Continu\u0103m ast\u0103zi cu prezentarea ora\u0219ului Constan\u021ba de la finele secolului al XIX-lea. La \u00eenceput, \u00een primii patru ani ai administra\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti, prim\u0103ria urbei a func\u021bionat laolalt\u0103 cu institu\u021bia prefecturii \u00een fostul Konak turcesc, sediul administrativ otoman, aflat pe locul unde ast\u0103zi se g\u0103se\u0219te Colegiul Na\u021bional \u201eMihai Eminescu\u201c. Cl\u0103direa respectiv\u0103 a fost distrus\u0103 \u00een 1882 de un incendiu, astfel c\u0103, \u00een urm\u0103torii 14 ani, edilii Constan\u021bei au lucrat \u00een sedii \u00eenchiriate. Abia \u00een 1896 a fost terminat Palatul Comunal, actualul Muzeu de Art\u0103 Popular\u0103, aici func\u021bion\u00e2nd prim\u0103ria ora\u0219ului timp de 10 ani, p\u00e2n\u0103 \u00een 1906.<\/p>\n\n\n\n
Constan\u021ba anilor 1885-1890 era un ora\u0219 iluminat cu l\u0103mpi de petrol \u0219i avea \u00een continuare probleme serioase legate de alimentarea cu ap\u0103 potabil\u0103. Existau multe f\u00e2nt\u00e2ni \u00een interiorul a\u0219ez\u0103rii, dar apa era s\u0103lcie, la fel de proast\u0103 ca \u00een vremea lui Ovidius. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103, \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 milenii, poetul latin scria chiar c\u0103 apa din ora\u0219 era at\u00e2t de proast\u0103, c\u0103 nici p\u0103s\u0103rile nu mai puteau c\u00e2nta frumos dup\u0103 ce o beau. \u0218i atunci, \u0219i \u00een 1890, singura solu\u021bie pentru a avea ap\u0103 bun\u0103 de b\u0103ut r\u0103m\u00e2neau izvoarele de la Canara, Ci\u0219mea \u0219i Palazu. Romanii aduseser\u0103 apa cu ajutorul apeductelor, acum… la 1890, apa era adus\u0103 de sacagiii musulmani.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen urm\u0103 cu aproximativ 130 de ani, cosmopolitul ora\u0219 Constan\u021ba avea deja diverse l\u0103ca\u0219uri de cult, de religii \u0219i confesiuni diferite, fapt deloc surprinz\u0103tor \u00eentr-o urbe multietnic\u0103. Biserica greac\u0103 Metamorphosis fusese terminat\u0103 \u00een 1867 (pe frontispiciul ei este trecut anul 1868). Tot din 1867 data \u0219i Geamia Hunchiar, iar l\u00e2ng\u0103 Pia\u021ba Independen\u021bei (Ovidiu), oarecum pe locul unde ulterior s-a construit Moscheea Carol I (Moscheea Regelui, Marea Moschee \u2013 inaugurat\u0103 la 1913), func\u021biona Geamia Mahmudie, veche din 1822.<\/p>\n\n\n\n
Comunitatea armean\u0103 \u00ee\u0219i avea biseric\u0103 proprie \u00eenc\u0103 din 1880, l\u0103ca\u0219 care exist\u0103 \u0219i ast\u0103zi. Biserica armeneasc\u0103 fusese ridicat\u0103 prin subscrip\u021bii \u0219i la ini\u021biativa pre\u0219edintelui comunit\u0103\u021bii, Nazareth Torosian (cel care ulterior va ridica \u00een Pia\u021ba Ovidiu a\u0219a-numitele Case Torosian). Aceasta fusese construit\u0103 pe locul uneia mai vechi \u0219i mai simple, pe care armenii din Kiustenge o avuseser\u0103 \u00eenc\u0103 din secolul al XVIII-lea. Catolicii aveau \u0219i ei o capel\u0103 \u00een locul unde, \u00een secolul al XX-lea, \u00een anii ’30 se va ridica actuala Biserica Sf\u00e2ntul Anton de Padova.<\/p>\n\n\n\n
Templu israelit era chiar \u00een mahalaua comunit\u0103\u021bii evreie\u0219ti, \u00een apropiere de Casa Alleon (azi \u00eencadrat\u0103 de str\u0103zile Rosetti, Sulmona \u0219i Canarache) \u0219i \u00een zona \u00een care, ani buni mai t\u00e2rziu (1911), se va construi Sinagoga Mare, de rit a\u0219kenaz.<\/p>\n\n\n\n
