n Pe multe dintre monumentele funerare antice descoperite \u00een Dobrogea, inscrip\u021biile \u00eencep cu dou\u0103 litere majuscule, D \u0219i M. Aceste reprezint\u0103 abrevierea dedica\u021biei Dis Manibus<\/em>, indic\u00e2nd faptul c\u0103 altarul respectiv era \u00eenchinat Zeilor Mani, spirite familiare \u0219i binevoitoare ale str\u0103mo\u0219ilor, spre protec\u021bia etern\u0103 a celui disp\u0103rut.<\/p>\n\n\n\n Tomisul veacurilor I-III d.H. era o important\u0103 urbe de provincie roman\u0103, unde s-au stabilit coloni\u0219ti din imperiu, veterani \u0219i solda\u021bi ai legiunilor. Treptat, din dorin\u021ba de a deveni cet\u0103\u021beni romani cu drepturi depline, se romanizeaz\u0103 (\u00een nume \u0219i mod de trai) \u0219i popula\u021bia greceasc\u0103, trac\u0103 sau getic\u0103 b\u0103\u0219tina\u0219\u0103. Locuitorii ora\u0219ului credeau c\u0103 spiritele Manilor \u00eei vor proteja pe lumea cealalt\u0103, iar \u00een acest sens exist\u0103 numeroase dovezi.<\/p>\n\n\n\n Astfel, un monument g\u0103sit \u00een Peninsul\u0103, poart\u0103 inscrip\u021bia: \u201eZeilor Mani! Marcus Ulpius Longinus, fost decurion, veteran, consilier al tomitanilor, \u00een via\u021b\u0103 fiind, \u0219i-a f\u0103cut monument, pentru sine \u0219i pentru so\u021bia sa Ulpia Aquilina, pe mo\u0219ia sa\u201d<\/em> (ISM II, 180 (16)).<\/p>\n\n\n\n Din acest text afl\u0103m c\u0103, \u00een secolul II d.H., acest Longinus a fost ofi\u021ber de cavalerie (decurion al unei unit\u0103\u021bi numit\u0103 ala<\/em>), foarte probabil Ala II Hispanorum et Aravacorum<\/em>, care \u00ee\u0219i avea sediul la Carsium (H\u00e2r\u0219ova). Dup\u0103 satisfacerea stagiului militar, el s-a stabilit la Tomis, unde, \u00een calitate de proprietar de mo\u0219ie, a avansat p\u00e2n\u0103 la func\u021bia civil\u0103 \u0219i administrativ\u0103 de Membru al Sfatului Tomisului (un fel de Consiliu Local de ast\u0103zi).<\/p>\n\n\n\n Pe un alt monument, provenit tot de la Tomis, dar descoperit la Cump\u0103na, \u00eent\u00e2lnim urm\u0103toarea poveste scris\u0103 \u00een piatr\u0103: \u201eZeilor Mani! Lui… Aemilius, secretarul legatului legiunii a V Macedonica, care a servit \u00een armat\u0103… de ani, 4 luni \u0219i 15 zile… Aemilius, fiul s\u0103u, a ridicat acest monument\u201d <\/em>(ISM II, 184 (20)).<\/p>\n\n\n\n Aemilius a fost secretar al celui care conducea legiunea ( legatul <\/em>de legiune) \u0219i dup\u0103 satisfacerea serviciului militar s-a a\u0219ezat la Tomis, unde \u0219i-a \u00eentemeiat o familie. Fiul s\u0103u, care poart\u0103 tot numele de Aemilius, \u00eei dedic\u0103 monumentul funerar \u0219i se roag\u0103 Zeilor Mani s\u0103 \u00eei protejeze, \u0219i pe lumea cealalt\u0103, p\u0103rintele decedat.<\/p>\n\n\n\n Un alt veteran al legiunii de la Troesmis se roag\u0103 pentru protec\u021bia acelora\u0219i zei mani: \u201e….Dis Manibus! P. Valerius Pacatus a f\u0103cut serviciul militar \u00een Legio V Macedonica, beneficiar consular duplicarius (n.a. cu sold\u0103 dubl\u0103) a tr\u0103it… <\/em>(n.a. nu s-au p\u0103strat cifrele) ani.\u201d<\/em> (ISM II, 193, (29))<\/p>\n\n\n\n Zeii Mani vegheau asupra tomitanilor at\u00e2t \u00een aceast\u0103 lume, c\u00e2t \u0219i \u00een cea de dincolo, iar amintirea lor a r\u0103mas scris\u0103 \u00een piatr\u0103, supravie\u021buind p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre…<\/p>\n\n\n\n Reclama zilei<\/u><\/strong> \u2013 Frumuse\u021bea \u0219i dispara\u021biunea complect\u0103 a oric\u0103rei afec\u021biuni a pielei, puncte negre, ro\u0219ia\u021ba fe\u021bei, co\u0219uri, pistruie, nu se poate ob\u021bine dec\u00e2t prin \u00eentrebuin\u021barea zilnic\u0103 a renumitului S\u0103pun Lapte de Crin de la Marea Fabric\u0103 Cal de Lemn. Se g\u0103se\u0219te la magazinul fra\u021bilor Lascaridis \u0219i la Drogheria Medicinal\u0103 Heldenbusch.<\/em> (1906)<\/strong><\/p>\n\n\n\n Surs\u0103 foto: <\/strong>ISM II<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Ast\u0103zi continu\u0103m calendarul nostru istoric cu prezentarea unor noi aspecte ale credin\u021belor religioase antice. Cui se rugau locuitorii Tomisului \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 milenii? Ce zei le protejau casa \u0219i familia? Cui cereau ajutor atunci c\u00e2nd \u00eent\u00e2mpinau probleme \u00een via\u021ba de zi cu zi? Acestea sunt doar c\u00e2teva dintre \u00eentreb\u0103rile la care \u00eencerc\u0103m a g\u0103si […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7524,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7523","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7523","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7523"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7523\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7528,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7523\/revisions\/7528"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7524"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7523"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7523"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7523"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}