{"id":7407,"date":"2026-05-01T08:11:05","date_gmt":"2026-05-01T05:11:05","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=7407"},"modified":"2026-05-01T08:11:06","modified_gmt":"2026-05-01T05:11:06","slug":"1-mai-in-perioada-interbelica-sub-interdictii-dar-nu-in-tacere-adunari-la-halta-medeea-in-afara-orasului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/1-mai-in-perioada-interbelica-sub-interdictii-dar-nu-in-tacere-adunari-la-halta-medeea-in-afara-orasului\/","title":{"rendered":"1 mai \u2013 \u00cen perioada interbelic\u0103, sub interdic\u021bii, dar nu \u00een t\u0103cere: adun\u0103ri la halta Medeea, \u00een afara ora\u0219ului"},"content":{"rendered":"

Ziua de 1 Mai<\/strong> este dedicat\u0103 s\u0103rb\u0103toririi muncii \u0219i solidarit\u0103\u021bii celor care contribuie, prin activitatea lor, la func\u021bionarea societ\u0103\u021bii. Cunoscut\u0103 ast\u0103zi drept Ziua Interna\u021bional\u0103 a Muncii<\/strong>, aceast\u0103 celebrare \u00ee\u0219i are originile \u00een mi\u0219c\u0103rile muncitore\u0219ti din anul 1886, din Statele Unite ale Americii, c\u00e2nd revendicarea pentru o zi de munc\u0103 de opt ore a declan\u0219at proteste de amploare \u0219i confrunt\u0103ri violente. \u00cen aceast\u0103 fil\u0103 de calendar istoric ne oprim asupra modului \u00een care celebrarea zilei de 1 Mai este reflectat\u0103 \u00een presa const\u0103n\u021bean\u0103 interbelic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Originile acestei s\u0103rb\u0103tori sunt prezentate pe larg \u00een paginile ziarului \u201eDobrogea Jun\u0103\u201d. Astfel, \u00een edi\u021bia din 1 mai 1930<\/strong> se arat\u0103: \u201eIstoria omenirii ne spune c\u0103 prima manifesta\u021bie a muncii stropit\u0103 cu s\u00e2nge a fost la 1 Mai 1886 \u00een Statele Unite, unde au izbucnit simultan mii de greve par\u021biale, ale c\u0103ror parole au fost: opt ore de munc\u0103, opt ore de odihn\u0103 \u0219i opt ore de educa\u021bie\u201d<\/em>. Acela\u0219i articol urm\u0103re\u0219te \u0219i parcursul spre recunoa\u0219terea oficial\u0103 a acestei zile, subliniind c\u0103 proclamarea ei ca \u201esimbol al muncii\u201d<\/em> a avut loc la Bruxelles \u00een anul 1891, apoi treptat \u00een restul statelor europene, \u00een timp ce \u00een Rom\u00e2nia a fost consacrat\u0103 abia \u00een anul 1920. Tonul articolului este unul explicativ \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, mobilizator, suger\u00e2nd c\u0103 aceast\u0103 zi nu este doar comemorativ\u0103, ci \u0219i \u00eenc\u0103rcat\u0103 de semnifica\u021bii sociale. Totodat\u0103, se sugereaz\u0103 c\u0103 1 Mai nu trebuie privit doar ca o zi a revendic\u0103rilor, ci \u0219i ca un moment de reflec\u021bie asupra echilibrului social: \u201eZiua de 1 Mai trebuie s\u0103 fie o ocazie de meditare \u0219i revizuire a raporturilor dintre Capital \u0219i Munc\u0103, Intelectual \u0219i Analfabet, Nobil \u0219i Mojic, St\u0103p\u00e2n \u0219i Slug\u0103, Cre\u0219tin \u0219i P\u0103g\u00e2n\u201d<\/em>. Mesajul transmis este c\u0103, dincolo de diferen\u021be, aceast\u0103 zi ar trebui s\u0103 invite la dialog \u0219i la c\u0103utarea unui echilibru.<\/p>\n\n\n\n

O imagine concret\u0103 a modului \u00een care era marcat\u0103 aceast\u0103 zi la nivel local apare \u00een articolul \u201eSerbarea muncitoreasc\u0103 de eri\u201d<\/em><\/strong>, publicat \u00een edi\u021bia din 3 mai 1924<\/strong> a aceluia\u0219i ziar. Afl\u0103m c\u0103 muncitorii \u0219i meseria\u0219ii \u201eobi\u0219nuiau s\u0103 serbeze ziua de 1 Maiu \u00eent\u00e2i printr-o \u00eentrunire \u00een sala sindicatelor din strada \u0218tefan Mih\u0103ileanu, de unde cu to\u021bii plecau \u00eenspre Vii\u201d<\/em>. Autorit\u0103\u021bile au intervenit, iar printr-un ordin al Ministerului de Interne a fost interzis \u201edreptul la \u00eentrunire \u0219i manifesta\u021biuni\u201d<\/em>. Astfel de restric\u021bii nu erau izolate; autorit\u0103\u021bile se temeau de revolte \u0219i alte tulbur\u0103ri sociale, motiv pentru care limitarea sau interzicerea adun\u0103rilor urbane erau o practic\u0103 frecvent\u0103 a epocii.  <\/p>\n\n\n\n

