{"id":7274,"date":"2026-04-13T09:28:25","date_gmt":"2026-04-13T06:28:25","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=7274"},"modified":"2026-04-13T09:28:25","modified_gmt":"2026-04-13T06:28:25","slug":"13-aprilie-din-inima-dobrogei-crestine-basilicile-paleocrestine-de-la-tomis-si-histria","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/13-aprilie-din-inima-dobrogei-crestine-basilicile-paleocrestine-de-la-tomis-si-histria\/","title":{"rendered":"13 aprilie \u2013 Din inima Dobrogei cre\u0219tine: basilicile paleocre\u0219tine de la Tomis \u0219i Histria"},"content":{"rendered":"

O serie \u00eentreag\u0103 de scrieri dezv\u0103luie faptul c\u0103, pe teritoriul actual al Rom\u00e2niei, primii cre\u0219tini au ap\u0103rut \u00een Dobrogea. De altfel, aceast\u0103 provincie a fost numit\u0103 \u201eBethleemul rom\u00e2nesc\u201d, fiind considerat\u0103 unul dintre cele mai vechi spa\u021bii de r\u0103sp\u00e2ndire a cre\u0219tinismului pe actualul teritoriu al Rom\u00e2niei. A\u0219a cum arat\u0103 istoricul Virgil Lungu \u00een volumul \u201eCre\u0219tinismul \u00een Scythia Minor \u00een contextul vest-pontic\u201d<\/em><\/strong>, \u201ede la \u00eenceput religia lui Christos a avut o dezvoltare rapid\u0103, at\u00e2t orizontal\u0103 (\u00eentinderea pe care a cuprins-o), dar \u0219i pe vertical\u0103 \u00een sensul c\u00e2\u0219tig\u0103rii unor largi straturi sociale ale timpului\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Una dintre cele mai clare dovezi ale evolu\u021biei cre\u0219tinismului pe aceste meleaguri o reprezint\u0103 basilicile paleocre\u0219tine, edificii religioase care marcheaz\u0103 at\u00e2t afirmarea noii credin\u021be, c\u00e2t \u0219i organizarea institu\u021bional\u0103 \u00een primele secole. Construite \u00een special \u00een secolele V-VI d.Hr., aceste monumente reflect\u0103 transformarea ora\u0219elor \u00een centre episcopale \u0219i comunit\u0103\u021bi bine structurate. Basilici au fost descoperite \u00een \u00eentreaga Dobroge, la Tropaeum Traiani, Callatis, Axiopolis, Sucidava etc, dar \u00een aceast\u0103 fil\u0103 de calendar ne oprim aten\u021bia asupra celor de la Tomis \u0219i Histria.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen anticul Tomis au fost descoperite numeroase basilici, semn al unei vie\u021bi religioase intense. Dou\u0103 dintre cele mai importante se afl\u0103 \u00een zona central\u0103 a ora\u0219ului, \u00eentre bulevardul Ferdinand \u0219i strada Traian. A\u0219a-numita \u201eBasilic\u0103 Mare\u201d, cu o lungime de aproximativ 48 de metri \u0219i o l\u0103\u021bime de peste 23 de metri, impresioneaz\u0103 prin dimensiuni \u0219i complexitate. Edificiul era \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een trei nave \u0219i avea o absid\u0103 ampl\u0103 (ni\u0219\u0103 semicircular\u0103, unde este amplasat altarul) la r\u0103s\u0103rit. Sub altar a fost identificat\u0103 o cript\u0103 \u00een form\u0103 de cruce, compartimentat\u0103 \u00een mai multe \u00eenc\u0103peri, care ad\u0103postea, cel mai probabil, relicve de martiri. Toate aceste elemente sugereaz\u0103 c\u0103 basilica a avut, \u00een secolele V\u2013VI, rolul de catedral\u0103 a ora\u0219ului, noteaz\u0103 Virgil Lungu \u00een lucrarea men\u021bionat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen apropiere se afl\u0103 \u201eBasilica Mic\u0103\u201d, de dimensiuni mai reduse, dar construit\u0103 dup\u0103 acela\u0219i plan. Alte edificii de cult au fost descoperite \u00een diferite puncte ale ora\u0219ului. \u00cen curtea actualului Colegiu Na\u021bional \u201eMihai Eminescu\u201d au fost descoperite fragmente din zidurile de la r\u0103s\u0103rit ale unei basilici, precum \u0219i un culoar cu sc\u0103ri care duc c\u0103tre cripta aflat\u0103 la 2,5 metri sub nivelul pardoselii. \u201eAcoperi\u0219ul este boltit, pere\u021bii laterali fiind picta\u021bi cu figuri geometrice \u0219i florale \u00een chenare mai mici sau mai mari. S-a emis ipoteza c\u0103 aceast\u0103 bazilic\u0103 reprezenta, la sf\u00e2r\u0219itul secolului al IV-lea, episcopia ora\u0219ului\u201d<\/em>, a mai ar\u0103tat istoricul Virgil Lungu.<\/p>\n\n\n\n

