{"id":7242,"date":"2026-04-10T07:11:53","date_gmt":"2026-04-10T04:11:53","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=7242"},"modified":"2026-04-10T07:11:54","modified_gmt":"2026-04-10T04:11:54","slug":"10-aprilie-crucea-si-memoria-credintei-piesa-de-calcar-descoperita-la-callatis","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/10-aprilie-crucea-si-memoria-credintei-piesa-de-calcar-descoperita-la-callatis\/","title":{"rendered":"10 aprilie \u2013 Crucea \u0219i memoria credin\u021bei. Piesa de calcar descoperit\u0103 la Callatis"},"content":{"rendered":"<p class=\"wp-block-paragraph\">Vinerea Patimilor, cunoscut\u0103 \u0219i ca Vinerea Mare, ocup\u0103 un loc central \u00een calendarul cre\u0219tin-ortodox, marc\u00e2nd momentul r\u0103stignirii \u0219i mor\u021bii lui Iisus Hristos. Este o zi de profund\u0103 reculegere, \u00een care credincio\u0219ii rememoreaz\u0103 judecata, condamnarea \u0219i drumul spre Golgota, culmin\u00e2nd cu jertfa M\u00e2ntuitorului. \u00cen acest context spiritual, simbolul crucii cap\u0103t\u0103 o semnifica\u021bie profund\u0103, devenind expresia sacrificiului \u0219i a speran\u021bei \u00een \u00cenviere. Acesta este motivul pentru care dedic\u0103m ziua de <strong>10 aprilie<\/strong> din calendarul istoric \u201eAst\u0103zi la Constan\u021ba\u201d unei piese arheologice de mare \u00eensemn\u0103tate din patrimoniul Muzeului de Istorie Na\u021bional\u0103 \u0219i Arheologie Constan\u021ba: o <strong>cruce din calcar cochilifer<\/strong>, datat\u0103 \u00een secolul al VI-lea d.Hr., descoperit\u0103 la Callatis \u0219i devenit\u0103 o important\u0103 m\u0103rturie a organiz\u0103rii cre\u0219tine din provincia roman\u0103 Scythia Minor.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Artefactul a fost descoperit \u00een anul 1960, cu ocazia unor lucr\u0103ri de sistematizare a ora\u0219ului, \u00een zona \u00een care a fost construit noul spital balnear, \u00een apropiere moscheii \u0219i a cimitirului turcesc. Crucea este rupt\u0103 \u00een dou\u0103 buc\u0103\u021bi, iar bra\u021bul inferior este incomplet. Piesa impresioneaz\u0103 \u0219i prin caracterul s\u0103u bilingv, \u00eentruc\u00e2t pe o fa\u021b\u0103 este inscrip\u021bionat un text \u00een limba greac\u0103, iar pe cealalt\u0103, unul \u00een limba latin\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Inscrip\u021bia \u00een limba latin\u0103 poate fi tradus\u0103 prin <em>\u201eAici s-a f\u0103cut rug\u0103ciune spre pomenirea episcopilor \u0218tefan&#8230;\u201d<\/em>. Studiile de specialitate subliniaz\u0103 importan\u021ba acestei inscrip\u021bii, care atest\u0103 existen\u021ba unor episcopi \u0219i \u00een alte ora\u0219e din Scythia Minor, nu doar la Tomis. \u00cen volumul <em>\u201eInscrip\u021bii grece\u0219ti \u0219i latine din secolele IV-XIII descoperite \u00een Rom\u00e2nia\u201d<\/em> (1976), ap\u0103rut sub \u00eengrijirea lui E. Popescu, se men\u021bioneaz\u0103: <em>\u201eRug\u0103ciunea este f\u0103cut\u0103 de persoanele \u00eenc\u0103 \u00een via\u021b\u0103, fie prin mijlocirea altora, \u00een cazul \u00een care primele au decedat. Rug\u0103ciunea (oratio) de care vorbe\u0219te inscrip\u021bia callatian\u0103 a fost s\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 \u00een amintirea episcopului \u0218tefan, singurul nume p\u0103strat pe piatr\u0103, dar mai era men\u021bionat cel pu\u021bin \u00eenc\u0103 unul. Episcopii defunc\u021bi erau pomeni\u021bi, \u00een primul r\u00e2nd, \u00een rug\u0103ciunile pe care biserica le f\u0103cea \u00een amintirea mor\u021bilor, mai ales c\u00e2nd ei, \u00een timpul vie\u021bii, nu d\u0103duser\u0103 semne de ezitare sau abatere de la dreapta credin\u021b\u0103. Locul unde s-a f\u0103cut pomenirea nu poate fi precizat. E de presupus \u00eens\u0103 c\u0103 rug\u0103ciunea s-a f\u0103cut \u00eentr-o construc\u021bie funerar\u0103, \u00eentr-un oratorium sau cimitir. Pomenirea va fi prilejuit\u0103 de aniversarea mor\u021bii unui episcop sau de vreo s\u0103rb\u0103toare. Acest eveniment a atras dup\u0103 sine \u0219i punerea crucii cu inscrip\u021bie\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">De altfel, cercet\u0103rile istorice consemneaz\u0103 c\u0103 aceast\u0103 provincie a avut un statut aparte din punct de vedere al organiz\u0103rii ecleziastice, fiind structurat\u0103 \u00een mai multe episcopii. De asemenea, este important de men\u021bionat faptul c\u0103 pietrele funerare \u00een form\u0103 de cruce \u00eencep s\u0103 fie utilizate cu prec\u0103dere din secolul al VI-lea d.Hr.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen acest context, crucea de la Callatis face parte dintr-un fenomen mai larg, specific epocii romano-bizantine, c\u00e2nd simbolul cre\u0219tin devine tot mai prezent \u00een via\u021ba de zi cu zi \u0219i \u00een practicile funerare. Ea nu este doar o piatr\u0103 de morm\u00e2nt, ci o dovad\u0103 a credin\u021bei comunit\u0103\u021bilor de atunci \u0219i a modului \u00een care \u00ee\u0219i cinsteau \u00eenainta\u0219ii.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Reclama zilei: Haine gata de sfintele s\u0103rb\u0103tori de Pa\u0219ti pentru b\u0103rba\u021bi \u0219i copii au sosit la magazinul \u201eConcuren\u021ba\u201d lucrate dup\u0103 ultimele mode \u0219i din \u0219tofele cele mai alese. Fa\u021b\u0103 de criza actual\u0103 pre\u021burile de asemenea sunt cele mai convenabile. \u00cencerca\u021bi \u0219i v\u0103 ve\u021bi convinge. La \u201eConcuren\u021ba\u201d S. Belivan Strada Carol No. 60 (Dobrogea Jun\u0103, 1924)<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Surs\u0103 foto: MINAC<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Vinerea Patimilor, cunoscut\u0103 \u0219i ca Vinerea Mare, ocup\u0103 un loc central \u00een calendarul cre\u0219tin-ortodox, marc\u00e2nd momentul r\u0103stignirii \u0219i mor\u021bii lui Iisus Hristos. Este o zi de profund\u0103 reculegere, \u00een care credincio\u0219ii rememoreaz\u0103 judecata, condamnarea \u0219i drumul spre Golgota, culmin\u00e2nd cu jertfa M\u00e2ntuitorului. \u00cen acest context spiritual, simbolul crucii cap\u0103t\u0103 o semnifica\u021bie profund\u0103, devenind expresia sacrificiului [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7191,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7242","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7242","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7242"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7242\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7243,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7242\/revisions\/7243"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7191"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7242"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7242"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7242"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}