Ast\u0103zi, fila de calendar este dedicat\u0103 uneia dintre cele mai interesante inscrip\u021bii antice descoperite la Constan\u021ba \u0219i care, de mai bine de un veac, se afl\u0103 \u00eentr-un depozit al prestigiosului British Museum din Londra.<\/p>\n\n\n\n
Se cunoa\u0219te faptul c\u0103 piesa a fost descoperit\u0103 \u00een jurul anului 1860, \u00een Valul de piatr\u0103 (unul din cele trei valuri ce traverseaz\u0103 Dobrogea de la vest la est), la aproximativ 5 kilometri de Constan\u021ba, de c\u0103tre medicul englez William Henry Cullen<\/strong>. Acesta a g\u0103sit stela de marmur\u0103 cu inscrip\u021bie \u00een limba greac\u0103, piesa fiind ulterior datat\u0103 de c\u0103tre speciali\u0219ti \u00een secolul II d.H., \u00een epoc\u0103 roman\u0103. Artefactul a fost ridicat \u0219i trimis la British Museum. La acea vreme, firma britanic\u0103 DBSR (Danube Black Sea Railway and Kustendjie Harbour) ob\u021binuse de la Imperiul Otoman concesiunea pentru construirea c\u0103ii ferate Kustenge – Bogazchioi (Constan\u021ba – Cernavoda), precum \u0219i concesiunea asupra portului Kiustenge. Cele dou\u0103 concesiuni \u0219i exploatarea lor a fost efectuat\u0103 de c\u0103tre DBSR \u00eentre anii 1857 -1882, iar dr. Cullen, un pasionat de arheologie, era medicul comunit\u0103\u021bii britanice ce opera aici. Vorbim despre o perioad\u0103 \u00een care supu\u0219ii Regatului Unit, afla\u021bi \u00een diverse zone ale lumii cu diverse afaceri, au \u201erechizi\u021bionat\u201d numeroase vestigii antice, pe care le-au trimis \u00een patrie. De la Tomis, pe l\u00e2ng\u0103 monumentul la care ne referim ast\u0103zi, britanicii au mai ridicat c\u00e2teva inscrip\u021bii, printre care \u0219i dedica\u021biile \u00een cinstea sponsorilor de lupte de gladiatori, membri ai familiei Priscius, despre care am vorbit \u00eentr-o mai veche fil\u0103 de calendar.<\/p>\n\n\n\n S\u0103 vedem \u00eens\u0103 la ce se refer\u0103 efectiv monumentul \u00eenstr\u0103inat, a\u0219a cum a fost el tradus de epigrafi\u0219tii rom\u00e2ni \u00een lucrarea \u201eInscrip\u021biile din Scythia Minor Grece\u0219ti \u0219i Latine,vol II – Tomis \u0219i Teritoriul s\u0103u\u201d<\/em>. Iat\u0103 traducerea: \u201eEram copil al lui Iulianus \u0219i al Reginei, eu, Agathrandos, c\u00e2nd am p\u0103r\u0103sit \u00een v\u00e2rst\u0103 de 17 ani lumina soarelui. Am murit \u00een frumoasa Smyrna, unde m-am gr\u0103bit s\u0103 merg pentru a \u00eenvinge la Jocurile Pythice \u0219i a ob\u021bine pentru patria mea coroana \u00eentrecerii. \u00cen locul coroanelor mele, rudele \u0219i patria au numai oasele mele, \u00eenchise sub aceast\u0103 piatr\u0103 funerar\u0103. Salutare, trec\u0103torule!\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n Aparent, doar c\u00e2teva r\u00e2nduri despre o moarte prematur\u0103, dar studierea lor aduce o bog\u0103\u021bie de informa\u021bii! \u00cen primul r\u00e2nd, inscrip\u021bia este \u00een greac\u0103, iar tristul ei erou poart\u0103 de asemenea un nume grecesc, Agathrandos. Surprinz\u0103tor, p\u0103rin\u021bii s\u0103i au nume romane, latinizate: Iulianus \u0219i Regina. P\u0103rin\u021bii nu au \u00eens\u0103 tria nomina<\/em> (cele trei nume), ceea ce ne arat\u0103 c\u0103 nu erau cet\u0103\u021beni romani \u00een sensul juridic al cuv\u00e2ntului, ci doar supu\u0219i ai marelui Imperiu. Vorbim despre locuitorii unui Tomis, vechi ora\u0219 grecesc, care \u00eens\u0103, \u00een secolul II d.H., se afla \u00een plin\u0103 epoc\u0103 roman\u0103. P\u0103rin\u021bii au nume latine, ceea ce arat\u0103 c\u0103 grecii de pe coasta vest-pontic\u0103 se aflau, al\u0103turi de b\u0103\u0219tina\u0219ii ge\u021bi \u0219i de traci, \u00een plin proces de romanizare. Dar de ce fiul unor greci romaniza\u021bi poart\u0103 un nume clasic elen? Poate c\u0103 t\u00e2n\u0103rul Agathrandos a fost numit astfel dup\u0103 unul dintre str\u0103bunii lui (poate dup\u0103 un bunic), pentru a-\u0219i ar\u0103ta astfel originea. Este o supozi\u021bie, dar una destul de probabil\u0103.