{"id":7186,"date":"2026-04-07T08:20:40","date_gmt":"2026-04-07T05:20:40","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=7186"},"modified":"2026-04-07T08:20:41","modified_gmt":"2026-04-07T05:20:41","slug":"7-aprilie-destinul-implacabil-demoni-spirite-genii-funeste-si-ursitoare-din-credintele-tomitanilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/7-aprilie-destinul-implacabil-demoni-spirite-genii-funeste-si-ursitoare-din-credintele-tomitanilor\/","title":{"rendered":"7 aprilie – Destinul implacabil. Demoni, spirite, genii funeste \u015fi ursitoare din credin\u021bele tomitanilor"},"content":{"rendered":"

\u00cen urm\u0103 cu aproape dou\u0103 milenii, via\u021ba tomitanului de r\u00e2nd era foarte mult influen\u0163at\u0103 de credin\u0163a \u00een zei \u015fi de convingerea c\u0103 omul este supus unui destin implacabil<\/strong>, c\u0103ruia nu i se poate opune. Fie c\u0103 era la origine grec, roman, asiatic, get, trac sau de alt neam, locuitorul era convins c\u0103 drumul s\u0103u \u00een via\u0163\u0103 i-a fost stabilit \u00eenc\u0103 dinainte de a se na\u015fte. Om simplu sau persoan\u0103 public\u0103 \u015fi important\u0103 a cet\u0103\u0163ii, el se temea \u015fi \u00eei respecta pe zei, le oferea ofrande, le f\u0103cea sacrificii \u015fi se ruga lor, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00eei \u00eembuneze pentru a-l ajuta s\u0103 aib\u0103 o via\u0163\u0103 c\u00e2t mai bun\u0103 \u015fi mai lung\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dincolo de cortegiul de divinit\u0103\u021bi greco-romane, orientale \u0219i autohtone, fiecare cu puterile \u015fi atributele sale, existau \u00een imaginarul religios \u015fi tot felul de spirite<\/strong>, de fiin\u0163e supranaturale, \u00een care tomitanul credea cu t\u0103rie. Astfel, pe numeroase altare funerare descoperite de arheologi \u00een ultima sut\u0103 de ani apar invoca\u0163ii sau referiri la demoni, spirite, genii funeste sau mici zeit\u0103\u021bi legate de soart\u0103.<\/p>\n\n\n\n

O inscrip\u021bie descoperit\u0103 la Palazu Mare are urm\u0103torul text: \u201cAm fost unit mai \u00eenainte cu o so\u0163ie, dar de l\u00e2ng\u0103 ea m-a smuls un geniu funest<\/strong>, care m-a f\u0103cut s\u0103 merg \u00een Alexandria (Egiptului), pe p\u0103m\u00e2nt str\u0103in, unde soarta m-a re\u0163inut. Iar\u0103 rudele au cinstit pe Kantaros, pe mine, ca pe un erou, al\u0103turi de str\u0103mo\u015fi, dup\u0103 obicei\u201d <\/em>(ISM II, 285 (121)). \u00cen ce \u00eemprejur\u0103ri a murit Kantaros \u00een Alexandria, inscrip\u0163ia nu ne spune. Observ\u0103m \u00eens\u0103 c\u0103 epitaful s\u0103u face referire la un geniu funest care l-a smuls din existen\u0163a lini\u015ftit\u0103 de la Tomis \u015fi l-a determinat s\u0103 plece \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie care avea s\u0103 \u00eei aduc\u0103 moartea. Ast\u0103zi spunem c\u0103 \u201el-a \u00eempins necuratul\u201d<\/em> sau \u201el-a pus dracul\u201d<\/em> s\u0103 fac\u0103 ceva ce \u00eei va aduce neajunsuri, suferin\u0163\u0103 sau chiar moarte.<\/p>\n\n\n\n

Lumea greco-roman\u0103 era puternic influen\u021bat\u0103 de credin\u021ba \u00een zei\u0163ele destinului<\/strong>, cele ce guverneaz\u0103 via\u0163a fiec\u0103ruia. Grecii le numeau Moire<\/em><\/strong>, iar romanii, Parce<\/em><\/strong>. Aceste Moire erau cele trei fiice ale lui Zeus \u015fi ale zei\u0163ei titanide Themis<\/em>. \u00cen secolul al VIII-lea \u00ee.Hr., Hesiod<\/strong> scria \u00een opera sa Theogonia<\/em> c\u0103 firul vie\u0163ii era tors de cea numit\u0103 Cloto<\/em>, apoi moira Lachessis<\/em> \u00eel dep\u0103na \u015fi \u00eel l\u0103sa c\u00e2t de lung dorea. Firul vie\u0163ii era apoi t\u0103iat de cea de-a treia moir\u0103, numit\u0103 Atropos<\/em>. Spiritul defunctului era apoi luat de Thanatos<\/em>, zeul \u00eenaripat al mor\u0163ii, zeu care, la r\u00e2ndul s\u0103u, era v\u0103zut de c\u0103tre muritori ca un geniu funest.<\/p>\n\n\n\n

