Filele de calendar de ast\u0103zi \u0219i de m\u00e2ine le dedic\u0103m prezent\u0103rii urbei noastre, a\u0219a cum era ea \u00een ultimele dou\u0103 decenii ale veacului al XIX-lea. Pe 14 noiembrie 1878, dup\u0103 patru secole \u0219i jum\u0103tate de st\u0103p\u00e2nire otoman\u0103, Dobrogea redevenea rom\u00e2neasc\u0103, a\u0219a cum fusese \u0219i \u00een vremea domnitorului Mircea cel B\u0103tr\u00e2n. Kiustenge devenea Constan\u021ba \u0219i intra pe drumul ascendent al dezvolt\u0103rii economice. \u00cen acel moment, ora\u0219ul avea doar 49 de str\u0103zi \u0219i 569 de case.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen 1879 a \u00eenceput realizarea bulevardului Elisabeta, arter\u0103 capital\u0103 creat\u0103 aproape de \u021b\u0103rmul m\u0103rii \u0219i numit\u0103 astfel \u00een cinstea viitoarei regine a Rom\u00e2niei (din 1881), so\u021bia lui Carol I. Lucr\u0103rile de amenajare au durat aproape doi ani, fiind \u00eencheiate la finalul lui 1880. \u00cen deceniile urm\u0103toare, bulevardul a cunoscut \u0219i alte moderniz\u0103ri \u0219i refaceri, fiind extins \u0219i prelungit.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen perioada 1885-1890, tot mai mul\u021bi turi\u0219ti au venit \u00een sezonul estival la Constan\u021ba, accept\u00e2nd cu inima deschis\u0103 drumul lung f\u0103cut cu trenul (de dou\u0103 ori) \u0219i cu vaporul, pe ruta Bucure\u0219ti-Giurgiu – Cernavod\u0103 – Constan\u021ba. Odat\u0103 ajun\u0219i \u00eens\u0103 \u00een ora\u0219ul de la \u021b\u0103rmul m\u0103rii, vilegiaturi\u0219tii se bucurau de odihn\u0103, b\u0103i \u0219i relaxare. Existau deja destule oportunit\u0103\u021bi de petrecere a timpului liber. Func\u021biona chiar \u0219i un Cazino, de fapt un Cazin, primul dintre cele trei care s-au construit succesiv la Constan\u021ba.<\/p>\n\n\n\n
Nu este vorba despre Cazinoul Comunal pe care \u00eel cunoa\u0219tem bine ast\u0103zi, acesta fiind ultimul din serie, inaugurat \u00een 1910. Primul cazinou al Constan\u021bei se numea Kursaal, nume nem\u021besc care se traduce prin \u201eSal\u0103 de cur\u0103\u201d sau \u201eSal\u0103 de relaxare\u201d. A fost construit \u00een 1880 \u0219i a func\u021bionat p\u00e2n\u0103 \u00een 1891, fiind amplasat \u00een apropierea Farului Genovez, construit de compania britanic\u0103 DBSR \u00een anul 1860. Kursaal era un \u00eenc\u00e2nt\u0103tor loc de \u00eent\u00e2lnire, ideal pentru petreceri. Nu era nici pe departe o construc\u021bie impozant\u0103, era f\u0103cut din lemn \u0219i paiant\u0103, dar era vast \u0219i \u00ee\u0219i \u00eendeplinea cu brio rolul de a-i face pe turi\u0219ti s\u0103 se simt\u0103 bine la Constan\u021ba. La Kursaal exista o sal\u0103 de dans (Salonul Guarracino, dup\u0103 numele antreprenorului s\u0103u), dar \u0219i trei s\u0103li de lectur\u0103, unde doritorii puteau citi tot felul de gazete, de la cele locale la cele na\u021bionale \u0219i chiar din str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen serile de var\u0103, la Kursaal c\u00e2nta mereu fanfara, iar adesea prim\u0103ria organiza baluri de binefacere. Era o desf\u0103tare s\u0103 stai pe terasa generoas\u0103 a localului \u0219i s\u0103 admiri apele M\u0103rii Negre \u00een lumina amurgului. Aici, f\u0103r\u0103 doar \u0219i poate, a stat \u00een vara lui 1882 m\u0103car un ceas sau dou\u0103, \u0219i poetul Mihai Eminescu, venit la Constan\u021ba pentru a-\u0219i trata “bete\u0219ugurile”.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen acele vremuri nu exista faleza, cel pu\u021bin nu \u00een forma pe care o \u0219tim ast\u0103zi, pentru c\u0103 Saligny nu l\u0103rgise \u00eenc\u0103 digurile \u0219i nu ap\u0103ruse taluzul viitorului Cazinou Comunal. De la Kursaal, la c\u00e2\u021biva metri distan\u021b\u0103, \u00eencepea coasta abrupt\u0103. Jos, acolo unde apele Pontului sp\u0103lau pietrele \u0219i nisipul \u021b\u0103rmului, erau legate b\u0103rci care \u00ee\u0219i a\u0219teptau mu\u0219terii dornici de o c\u0103l\u0103torie pe valuri. Tot aici, \u00een diverse ocazii, aveau loc jocuri marin\u0103re\u0219ti, inedite \u0219i spectaculoase pentru turi\u0219tii veni\u021bi din diverse col\u021buri ale Rom\u00e2niei.<\/p>\n\n\n\n
