{"id":7417,"date":"2026-05-04T08:21:48","date_gmt":"2026-05-04T05:21:48","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=7417"},"modified":"2026-05-04T16:05:53","modified_gmt":"2026-05-04T13:05:53","slug":"4-mai-arhitectul-constantei-moderne-victor-g-stefanescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/4-mai-arhitectul-constantei-moderne-victor-g-stefanescu\/","title":{"rendered":"4 mai &#8211; Arhitectul Constan\u021bei moderne: Victor G. \u0218tef\u0103nescu"},"content":{"rendered":"<p class=\"wp-block-paragraph\">C\u00e2nd ne plimb\u0103m prin <strong>Peninsul\u0103<\/strong>, localnici sau turi\u0219ti, suntem inevitabil \u00eenc\u00e2nta\u021bi de bijuteriile arhitecturale moderne care ne \u00eenconjoar\u0103. Din p\u0103cate, pu\u021bini dintre noi cunosc numele arhitec\u021bilor care ne-au l\u0103sat mo\u0219tenire aceste edificii emblematice cu care ne m\u00e2ndrim. Ei sunt mai mul\u021bi, este drept, dar ast\u0103zi ne-am decis s\u0103 prezent\u0103m portretul celui care \u0219i-a adus cea mai important\u0103 contribu\u021bie la \u00eenfrumuse\u021barea urbei, la \u00eenceput de secol XX, \u0219i care merit\u0103, dac\u0103 nu o statuie \u00een centrul ora\u0219ului vechi, cel pu\u021bin o plac\u0103 memorial\u0103 care s\u0103 aminteasc\u0103 realiz\u0103rile sale. Numele acestui om este <strong>Victor G. \u0218tef\u0103nescu<\/strong> (Stephanesco) (1877-1950), un artist care s-a n\u0103scut la Bucure\u0219ti, pe data de <strong>4 mai<\/strong> (\u0219i nu pe 14 martie \u2013 cum s-a scris gre\u0219it mult timp) \u0219i care a oferit Constan\u021bei edificii extraordinare.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Fiul unui reputat compozitor \u0219i dirijor (George \u0218., membru fondator al Operei Rom\u00e2ne), Victor \u0218tef\u0103nescu a studiat la Liceul Sf\u00e2ntul Sava, apoi la Institutul Politehnic din Dresda \u0219i la \u0218coala Special\u0103 de Arhitectur\u0103 din Paris, pe care a absolvit-o cu brio, fiind medaliat cu aur pentru lucrarea sa de licen\u021b\u0103. Membru al Societ\u0103\u021bii Arti\u0219tilor Francezi, a preferat s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia ca profesor la \u0218coala de Belle Arte \u0219i arhitect-scenograf la Teatrul Na\u021bional. Timp de peste 30 de ani a fost membru \u00een Comisiunea Monumentelor Istorice \u0219i un promotor \u00eenfocat al stilului arhitectural neo-rom\u00e2nesc. (sursa informa\u021biilor biografice \u2013 <strong>arhivadearhitectura.ro, <\/strong>respectiv <strong>\u2013 arh. Radu Cornescu<\/strong>).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Victor \u0218tef\u0103nescu a creat numeroase edificii, \u00een capital\u0103 \u0219i \u00een alte ora\u0219e, dar ast\u0103zi enumer\u0103m doar c\u00e2teva reprezentative: <strong>Catedrala \u00cencoron\u0103rii<\/strong> \u0219i Palatul Episcopal de la Alba Iulia, Palatul Artelor, Biserica Anglican\u0103, Po\u0219ta \u0219i Centrala Telefonic\u0103 (bulevardul Dacia, Bucure\u0219ti), Gara Cotroceni, Institutul&nbsp; Geologic, Arcul de Triumf (\u00een colaborare), extinderea G\u0103rii de Nord etc.