<\/p>\n\n\n\n Inscrip\u021bia ne dezv\u0103luie c\u0103 Agathrandos a murit la Smyrna, \u00een timpul Jocurilor Pythice, dar c\u0103 osemintele sale au fost aduse la Tomis \u0219i inhumate aici. \u00cen acea perioad\u0103, \u00een ritualul funerar al lumii romane se foloseau deopotriv\u0103 inhumarea \u0219i incinerarea. Cum \u0219i-a pierdut via\u021ba Agathrandos, un t\u00e2n\u0103r sportiv de numai 17 ani? Acest mister nu ne este dezlegat de c\u0103tre r\u00e2ndurile scrise \u00een piatr\u0103. El a plecat, probabil, \u00eempreun\u0103 cu mai mul\u021bi tineri ce formau o delega\u021bie a Tomisului. Cetatea a trimis deci un sportiv sau mai mul\u021bi la Smyrna, vechi polis grecesc din Asia Mic\u0103 (azi Izmir, Turcia). Agathrandos, probabil un campion al urbei sale natale, a plecat s\u0103 participe la Jocurile Pythice ce se desf\u0103\u0219urau \u0219i \u00een acel ora\u0219 de pe coasta M\u0103rii Egee.<\/p>\n\n\n\n Jocurile acelea presupuneau, \u00een primul r\u00e2nd, desf\u0103\u0219urarea unor competi\u021bii sportive, \u00eens\u0103 tot \u00een cadrul lor se organizau \u0219i \u00eentreceri de art\u0103 \u0219i de dans. Presupunem, totu\u0219i, c\u0103 t\u00e2n\u0103rul tomitan a mers la Smyrna pentru a participa la \u00eentrecerile sportive. Poate c\u0103 a murit \u00een urma unui accident, \u00een timpul unei \u00eentreceri. Nu este \u00eens\u0103 imposibil ca el s\u0103 fi decedat \u0219i din alte motive, poate naturale, de vreo boal\u0103 anume, contactat\u0103 pe timpul c\u0103l\u0103toriei.<\/p>\n\n\n\n Jocurile Pythice erau celebre \u00een lumea greac\u0103 \u0219i se organizau la doi ani dup\u0103 Jocurile Olimpice. Se desf\u0103\u0219urau \u00een primul r\u00e2nd la Delphi, dar \u00een epoc\u0103 roman\u0103 mai multe polisuri grece\u0219ti au organizat \u0219i ele astfel de \u00eentreceri, sub titulatura de Jocuri Pythice. \u00cen lumea \u00eentreag\u0103 au fost descoperite mai multe inscrip\u021bii care atest\u0103 acest lucru \u0219i este foarte probabil ca ele s\u0103 fi avut loc \u0219i la Smyrna. Aceast\u0103 localitate a fost mai \u00eent\u00e2i un polis ionian grecesc de epoc\u0103 arhaic\u0103, extrem de important \u00een secolul VI \u00ee.H. Dou\u0103 veacuri mai t\u00e2rziu, ora\u0219ul a fost mutat de Alexandru cel Mare \u00eentr-o nou\u0103 loca\u021bie, fiind \u00eenvecinat la nord cu Pergamum (Pergam, Pergamon) \u0219i la sud cu Ephesus (Efes). Era un ora\u0219 foarte bogat, care exporta \u00een toate col\u021burile lumii smirn\u0103, mir…<\/p>\n\n\n\n Se \u0219tie c\u0103 \u00een secolul al II-lea, \u00een timpul \u00eemp\u0103ratului roman Hadrian (117-138 d.H.), la Smyrna a fost construit un mare gymnasium<\/em>, institu\u021bie de educa\u021bie a tinerilor, unde ace\u0219tia se antrenau \u0219i pentru jocuri sportive publice. Acest gymnasium a f\u0103cut probabil ca Smyrna s\u0103 devin\u0103 o gazd\u0103 normal\u0103 pentru desf\u0103\u0219urarea unor etape regionale a Jocurilor Pythice. Smyrna \u0219i ora\u0219ul vest pontic aveau categoric str\u00e2nse rela\u021bii culturale. Agathrandos din Tomis a mers astfel la Smyrna, cel mai probabil dup\u0103 ridicarea acestui gymnasium.<\/p>\n\n\n\n Campionii jocurilor pythice primeau ca recompense cununi de laur (laurul, mirtul era plant\u0103 sacr\u0103 a zeului Apollo), iar acest premiu \u0219i-l dorea \u0219i t\u00e2n\u0103rul nostru, a\u0219a cum se vede \u0219i \u00een inscrip\u021bie (\u201ea ob\u021bine pentru patria mea coroana \u00eentrecerii\u201d)<\/em>. La jocurile pythice aveau loc concursuri de alergare, de lupte, de pankration<\/em> (un precursor al boxului modern) \u0219i de pentathlon<\/em>, o competi\u021bie complex\u0103 ce se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u0219i ast\u0103zi \u00een cadrul Jocurilor Olimpice Moderne. Victoria la Jocurile Pythice, la Delphi sau \u00eentr-un alt mare ora\u0219 elen, era visul