{"id":7460,"date":"2026-05-07T08:08:55","date_gmt":"2026-05-07T05:08:55","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=7460"},"modified":"2026-05-07T08:08:55","modified_gmt":"2026-05-07T05:08:55","slug":"7-mai-cuplul-ganditorul-si-femeia-sezand-o-poveste-de-la-inceputurile-omenirii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/7-mai-cuplul-ganditorul-si-femeia-sezand-o-poveste-de-la-inceputurile-omenirii\/","title":{"rendered":"7 mai &#8211; Cuplul \u201eG\u00e2nditorul \u0219i femeia \u0219ez\u00e2nd\u201d: o poveste de la \u00eenceputurile omenirii"},"content":{"rendered":"<p class=\"wp-block-paragraph\">      \u00cen anul 1956, s\u0103p\u0103turile arheologice efectuate la marginea de nord a ora\u0219ului Cernavod\u0103, \u00een punctul Columbia D, scoateau la iveal\u0103 dou\u0103 figurine de lut care sunt considerate ast\u0103zi capodopere ale artei universale: cuplul <strong>\u201eG\u00e2nditorul \u0219i femeia \u0219ez\u00e2nd\u201d<\/strong>. Pentru a marca, \u00een mod simbolic, \u00eemplinirea a 70 de ani de la aceast\u0103 remarcabil\u0103 descoperire, dedic\u0103m aceast\u0103 fil\u0103 de calendar cuplului de statuete, care a adus o contribu\u021bie esen\u021bial\u0103 la \u00een\u021belegerea \u201dVechii Europe\u201d \u0219i la aprofundarea cuno\u0219tin\u021belor despre o etap\u0103 important\u0103 din evolu\u021bia spiritual\u0103 a omenirii \u2013 neoliticul.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Cu doar c\u00e2\u021biva ani \u00eenainte, <strong>Dumitru Berciu<\/strong>, reputat arheolog al Institutului de Arheologie \u201eVasile P\u00e2rvan\u201d Bucure\u0219ti, identifica o nou\u0103 cultur\u0103 arheologic\u0103 \u00eentre Dun\u0103re \u0219i litoralul M\u0103rii Negre: cultura Hamangia. Dup\u0103 cum men\u021biona \u00een lucrarea <strong><em>\u201eCultura Hamangia\u201d<\/em><\/strong> (1966), aceasta a fost <em>\u201enumit\u0103 astfel dup\u0103 numele g\u0103rii Hamangia de pe linia de cale ferat\u0103 dintre Medgidia \u0219i Babadag \u2013 care deserve\u0219te comuna Baia\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>\u201eCultura Hamangia din Dobrogea dezv\u0103luie \u00eenceputurile foarte vechi ale neoliticului din Rom\u00e2nia \u0219i arunc\u0103 o lumin\u0103 nou\u0103 \u0219i surprinz\u0103tor de clar\u0103 asupra omului \u00eensu\u0219i, cu posibilit\u0103\u021bile sale de a se cunoa\u0219te pe sine \u0219i lumea \u00eenconjur\u0103toare\u201d<\/em>, sublinia arheologul. Noua etap\u0103 arheologic\u0103 avea s\u0103 schimbe perspectiva asupra comunit\u0103\u021bilor de agricultori \u0219i cresc\u0103tori de animale din neolitic, cunoscute ast\u0103zi mai ales prin realiz\u0103rile lor remarcabile \u00een domeniul ceramicii \u0219i plasticii antropomorfe.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; \u00cen 1956, la doar patru ani de la identificarea acestei culturi, echipa Institutului de Arheologie \u201eVasile P\u00e2rvan\u201d al Academiei Rom\u00e2ne, condus\u0103 de Dumitru Berciu (1907 \u2013 1998) \u0219i Sebastian Morintz (1927 &#8211; 1997), descoperea cele dou\u0103 statuete din lut, atribuite culturii Hamangia. Acestea aveau s\u0103 devin\u0103, \u00een timp, un simbol al civiliza\u021biei neolitice, fiind considerate unele dintre cele mai expresive crea\u021bii artistice ale preistoriei. &nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Cuplul \u201eG\u00e2nditorul \u0219i femeia \u0219ez\u00e2nd\u201d s-a num\u0103rat printre numeroasele piese de inventar funerar descoperite \u00een necropola Cernavod\u0103 \u2013 punctul Columbia D, situat\u0103 la nord de ora\u0219, \u00een vecin\u0103tatea \u0219oselei Cernavod\u0103 \u2013 Capidava. \u00cen campaniile arheologice din anii &#8217;50, \u00een zona respectiv\u0103 au fost identificate peste 400 de morminte, alunec\u0103rile de teren duc\u00e2nd la distrugerea \u0219i dislocarea multor morminte.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">       Cele dou\u0103 statuete au fost g\u0103site \u00een stare fragmentar\u0103, \u00een apropierea unui schelet, deranjat de aceste procese naturale.