Via\u021ba Kursaalului s-a \u00eencheiat dup\u0103 11 ani de existen\u021b\u0103. Fusese \u0219ubrezit de furtunile de toamn\u0103 \u0219i de criv\u0103\u021bul iernii, despre care chiar \u0219i Ovidius scrisese \u00eengrozit, cu dou\u0103 milenii \u00een urm\u0103. \u0218i, de parc\u0103 intemperiile nu \u00eei f\u0103cuser\u0103 destul r\u0103u, \u00een iarna lui 1891, Sala de Cur\u0103 \u0219i-a pierdut \u0219i acoperi\u0219ul, smuls de v\u00e2ntul unei furtuni \u00eengrozitoare. Rolul Kursaalului a fost preluat, din anul urm\u0103tor, de cel de-al doilea Cazin al Constan\u021bei, amplasat \u00eens\u0103 mai departe de Far \u0219i mai aproape de locul Cazinoului de ast\u0103zi.<\/p>\n\n\n\n
Constan\u021ba nu era \u00eenc\u0103 un ora\u0219 mare, dar fa\u021ba sa era \u00een continu\u0103 schimbare. \u00cen fiecare an se construiau noi edificii, publice \u0219i private, tot mai m\u00e2ndre \u0219i mai sofisticate. Unele apar\u021bineau unor localnici cu func\u021bii importante, dornici s\u0103 respecte moda european\u0103 a marilor ora\u0219e \u0219i s\u0103 se laude cu pozi\u021bia \u0219i propriet\u0103\u021bile lor. Fiecare strad\u0103 se transforma \u0219i se \u00eenfrumuse\u021ba. Ap\u0103reau tot mai multe hoteluri, restaurante, sedii de institu\u021bii…<\/p>\n\n\n\n
\u00cen 1885, pe nou-creatul bulevard Elisabeta, chiar \u201e\u00een buza m\u0103rii\u201d \u0219i \u00een vecin\u0103tatea Kursaalului, se ridicau \u0219apte case impozante, patru dintre ele av\u00e2nd c\u00e2te dou\u0103 etaje. Apar\u021bineau unor personalit\u0103\u021bi, oameni cu func\u021bii \u00eenalte \u00een conducerea urbei. Una dintre arterele c\u0103utate era \u0219i strada Roman\u0103, cea care ulterior avea s\u0103 se numeasc\u0103 D.A. Sturdza (\u00een anii 20-30) \u0219i care ast\u0103zi se nume\u0219te strada Revolu\u021biei din 22 decembrie 1989. Aceast\u0103 strad\u0103 pornea din Pia\u021ba Ovidiu \u0219i ajungea \u00een fosta pia\u021b\u0103 Basarab, f\u0103cea dreapta, trecea prin spatele bisericii bulgare (ast\u0103zi Biserica Sf. Nicolae) \u0219i continua p\u00e2n\u0103 spre mare, \u00eencheindu-se \u00een bulevardul Elisabeta. Strada Roman\u0103 avea, \u00een 1885, un num\u0103r de 40 de case, din care 23 cu un etaj \u0219i 17 cu dou\u0103 etaje, precum \u0219i o \u201ebiseric\u0103 rom\u00e2n\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n
O arter\u0103 foarte important\u0103 at\u00e2t atunci, c\u00e2t \u0219i acum, era strada Carol, cunoscut\u0103 nou\u0103 ast\u0103zi ca bulevardul Tomis. Avea 71 de case, dintre care 40 cu un etaj \u0219i 31 cu dou\u0103 etaje, plus o gr\u0103din\u0103 public\u0103. Aproape la fel de important\u0103 era strada Mircea cel Mare (azi Mircea cel B\u0103tr\u00e2n), unde existau 78 de case dintre care 49 cu un etaj \u0219i 29 cu dou\u0103 etaje…<\/p>\n\n\n\n
(Va urma)<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Reclama zilei<\/u><\/strong> \u2013 Fra\u021bii Stamate \u0219i Pandele Zainea, str. Costache Negri 29 \u2013 Mare depozit de vinuri din renumitele vii de la Odobe\u0219ti \u2013 Faraoane ale domnului Duiliu Zamfirescu \u2013 Orice cantit\u0103\u021bi. Depozit de b\u0103uturi spirtoase. Pre\u021b de concuren\u021b\u0103 (1919)<\/em><\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Filele de calendar de ast\u0103zi \u0219i de m\u00e2ine le dedic\u0103m prezent\u0103rii urbei noastre, a\u0219a cum era ea \u00een ultimele dou\u0103 decenii ale veacului al XIX-lea. Pe 14 noiembrie 1878, dup\u0103 patru secole \u0219i jum\u0103tate de st\u0103p\u00e2nire otoman\u0103, Dobrogea redevenea rom\u00e2neasc\u0103, a\u0219a cum fusese \u0219i \u00een vremea domnitorului Mircea cel B\u0103tr\u00e2n. Kiustenge devenea Constan\u021ba \u0219i intra […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7343,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7355","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7355","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7355"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7355\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7357,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7355\/revisions\/7357"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7343"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7355"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7355"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7355"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}