Cu toate acestea, interdic\u021biile nu au reu\u0219it s\u0103 anuleze spiritul de solidaritate. Dup\u0103 cum consemneaz\u0103 acela\u0219i articol, muncitorii au g\u0103sit solu\u021bii pentru a se reuni: \u201emuncitorimea const\u0103n\u021bean\u0103 \u0219i-a dat punct de \u00eent\u00e2lnire l\u00e2ng\u0103 halta Medeea din afara ora\u0219ului \u0219i de acolo \u00een num\u0103r destul de mare, s-a \u00eendreptat spre platoul parapetului, obi\u0219nuitul loc de petrecere. Aci, muncitorii, \u00eentr-un antrenament \u0219i o veselie general\u0103, \u0219i-au spus cuv\u00e2ntul \u0219i opiniile \u00een aer liber, nestingheri\u021bi de nimeni. S-a cerut: libertatea sindicaliz\u0103rii, dreptul la \u00eentruniri \u0219i organizare, etc. Muncitorii tineri au jucat football. Toat\u0103 aceast\u0103 petrecere muncitoreasc\u0103 a decurs \u00een cea mai perfect\u0103 lini\u0219te\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Relatarea surprinde capacitatea muncitorilor de a se adapta contextului: schimb\u0103 locul, dar nu renun\u021b\u0103 la \u00eent\u00e2lnire. \u00cen acela\u0219i timp, presa insist\u0103 asupra caracterului pa\u0219nic al manifest\u0103rii, contrabalans\u00e2nd discursul autorit\u0103\u021bilor, care asocia adesea astfel de adun\u0103ri cu riscul de conflict, \u00een contextul temerilor fa\u021b\u0103 de influen\u021ba ideilor sociale \u0219i comuniste.  <\/p>\n\n\n\n

O perspectiv\u0103 diferit\u0103, chiar critic\u0103, asupra modului \u00een care era marcat\u0103 aceast\u0103 zi apare \u00een articolul \u201e1 Mai la Constan\u021ba\u201d<\/em><\/strong>, publicat \u00een ziarul \u201eDobrogea Jun\u0103\u201d<\/em> \u00een anul 1928<\/strong>. Autorul noteaz\u0103 \u00eenc\u0103 din debut c\u0103 \u201es\u0103rb\u0103toarea a\u0219a zis\u0103 \u00aba muncii\u00bb a produs o impresie detestabil\u0103 \u00een localitate. Critica se concentreaz\u0103 asupra caracterului contradictoriu al m\u0103surilor administrative: ziua este declarat\u0103 s\u0103rb\u0103toare legal\u0103, dar nu sunt suspendate toate activit\u0103\u021bile. Astfel, fabricile, magazinele, brut\u0103riile \u0219i m\u0103cel\u0103riile au fost \u00eenchise, dar \u0219colile nu. La fel, \u201eadun\u0103rile muncitore\u0219ti n-au fost permise\u201d<\/em>, iar tribunalele judec\u0103 procesele: \u201eO anomalie mai mare nu se putea. \u00cent\u00e2i Mai este o zi de repaos \u2013 \u0219i atunci trebuie generalizat\u0103 \u2013 sau nu e s\u0103rb\u0103toare legal\u0103 \u2013 \u0219i atunci bine este s\u0103 fie desfiin\u021bat\u0103. Copiilor fiindu-le impus cursul \u0219colar, negre\u0219it c\u0103 p\u0103rin\u021bii \u2013 muncitori \u00een special \u2013 n-au putut serba la c\u00e2mp, dup\u0103 uz, aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare a muncii. Singurul bine pe ziua de eri l-a adus tot natura. Vremea ur\u00eet\u0103 i-a pironit \u00een cas\u0103 pe to\u021bi \u2013 astfel c\u0103 s\u0103rb\u0103toarea muncii n-a fost dec\u00e2t o zi de lene, impus\u0103 de lege \u0219i de poli\u021bie deci\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Reclam\u0103: Vera Violette-Pallace \u2013 Constan\u021ba \u2013 Gala\u021bi \u2013 strada Carol 29. Singura Cass\u0103 francez\u0103 de galanterie. Lei 2,50 gramul din cele mai renumite \u0219i durabile parfumuri. Pudre: Coty, G. Freres, Houbigant, Germandre. Ap\u0103 de colonia L’origan \u0219i Zambile cu Lei 80 litrul. Truse de maniquri \u2013 Gen\u021bi \u2013 Portofeuilleuri de piele veritabile \u2013 Raion special de c\u0103m\u0103\u0219i dela 245 \u2013 450 lei.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

N.B. Cu Extrasul de Follie Bergere dispar orice pete sau piestrui de pe figur\u0103 \u0219i fa\u021ba devine alb\u0103 \u0219i fin\u0103.<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ziua de 1 Mai este dedicat\u0103 s\u0103rb\u0103toririi muncii \u0219i solidarit\u0103\u021bii celor care contribuie, prin activitatea lor, la func\u021bionarea societ\u0103\u021bii. Cunoscut\u0103 ast\u0103zi drept Ziua Interna\u021bional\u0103 a Muncii, aceast\u0103 celebrare \u00ee\u0219i are originile \u00een mi\u0219c\u0103rile muncitore\u0219ti din anul 1886, din Statele Unite ale Americii, c\u00e2nd revendicarea pentru o zi de munc\u0103 de opt ore a declan\u0219at proteste […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7408,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7407","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7407","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7407"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7407\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7411,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7407\/revisions\/7411"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7408"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7407"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7407"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7407"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}