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen mod inten\u021bionat, am l\u0103sat deoparte realiz\u0103rile sale de la Constan\u021ba, pentru c\u0103 acestea sunt numeroase \u0219i deosebite. \u00cen primul r\u00e2nd, c\u00e2nd te afli \u00een ora\u0219ul lui Ovidiu \u0219i roste\u0219ti numele lui Victor \u0218tef\u0103nescu, g\u00e2ndul trebuie s\u0103 te duc\u0103 imediat la <strong>Palatul Comunal<\/strong>, prim\u0103ria ora\u0219ului de alt\u0103dat\u0103 \u2013 ast\u0103zi <strong>The Museum of National History and Archaeology Constanta<\/strong>. Un edificiu-bijuterie, simbol al urbei \u0219i al Pie\u021bei Ovidiu, acesta a fost construit \u00eentre anii 1912-1921, o perioad\u0103 lung\u0103, explicabil\u0103 nu doar din prisma dificult\u0103\u021bii lucr\u0103rii, ci \u0219i prin contextul istoric. Astfel, de\u0219i demarat\u0103 devreme, lucrarea a fost \u00eentrerupt\u0103 de Primul R\u0103zboi Mondial \u0219i de ocupa\u021bia germano-bulgar\u0103 din Dobrogea, survenit\u0103 \u00een intervalul 1916-1918. Finalizat dup\u0103 r\u0103zboi, Palatul Comunal este \u0219i ast\u0103zi un exemplu al talentului extraordinar al lui Victor \u0218tef\u0103nescu \u0219i un edificiu reprezentativ pentru stilul arhitectural neorom\u00e2nesc.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">C\u00e2nd te afli \u00een Pia\u021ba Ovidiu, te mai impresioneaz\u0103 o alt\u0103 cl\u0103dire ce poart\u0103 amprenta sa: <strong>Moscheea Carol I<\/strong> (a Regelui), cu al s\u0103u minaret de 47 de metri \u00een\u0103l\u021bime \u0219i cu prima cupol\u0103 din beton armat proiectat\u0103 vreodat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Construit\u0103 \u00eentre anii 1910 \u0219i 1913, din ordinul regelui Carol I, pentru supu\u0219ii s\u0103i musulmani (turci \u0219i t\u0103tari) din Dobrogea, moscheea a fost realizat\u0103 dup\u0103 planurile lui \u0218tef\u0103nescu \u0219i ale unui inginer, Gogu Constantinescu (inventator \u0219i savant roman, creator al teoriei sonicit\u0103\u021bii \u0219i autor a sute de brevete; a plecat \u00een Anglia \u00een anul 1910, unde a murit \u00een anul 1965). Este interesant c\u0103 \u0218tef\u0103nescu a realizat dou\u0103 l\u0103ca\u0219uri de cult importante pentru dou\u0103 religii deosebite, cea cre\u0219tin\u0103 \u2013 Catedrala \u00cencoron\u0103rii de la Alba Iulia \u0219i cea musulman\u0103 \u2013 Moscheea Carol.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u0218tef\u0103nescu s-a ocupat, \u00een anul 1907, \u0219i de restaurarea Geamiei Hunchiar (de pe Bulevardul Tomis) \u0219i tot el a realizat, \u00een 1909-1910, planurile pentru <strong>Cuibul Reginei<\/strong> (Pavilionul Reginei Elisabeta), din Dana 0 a Portului Constan\u021ba.&nbsp; Tot \u00een port a fost ridicat\u0103, dup\u0103 planurile sale, \u0219i <strong>Bursa Nou\u0103<\/strong>, \u00een perioada 1937-1940. O alt\u0103 cl\u0103dire pe care o admiri ast\u0103zi \u00een Peninsul\u0103 este <strong>Casa Damadian<\/strong>, din Pia\u021ba Ovidiu. Construit\u0103 ini\u021bial, la finele secolului al XIX-lea, de familia Wegener, ea a fost cump\u0103rat\u0103 de o familie de armeni \u0219i ref\u0103cut\u0103 \u00een anii &#8217;20 dup\u0103 planurile lui \u0218tef\u0103nescu, cel care \u0219i-a pus tu\u0219a sa, prin accentele neorom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">C\u00e2nd spui \u0218tef\u0103nescu, spui automat \u0219i Casa prefectului Constantin Pariano, ast\u0103zi <strong>Muzeul de Sculptur\u0103 Ion Jalea<\/strong>, de pe Bulevardul Elisabeta. \u00cen 1920-1921 a fost realizat\u0103 aceast\u0103 cl\u0103dire impresionant\u0103. Se spune c\u0103 arhitectul a venit din Marea Britanie cu idei de implementare a stilului victorian, dar Pariano l-a temperat \u0219i i-a cerut s\u0103 \u00eei fac\u0103 casa \u00een stilul tradi\u021bional rom\u00e2nesc. L-a l\u0103sat \u00eens\u0103 pe arhitect s\u0103 proiecteze \u0219i o cas\u0103 \u00een stilul britanic, iar aceasta este ast\u0103zi Casa de Piatr\u0103, aflat\u0103 \u00een imediata vecin\u0103tate a Muzeului Jalea.