\u00a0 Ulterior, piesele au fost reconstituite, p\u0103str\u00e2ndu-\u0219i expresivitatea ini\u021bial\u0103. De\u0219i de dimensiuni reduse (G\u00e2nditorul are \u00een\u0103l\u021bimea de 11,5 cm, iar figura feminin\u0103 &#8211; 11,4 cm), ele impresioneaz\u0103 prin simplitatea \u0219i for\u021ba expresiv\u0103 a formelor. Prima statuet\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 un b\u0103rbat a\u0219ezat pe un sc\u0103unel, cu coatele sprijinite pe genunchi \u0219i capul sus\u021binut de palme, suger\u00e2nd o stare de reflec\u021bie profund\u0103. Statueta feminin\u0103 completeaz\u0103 scena printr-o postur\u0103 calm\u0103 \u0219i echilibrat\u0103, exprim\u00e2nd aceea\u0219i interiorizare.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">      Cuplul \u201eG\u00e2nditorul \u0219i femeia \u0219ez\u00e2nd\u201d \u00eentruchipeaz\u0103 ideea universal\u0103 a complementarit\u0103\u021bii dintre masculin \u0219i feminin \u2013 dou\u0103 principii unite \u00eentr-un echilibru t\u0103cut. Prin aceste figurine, artistul neolitic nu a redat doar forme, ci a surprins o stare profund uman\u0103, apropiat\u0103 de esen\u021ba \u00eens\u0103\u0219i a existen\u021bei. F\u0103r\u0103 podoabe sau detalii, figurinele par s\u0103 comunice dincolo de timp, suger\u00e2nd o lini\u0219te \u00eenc\u0103rcat\u0103 de sens \u0219i o leg\u0103tur\u0103 subtil\u0103 \u00eentre om \u0219i misterul crea\u021biei.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">        O interpretare plin\u0103 de sensibilitate este oferit\u0103 de cercet\u0103tor dr. Valentina Voinea, \u00een volumul <strong><em>\u201eCentrul Hamangia \u2013 Muzeul Axiopolis Cernavod\u0103\u201d<\/em><\/strong>, a c\u0103rui lansare oficial\u0103 va avea loc miercuri, 13 mai 2026, \u00een cadrul Simpozionului Interna\u021bional <strong><em>\u201eZorii civiliza\u021biei str\u0103vechi europene. Fragmente din lumea G\u00e2nditorului\u201d<\/em><\/strong>: <em>\u201eDe\u0219i suntem departe de a descifra mesajul religios transmis de cele dou\u0103 figurine, simpla lor vizualizare sau atingere ne transpune \u00eentr-un alt plan, pe c\u00e2t de incitant, pe at\u00e2t de ermetic. Genialitatea realiz\u0103rii plastice rezid\u0103 tocmai \u00een crearea acestei \u00abst\u0103ri\u00bb nedefinite prin minimum de mijloace, simplitatea formelor amintind de capodoperele lui Br\u00e2ncu\u0219i. Marele artist rom\u00e2n, dup\u0103 cum \u00eensu\u0219i m\u0103rturisea, a c\u0103utat s\u0103 redea st\u0103ri dincolo de limitele materiale, precum starea de a iubi sau de a zbura, ignor\u00e2nd principiile academice ale artei. (&#8230;) Sculpturile \u00abCumin\u021benia p\u0103m\u00e2ntului\u00bb \u0219i \u00abRug\u0103ciune\u00bb amintesc de acelea\u0219i forme, transmit acelea\u0219i idei ca \u0219i cuplul divin \u00abG\u00e2nditorul \u0219i femeia \u0219ez\u00e2nd\u00bb \u2013 starea de a fi \u00eentr-o conexiune cu transcendentul\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Reclama zilei: \u201eVeste Bun\u0103 \u2013 \u00cen cur\u00e2nd se va deschide cea mai frumoas\u0103 gr\u0103din\u0103 \u2013 Teatru-Cinema Popular \u2013 str. \u0218tefan cel Mare col\u021b cu Mircea \u2013 sub direc\u021bia d-lui D. Vartolomeu \u0219i d-na T. Komet. Filmele cele mai frumoase \u0219i arti\u0219tii cei mai renumi\u021bi vor debuta pe scena teatrului \u201ePopular\u201d \u2013 Director artisic M Komet\u201d (Dacia, 7 mai 1925)<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen anul 1956, s\u0103p\u0103turile arheologice efectuate la marginea de nord a ora\u0219ului Cernavod\u0103, \u00een punctul Columbia D, scoateau la iveal\u0103 dou\u0103 figurine de lut care sunt considerate ast\u0103zi capodopere ale artei universale: cuplul \u201eG\u00e2nditorul \u0219i femeia \u0219ez\u00e2nd\u201d. Pentru a marca, \u00een mod simbolic, \u00eemplinirea a 70 de ani de la aceast\u0103 remarcabil\u0103 descoperire, dedic\u0103m aceast\u0103 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7447,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7460","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7460","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7460"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7460\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7461,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7460\/revisions\/7461"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7447"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7460"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7460"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7460"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}