Alte basilici au fost descoperite \u00een zona Por\u021bii 1 a portului Constan\u021ba, \u00een apropierea hotelului Palace, pe faleza de nord-est a peninsulei \u0219i o alta, la intersec\u021bia str\u0103zilor Revolu\u021biei din Decembrie 1989 \u0219i 9 Mai. \u201eElementul care individualizeaz\u0103 aceast\u0103 bazilic\u0103 este existen\u021ba pe pere\u021bii de est, nord, probabil \u0219i sud, a unor ni\u0219e amplasate central \u0219i aflate la \u00een\u0103l\u021bimea de 0,78 m de la nivelul pardoselii. Ni\u0219a din peretele de est era acoperit\u0103 cu o olan\u0103 de ceramic\u0103, cioplit\u0103 circular la partea de sus. Deasupra ni\u0219ei era pictat cu vopsea ro\u0219ie o \u00abcrux latina\u00bb. Dup\u0103 \u00eenl\u0103turarea olanei s-a descoperit un vas de sticl\u0103, tip plosc\u0103, cu dou\u0103 toarte. Este un vas reliqvar, cunoscut \u00een literatura de specialitate sub denumirea de \u00abampoules a eulogie\u00bb sau \u00abeulogies de Saint Menas\u00bb \u0219i care p\u0103stra probabil sf\u00e2ntul mir\u201d<\/em>, a descris Virgil Lungu.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 Tomisul impresioneaz\u0103 prin num\u0103rul basilicilor, la Histria se remarc\u0103 monumentalitatea uneia dintre ele. Basilica episcopal\u0103 de aici este considerat\u0103 cea mai mare descoperit\u0103 \u00een Dobrogea, av\u00e2nd peste 60 de metri lungime \u0219i aproximativ 30 de metri l\u0103\u021bime. Aceast\u0103 construc\u021bie domin\u0103 centrul cet\u0103\u021bii t\u00e2rzii \u0219i reflect\u0103 importan\u021ba ora\u0219ului ca sediu episcopal. Studiile arheologice au ar\u0103tat c\u0103 sub aceast\u0103 mare basilic\u0103 se afl\u0103 urmele unei construc\u021bii mai vechi, databile \u00een epoca \u00eemp\u0103ratului Theodosius cel Mare, ceea ce indic\u0103 o continuitate a vie\u021bii cre\u0219tine. De asemenea, \u00een apropiere au fost identificate \u0219i alte basilici, unele construite peste vechi spa\u021bii sacre sau necropole, ceea ce ilustreaz\u0103 transformarea peisajului religios al ora\u0219ului.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen articolul \u201eHistria 1990 \u2013 2000\u201d<\/em>, publicat \u00een revista \u0219tiin\u021bific\u0103 Pontica 45<\/em>, istoricul Alexandru Suceveanu plasa \u00eenceputul construc\u021biei basilicii episcopale \u00een vremea \u00eemp\u0103ratului Anastasius: \u201e\u00cen ceea ce prive\u0219te bazilica episcopal\u0103, cercetat\u0103  de o echip\u0103  format\u0103  din subsemnatul, Octavian Bounegru \u015fi Cri\u015fan Mu\u015fe\u021beanu, a c\u0103rei construc\u021bie \u00eencepe \u00een vremea lui Anastasius, trebuie spus c\u0103  prin dimensiuni, amplasament \u0219i elegan\u021b\u0103 ea nu face dec\u00e2t s\u0103 confirme informa\u021bia din \u00abNotitia Episcopatuum\u00bb, potrivit c\u0103reia \u00een perioada sus\u2010numitului \u00eemp\u0103rat 12 cet\u0103\u021bi dobrogene acced la rangul de episcopate, \u00een vreme ce Tomis\u2010ul la cel de mitropolie.  M\u0103car la fel de important\u0103  se arat\u0103  a fi ipoteza ultimilor cercet\u0103tori ai cartierului reziden\u021bial de la Est de bazilica episcopal\u0103  (Oct. Bounegru  \u0219i Virgil Lungu), dup\u0103  care acesta ar fi reprezentat un episcopium, desigur noul sediu al cartierului oficial din secolul al VI\u2010lea p. Chr.\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Reclama zilei: Aviz negustori de la sate \u0219i ora\u0219e \u2013 C\u0103r\u021bi po\u0219tale ilustrate de Pa\u0219te \u2013 Articole de surpriz\u0103 \u2013 Artifice, juc\u0103rii \u2013 Depozit permanent din toate sorturile de h\u00e2rtie \u2013 G\u0103si\u021bi cu pre\u021burile cele mai convenabile la Depozitul de En gross \u2013 Papet\u0103ria Dobrogean\u0103 \u2013 strada Mangaliei, No 44 Libr\u0103rie, Papet\u0103rie, M\u0103run\u021bi\u0219uri.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Surs\u0103 foto: MINAC \u2013 reconstituire Basilica episcopal\u0103 de la Histria<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O serie \u00eentreag\u0103 de scrieri dezv\u0103luie faptul c\u0103, pe teritoriul actual al Rom\u00e2niei, primii cre\u0219tini au ap\u0103rut \u00een Dobrogea. De altfel, aceast\u0103 provincie a fost numit\u0103 \u201eBethleemul rom\u00e2nesc\u201d, fiind considerat\u0103 unul dintre cele mai vechi spa\u021bii de r\u0103sp\u00e2ndire a cre\u0219tinismului pe actualul teritoriu al Rom\u00e2niei. A\u0219a cum arat\u0103 istoricul Virgil Lungu \u00een volumul \u201eCre\u0219tinismul \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7194,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7274","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7274","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7274"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7274\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7275,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7274\/revisions\/7275"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7194"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7274"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7274"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7274"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}