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Tot pe Bulevardul Elisabeta se afl\u0103 o alt\u0103 cl\u0103dire \u00een stil victorian proiectat\u0103 de \u0218tef\u0103nescu: <strong>Casa lui Titus C\u0103n\u0103n\u0103u (<\/strong>fost primar al urbei), fost Consulat al Chinei, ast\u0103zi un restaurant.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">A\u0219a cum a afirmat \u00een spa\u021biul public arhitectul Radu Cornescu este foarte posibil ca Victor \u0218tef\u0103nescu s\u0103 fi proiectat \u0219i celebra <strong>Vil\u0103 Dalas<\/strong>, fostul sediu al Alian\u021bei Franceze Constan\u021ba, de pe Bulevardul Ferdinand. Aceast\u0103 cl\u0103dire are elemente specifice stilului \u0218tef\u0103nescu, cum ar fi placajul de piatr\u0103 de la parter \u0219i elemente eclectice (combina\u021bii de stiluri) de la etaje. Mult timp s-a crezut c\u0103 planurile casei au fost realizate de Anghel Saligny, dar aceast\u0103 teorie nu are nicio acoperire real\u0103. \u00cencheiem prezentarea crea\u021biilor lui \u0218tef\u0103nescu cu alt\u0103 nestemat\u0103, <strong>Cazinoul din Mamaia<\/strong> cu a sa <strong>Pasarel\u0103 Regal\u0103<\/strong> (Debarcaderul), realizate \u00een 1934-1935.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Acestea nu sunt, probabil, toate edificiile proiectate de arhitect la Constan\u021ba, dar sunt, de departe, cele mai reprezentative. Victor \u0218tef\u0103nescu ne-a l\u0103sat mo\u0219tenire cl\u0103diri emblematice, cu care ne m\u00e2ndrim \u0219i, de aceea, avem datoria de a-i onora, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, memoria&#8230;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong><u>Reclama zilei<\/u><\/strong><strong> \u2013<em>Podgoreni, Pomicultori, Horticultori! Stropi\u021bi viile, pomii fructiferi, florile \u0219i gr\u0103dinile de zarzavat cu RUSCA (polysulfur\u0103 combinat\u0103), recomandat\u0103 de Ministerul de Agricultur\u0103. Suveran contra Oidiumului \u0219i tuturor bolilor. Ploile nu o spal\u0103, v\u00e2ntul nu o risipe\u0219te! Pentru prospecte \u0219i comenzi v\u0103 adresa\u021bi la SP Mavrojani Sori, strada Negru Vod\u0103 5, Constan\u021ba.<\/em> (1933)<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Surs\u0103 foto: arhivadearhitectura.ro<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>C\u00e2nd ne plimb\u0103m prin Peninsul\u0103, localnici sau turi\u0219ti, suntem inevitabil \u00eenc\u00e2nta\u021bi de bijuteriile arhitecturale moderne care ne \u00eenconjoar\u0103. Din p\u0103cate, pu\u021bini dintre noi cunosc numele arhitec\u021bilor care ne-au l\u0103sat mo\u0219tenire aceste edificii emblematice cu care ne m\u00e2ndrim. Ei sunt mai mul\u021bi, este drept, dar ast\u0103zi ne-am decis s\u0103 prezent\u0103m portretul celui care \u0219i-a adus cea [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7418,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7417","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7417","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7417"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7417\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7421,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7417\/revisions\/7421"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7418"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7417"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7417"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7417"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}