O alt\u0103 inscrip\u0163ie interesant\u0103, fragmentar\u0103 din p\u0103cate, face de asemenea referire la Moire. Textul ne spune: \u201eTotul devine cenu\u015f\u0103… Ursitoarele<\/strong> care urzesc totul au s\u0103v\u00e2r\u015fit morm\u00e2ntul, au maltratat tot ce era foarte scump…\u201d<\/em>. Ursitoarele, aici, trebuie v\u0103zute sub forma Moirelor antice, \u015fi nu \u00een cea a ursitoarelor moderne, z\u00e2ne bune care vin la cap\u0103tul nou-n\u0103scu\u0163ilor pentru a le face daruri \u00een noua lor via\u0163\u0103. Moirele greco-romane sunt b\u0103tr\u00e2ne, zb\u00e2rcite \u015fi r\u0103ut\u0103cioase, \u00eens\u0103 trebuie spus c\u0103 ele au servit ca model \u00een crearea Ursitoarelor moderne.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen multe dintre inscrip\u021biile funerare din Tomisul roman precre\u0219tin se face referire la spirite \u0219i la influen\u021ba lor nefast\u0103, acestea fiind adesea acuzate de moartea prematur\u0103 \u0219i nedreapt\u0103 a unor tomitani. Spiritele rele sunt men\u021bionate pe altare, dar foarte rar sunt numite explicit. \u00cen credin\u021ba greco-roman\u0103 existau numeroase spirite, fiecare cu atributul s\u0103u \u00eengrozitor, menit s\u0103 inspire muritorilor team\u0103 \u0219i chiar groaz\u0103. Empusa<\/em><\/strong> era unul din spiritele considerate adesea vinovate de moartea tinerilor. V\u0103zut\u0103 adesea ca o fantom\u0103 (spectru) care avea un singur picior, de aram\u0103 (sau papuc de aram\u0103), Empusa putea lua \u00eens\u0103 forma unei femei tinere \u0219i foarte frumoas\u0103. Sub aceast\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are ademenea b\u0103rba\u021bi tineri, pe care, \u00eentr-un final, \u00eei omora \u0219i le sugea s\u00e2ngele. Legendele vampirilor moderni \u00ee\u0219i au, \u00een parte, originea \u0219i \u00een mitul acestei fiin\u021be supranaturale, de care anticii erau pur \u0219i simplu \u00eengrozi\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Un alt demon de care se temeau grecii \u0219i romanii de la Tomis era Lamia<\/em><\/strong>.<\/em> Acesta era un spirit nocturn, un demon care adesea blamat pentru moartea nedreapt\u0103 a copiilor. Potrivit tradi\u021biei antice, ea chiar devora copiii. Lamia a fost ini\u021bial o muritoare frumoas\u0103, amant\u0103 a marelui Zeus. So\u021bia acestuia, geloasa Hera, a pedepsit-o ucig\u00e2ndu-i copiii \u0219i transform\u00e2nd-o \u00eentr-un monstru ce ucide pruncii.<\/p>\n\n\n\n

Altarele funerare de la Tomis fac adesea referire la soart\u0103 \u0219i la faptul c\u0103 aceasta nu poate fi nicidecum cunoscut\u0103 sau schimbat\u0103 de c\u0103tre muritori. O frumoas\u0103 stel\u0103 funerar\u0103 (probabil secolul IV d.Hr.) ce face o astfel de referire este cea dedicat\u0103 copilului Lilas, de c\u0103tre tat\u0103l s\u0103u Bassianus. Textul ne spune urm\u0103toarele: \u201cAmintire. Nimic nu depinde de oameni, toate se \u00eenv\u00e2rtesc sub puterea destinului. C\u0103ci \u0219i eu m-am str\u0103duit s\u0103 \u00eemi cresc un copil \u0219i s\u0103 \u00eel \u00eendrum spre realizarea speran\u021belor. Dar voin\u021bei mele i-a luat-o \u00eenainte hot\u0103r\u00e2rea destinului, prin acest morm\u00e2nt. Dup\u0103 cum e hot\u0103r\u00e2rea destinului, dragii mei, mi-am pl\u0103tit soarta ce era cuvenit\u0103 \u00eenainte de a ajunge la v\u00e2rsta maturit\u0103\u021bii \u0219i a intra \u00een r\u00e2ndul b\u0103rba\u021bilor. Fiind eu copil, mic \u0219i t\u00e2n\u0103r, m\u0103 numeam Lilas. C\u0103ruia i-am ridicat acest morm\u00e2nt, a\u0219a cum trebuia, eu Bassianus, tat\u0103l, \u00eempreun\u0103 cu so\u021bia mea Ianuaria, cea prea mult \u00eenl\u0103crimat\u0103, jelind \u00eempreun\u0103 na\u0219terea f\u0103r\u0103 suferin\u021b\u0103 a copilului. Salutare, trec\u0103torule, \u0219i iar\u0103\u0219i s\u0103n\u0103tate pentru ceilal\u021bi\u201d <\/em>(text source \u2013 ISM II, 384 (220)).<\/em><\/p>\n\n\n\n

O pagin\u0103 trist\u0103, care ne vorbe\u0219te despre dramele din Tomis \u0219i despre credin\u021bele locuitorilor –  pove\u0219ti de via\u021b\u0103 \u0219i de moarte, vechi de peste 18 veacuri…<\/p>\n\n\n\n

Reclama zilei<\/u><\/strong> \u2013 \u0218tefanidis & Metaxa, Str. Carol 21. Singurul magazin pentru desfacerea renumitei \u00eenc\u0103l\u021b\u0103minte Bally din Elve\u021bia. Totdeauna, bine asortat. (Constan\u021ba teatral\u0103 \u0219i cinematografic\u0103, martie 1925)<\/em><\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen urm\u0103 cu aproape dou\u0103 milenii, via\u021ba tomitanului de r\u00e2nd era foarte mult influen\u0163at\u0103 de credin\u0163a \u00een zei \u015fi de convingerea c\u0103 omul este supus unui destin implacabil, c\u0103ruia nu i se poate opune. Fie c\u0103 era la origine grec, roman, asiatic, get, trac sau de alt neam, locuitorul era convins c\u0103 drumul s\u0103u \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7079,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7186","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7186","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7186"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7186\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7187,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7186\/revisions\/7187"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7079"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7186"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7186"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7186"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}