Ast\u0103zi, ca \u0219i ieri, copiii se joac\u0103 \u0219i viseaz\u0103 \u00een umbra ocrotitoare a p\u0103rin\u021bilor. \u00cens\u0103, spre deosebire de prezentul nostru, \u00een Antichitate copiii erau considera\u021bi mici adul\u021bi, copii \u00een miniatur\u0103 ale p\u0103rin\u021bilor \u0219i purt\u0103tori ai speran\u021bei de viitor a familiei \u0219i a societ\u0103\u021bii. Via\u021ba de zi cu zi era organizat\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103-i preg\u0103teasc\u0103 pentru rolul lor \u00een societate \u0219i \u00een statul roman.<\/p>\n\n\n\n
Via\u021ba copiilor \u00eencepea, simbolic, la 8-9 zile dup\u0103 na\u0219tere, c\u00e2nd primeau un nume \u0219i astfel erau recunoscu\u021bi de tat\u0103, fiind primi\u021bi \u00een s\u00e2nul familiei \u0219i al colectivit\u0103\u021bii. Apoi urma parcursul firesc spre majorat, care \u00eensemna v\u00e2rsta de 12 ani pentru fete \u0219i de 14 ani pentru b\u0103ie\u021bi, v\u00e2rst\u0103 la care erau considera\u021bi adul\u021bi. \u00centre cele dou\u0103 momente, copil\u0103ria era marcat\u0103 de joc, educa\u021bie \u0219i munc\u0103, dar \u0219i de numeroase pericole care puteau curma via\u021ba fragil\u0103 a celor mici. La toate acestea vegheau adul\u021bii \u0219i statul, p\u0103rin\u021bii av\u00e2nd responsabilitatea s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 copilul, s\u0103-l educe \u0219i s\u0103-l preg\u0103teasc\u0103 pentru intrarea \u00een societate.<\/p>\n\n\n\n
\u00cens\u0103 cine \u00eei p\u0103zea pe copii atunci c\u00e2nd p\u0103rin\u021bii nu erau prezen\u021bi? R\u0103spunsul \u00eel ofer\u0103 o cercetare \u00eentreprins\u0103 de regretatul arheolog Constantin Chera<\/strong>, \u00een martie 1982, la Constan\u021ba, pe strada Progresul. Acesta a excavat \u0219i a documentat un morm\u00e2nt care con\u021binea, printre alte obiecte, dou\u0103 bijuterii, dou\u0103 pandantive lucrate din foaie de aur prin batere \u0219i lipire la cald. Unul dintre acestea este asociat, \u00een literatura latin\u0103, cu copil\u0103ria.<\/p>\n\n\n\n Este vorba despre bulla<\/em>, un mic pandantiv format din dou\u0103 p\u0103r\u021bi suprapuse care creeaz\u0103 un interior gol. \u00cen acesta puteau fi depuse elemente cu rol protector: o ofrand\u0103 de forma unei statuete, resturi de plante, din\u021bi sau fragmente osoase de la animale sau oameni, \u0219uvi\u021be de p\u0103r din p\u0103rul mamei, m\u0103rgele, miere, r\u0103\u0219in\u0103, pic\u0103turi de lapte sau alte substan\u021be considerate a avea o valoare apotropaic\u0103, menit\u0103 s\u0103 alunge r\u0103ul.<\/p>\n\n\n\n \u00cen primul r\u00e2nd, pandantivul avea rolul de a proteja copilul, dar avea \u0219i o func\u021bie social\u0103. Era numit simbolic \u0219i lictorul copiilor, prin analogie cu paznicii \u00eenal\u021bilor magistra\u021bi. Bulla<\/em> devenea astfel un semn distinctiv al copiilor n\u0103scu\u021bi liberi \u0219i, totodat\u0103, un element de departajare al acestora \u00een func\u021bie de avere. Cei din familiile \u00eenst\u0103rite purtau bulla aurea<\/em>, din aur, \u00een timp ce copiii s\u0103raci aveau variante din materiale mai simple, precum pielea. Este \u0219tiut faptul c\u0103 orice \u00eencercare de a face r\u0103u unui copil din \u00eenalta societate ar fi fost urmat\u0103 de o pedeaps\u0103 rapid\u0103 \u0219i exemplar\u0103.