oric\u0103rui t\u00e2n\u0103r al epocii greco-romane. Era \u0219i visul lui Agathrandos din Tomis, dar speran\u021bele \u0219i via\u021ba lui s-au sf\u00e2r\u0219it \u00een mod nedrept \u0219i mult prea timpuriu. Inscrip\u021bia lui ne vorbe\u0219te despre speran\u021be, despre familie, despre ora\u0219, despre soart\u0103…<\/p>\n\n\n\n Agathandros a fost un lupt\u0103tor. Foarte probabil, abia trecut de juniorat, a vrut s\u0103 \u00ee\u0219i m\u0103soare for\u021bele cu adversari mult prea experimenta\u021bi, \u00eenainte de a fi preg\u0103tit (unde m-am gr\u0103bit s\u0103 merg<\/em>). Luptele erau foarte dure, antrenamentele la fel, fiind consemnate \u00een epoc\u0103 multe decese ale unor lupt\u0103tori, a\u0219a c\u0103 ne putem imagina c\u0103 t\u00e2n\u0103rul tomitan a sf\u00e2r\u0219it \u00een aren\u0103, sub privirile a mii de spectatori.<\/p>\n\n\n\n De\u0219i au ajuns s\u0103 se desf\u0103\u0219oare \u0219i la Smyrna \u0219i \u00een alte ora\u0219e, ideea Jocurilor Pythice pornea de la Delphi. Vechii greci credeau c\u0103 aici este centrul p\u0103m\u00e2ntului, Omphallos, buricul P\u0103m\u00e2ntului. Numele jocurilor nu vine \u00eens\u0103 de la celebrul oracol, de la preoteasa Pythia ale c\u0103rei vorbe stranii erau interpretate de c\u0103tre muritori \u00een fel \u0219i chip. \u00cen spatele numelui st\u0103 o legend\u0103 legat\u0103 de zeul luminii, al Soarelui \u0219i al artelor, Apollo. Potrivit mitului, mama lui Apollo, frumoasa zei\u021b\u0103 Leto era \u00eens\u0103rcinat\u0103 cu Artemis, viitoarea zei\u021b\u0103 a v\u00e2n\u0103torii. At\u00e2t Apollo – fiul cel mare, c\u00e2t \u0219i Artemis erau copii f\u0103cu\u021bi de Leto cu Zeus, Marele St\u0103p\u00e2n al Olimpului, Zeul Suprem. So\u021bia lui Zeus, geloasa Hera, s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 o pedepseasc\u0103 pe Leto \u0219i l-a trimis asupra ei, ca s\u0103 o chinuiasc\u0103, pe \u0218arpele Python, un monstru uria\u0219, un dragon. Auzind asta, Apollo a decis s\u0103 \u00ee\u0219i salveze mama \u0219i a pornit \u00een urm\u0103rirea lui Python. L-a prins pe muntele Parnasus (Parnas) \u0219i l-a s\u0103getat de moarte. Apoi, pentru c\u0103 Python fusese animalul sacru al Herei, Apollo a trecut printr-un ritual de purificare, iar la finalul acestuia a decis s\u0103 instituie Jocurile Pythice \u0219i Templul din Delphi… <\/p>\n\n\n\n Reclama zilei<\/u><\/strong> \u2013 Cristalul Dobrogei \u2013 Fabrica de Sticl\u0103rie Gh Caropol, Z. Zamfirescu & Co, Biroul de desfacere al produselor fabricei \u2013 Str. Carol no. 37, Telefon fabric\u0103 59.3. Se execut\u0103 imediat orice comand\u0103 de sticl\u0103 de tot felul \u0219i de toate m\u0103rimile. Se \u0219lefuiesc geamuri \u0219i oglinzi de cristal.<\/em> (Anuarul General al Dobrogei \u2013 1925)<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Ast\u0103zi, fila de calendar este dedicat\u0103 uneia dintre cele mai interesante inscrip\u021bii antice descoperite la Constan\u021ba \u0219i care, de mai bine de un veac, se afl\u0103 \u00eentr-un depozit al prestigiosului British Museum din Londra. Se cunoa\u0219te faptul c\u0103 piesa a fost descoperit\u0103 \u00een jurul anului 1860, \u00een Valul de piatr\u0103 (unul din cele trei valuri […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7391,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7390","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7390","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7390"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7390\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7394,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7390\/revisions\/7394"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7391"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7390"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7390"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7390"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}