Constan\u021ba avea deja Catedrala Ortodox\u0103 \u201eSfin\u021bii Apostoli Petru \u0219i Pavel\u201d, construit\u0103 \u00eencep\u00e2nd din 1885 (n.a. piatra de temelie a fost pus\u0103 \u00een 1883), dar care a mai suferit modific\u0103ri \u0219i a fost pictat\u0103 p\u00e2n\u0103 la sfin\u021birea sa, petrecut\u0103 pe 22 mai 1895. Aceasta a fost singura biseric\u0103 ortodox\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1906, c\u00e2nd a fost ridicat\u0103, \u00een apropierea actualei str\u0103zi \u0218tefan cel Mare, Biserica \u201eAdormirea Maicii Domnului\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Ora\u0219ul \u00ee\u0219i m\u0103rea grani\u021bele de la an la an, extinz\u00e2ndu-se tot mai mult spre nord. Cunoa\u0219tem faptul c\u0103 \u00een 1885 actuala strad\u0103 Cuza Vod\u0103 se numea 11 iunie \u0219i avea 56 de case cu c\u00e2te un etaj. O alt\u0103 strad\u0103 important\u0103, care avea s\u0103 se dezvolte \u0219i mai mult pe viitor, era strada Mangaliei, actuala \u0218tefan cel Mare. Aceasta avea 62 de case cu un etaj \u0219i 3 cu mai multe etaje. \u0218i, pentru c\u0103 tot vorbim despre artere importante, nu putem s\u0103 nu pomenim de strada Traian, al c\u0103rui nume s-a p\u0103strat \u0219i ast\u0103zi. Extrem de important\u0103 \u0219i gra\u021bie vecin\u0103t\u0103\u021bii sale cu gara ora\u0219ului (Gara Veche), strada Traian avea 27 de case particulare, dintre care opt aveau c\u00e2te un etaj iar 19 c\u00e2te dou\u0103 etaje.<\/p>\n\n\n\n
Nu putem \u00eens\u0103 vorbi despre cl\u0103dirile din acea perioad\u0103 f\u0103r\u0103 a spune m\u0103car c\u00e2teva cuvinte despre cele din Pia\u021ba Independen\u021bei, deja str\u0103juit\u0103 din 1887 de statuia lui Publius Ovidius Naso. Pia\u021ba public\u0103 a urbei se numise p\u00e2n\u0103 \u00een 1878 Pia\u021ba Italian\u0103, dar apoi prefectul Remus Opreanu \u00eei schimbase numele \u00een Independen\u021bei, denumire pe care oficial o va purta p\u00e2n\u0103 \u00een anii ’60 ai secolului al XX-lea. \u00cen Pia\u021ba Independen\u021bei existau nu mai pu\u021bin de 36 de cl\u0103diri, cele mai multe av\u00e2nd la parter pr\u0103v\u0103lii \u0219i restaurante, iar la etaje locuin\u021be personale sau locuri de cazare. Erau cl\u0103diri impozante: din totalul de 36, nu mai pu\u021bin de 32 aveau c\u00e2te dou\u0103 etaje iar una chiar mai multe. Mai jos, spre mare, exista deja Hotelul Carol, inaugurat \u00een 1882 \u0219i care era cel mai luxos hotel al ora\u0219ului.<\/p>\n\n\n\n
Se poate scrie o carte despre cum ar\u0103ta ora\u0219ul la finele secolului XIX. Ne-am limitat a oferi doar c\u00e2teva informa\u021bii, de natur\u0103 s\u0103 contureze \u00eens\u0103 o imagine solid\u0103 a urbei ce se dezvolta ne\u00eencetat.<\/p>\n\n\n\n
Povestea Constan\u021bei moderne era \u00eens\u0103 abia la \u00eenceput…<\/p>\n\n\n\n
Reclama zilei<\/u><\/strong> \u2013 Ceasornic\u0103ria de precizie OMEGA, proprietar Jaok Panioi \u2013 strada Carol, vis-a-vis de Hotel Comercial \u2013 Argint\u0103rie de art\u0103, Bijuterie fin\u0103, Gen\u021bi de Alpaca \u0219i Argint \u2013 Cadouri pentru nun\u021bi \u0219i logodne \u2013 Atelier de repara\u021biuni<\/em> (1922)<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Continu\u0103m ast\u0103zi cu prezentarea ora\u0219ului Constan\u021ba de la finele secolului al XIX-lea. La \u00eenceput, \u00een primii patru ani ai administra\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti, prim\u0103ria urbei a func\u021bionat laolalt\u0103 cu institu\u021bia prefecturii \u00een fostul Konak turcesc, sediul administrativ otoman, aflat pe locul unde ast\u0103zi se g\u0103se\u0219te Colegiul Na\u021bional \u201eMihai Eminescu\u201c. Cl\u0103direa respectiv\u0103 a fost distrus\u0103 \u00een 1882 de […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7344,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7358","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7358","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7358"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7358\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7359,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7358\/revisions\/7359"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7344"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7358"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7358"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7358"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}