<\/p>\n\n\n\n Medalioanele de acest tip erau purtate la g\u00e2t, prinse pe un material textil, un lan\u021b ori fir din metal, de la primirea numelui p\u00e2n\u0103 la ceremonia de majorat. Atunci era depus pe altarul zeilor casei sau \u00een temple, ca parte a acestei s\u0103rb\u0103tori personale, dar cu ecouri \u00een societatea apropiat\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00cen cazul \u00een care copilul nu ajungea la v\u00e2rsta adult\u0103, bijuteria cu valoare apotropaic\u0103 (de protec\u021bie) \u00ee\u0219i urma micul st\u0103p\u00e2n \u00een bezna morm\u00e2ntului, pentru a-l proteja \u0219i a-i \u021bine de ur\u00e2t \u0219i \u00een lumea de dincolo. Anticii considerau c\u0103 sufletele copiilor mici, mor\u021bi \u00eenainte de vreme, r\u0103m\u00e2n pe veci prinse \u00eentre cele dou\u0103 lumi, ve\u0219nic la por\u021bile infernului \u0219i, prin urmare, a\u0219a cum este de \u00een\u021beles, cei dragi r\u0103ma\u0219i \u00een urm\u0103 \u00eencercau din r\u0103sputeri s\u0103-i ajute s\u0103 treac\u0103 lin porta dintre cele dou\u0103 lumi \u0219i s\u0103 le ofere protec\u021bie \u0219i amuzament pentru sumbra lume de dincolo. De aceea, mormintele de copii din perioada antic\u0103 con\u021bin adesea un inventar bogat din care nu lipsesc amuletele apotropaice, juc\u0103riile \u00eendr\u0103gite \u0219i obiectele legate de via\u021ba de zi cu zi a acestora.<\/p>\n\n\n\n Unul dintre ace\u0219ti gardieni antici st\u0103 ast\u0103zi, \u00een fa\u021ba ochilor dumneavoastr\u0103! Micul lui st\u0103p\u00e2n a trecut demult \u00een lumea de dincolo, \u00eens\u0103 bijuteria \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 misiunea pentru care a fost creat\u0103, s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 \u0219i s\u0103 protejeze \u00een lumea noastr\u0103 sau \u00een cea de dincolo!<\/p>\n\n\n\n La \u00eentrebarea adresat\u0103 \u00een faimoasele satire ale lui Iuvenal, Quis custodiet ipsos custodes?\/ Cine \u00eei va p\u0103zi pe gardieni?<\/em> (Iuvenal, Satire VI<\/em>, 347-348), v\u0103 putem r\u0103spunde simplu: mica bulla<\/em> din aur se afl\u0103 \u00een depozitele Muzeului de Istorie Na\u021bional\u0103 \u0219i Arheologie din Constan\u021ba, iar noi suntem gardienii pove\u0219tilor antice din vechiul Tomis!<\/p>\n\n\n\n Reclama zilei: Sticle Isometrop \u2013 Conservarea ochilor \u2013 Patentate \u00een Europa \u0219i America \u2013 Cea mai clar\u0103 vedere f\u0103r\u0103 a osteni ochii \u2013 Se va cere aceast\u0103 IS marc\u0103 pe fiecare sticl\u0103 \u2013 Evitarea Fluorescen\u021bei d\u0103un\u0103toare ochilor \u2013 Experien\u021be f\u0103cute cu Razele Roentgen \u2013 Sticle premiate de Academiile oculare din Europa \u0219i America (Dobrogea Jun\u0103, 1908)<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Ast\u0103zi, ca \u0219i ieri, copiii se joac\u0103 \u0219i viseaz\u0103 \u00een umbra ocrotitoare a p\u0103rin\u021bilor. \u00cens\u0103, spre deosebire de prezentul nostru, \u00een Antichitate copiii erau considera\u021bi mici adul\u021bi, copii \u00een miniatur\u0103 ale p\u0103rin\u021bilor \u0219i purt\u0103tori ai speran\u021bei de viitor a familiei \u0219i a societ\u0103\u021bii. Via\u021ba de zi cu zi era organizat\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103-i preg\u0103teasc\u0103 pentru […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7189,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7188","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7188","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7188"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7188\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7215,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7188\/revisions\/7215"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7189"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7188"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7188"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7188"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}