{"id":7176,"date":"2026-04-04T07:51:56","date_gmt":"2026-04-04T04:51:56","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=7176"},"modified":"2026-04-04T07:51:56","modified_gmt":"2026-04-04T04:51:56","slug":"4-aprilie-cybele-marea-mama-a-zeilor-si-templul-de-la-tomis","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/4-aprilie-cybele-marea-mama-a-zeilor-si-templul-de-la-tomis\/","title":{"rendered":"4 aprilie \u2013 Cybele, Marea Mam\u0103 a Zeilor, \u0219i templul de la Tomis"},"content":{"rendered":"

Continu\u0103m ast\u0103zi cu prezentarea pieselor din Tezaurul de Sculpturi de la Tomis, descoperit pe 1 aprilie 1962, iar de aceast\u0103 dat\u0103 o aducem \u00een prim-plan pe zei\u021ba Cybele<\/strong>. Statueta de marmur\u0103 alb\u0103, fin\u0103, cu cristale mici, o \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 pe divinitate st\u00e2nd pe tron. Ea poart\u0103 pe cap calathos-ul (acoper\u0103m\u00e2nt de cap, \u00eenalt, cilindric, drapat de un v\u0103l), pu\u0163in supra\u00een\u0103l\u0163at fa\u0163\u0103 de sp\u0103tarul tronului. P\u0103rul coboar\u0103 la spate \u00eentr-o succesiune de bucle simetric dispuse, \u00eens\u0103 sumar schi\u0163ate.<\/p>\n\n\n\n

Cybele este o divinitate oriental\u0103, originar\u0103 din Frigia. De timpuriu a fost asimilat\u0103 de greci cu o divinitate a lor, cunoscut\u0103 sub epitetul de \u201eMarea Mam\u0103\u201d sau \u201eMama Zeilor\u201d. La sf\u00e2r\u015fitul secolului al III-lea \u00ee.Hr., este adoptat\u0103 \u015fi de c\u0103tre romani, care o numesc Marea Mam\u0103 a Zeilor (Magna Mater Deorum)<\/em><\/strong> \u0219i \u00eei ridic\u0103 un templu pe Palatin. Cybele era considerat\u0103 zei\u0163\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului \u0219i a naturii, protectoare a vegeta\u021biei \u0219i simbol al fertilit\u0103\u021bii<\/strong>. Ea era imaginat\u0103 ca tr\u0103ind \u00een ad\u00e2ncul codrilor sau pe crestele cele mai \u00eenalte ale mun\u0163ilor, domin\u00e2nd natura \u00een toat\u0103 s\u0103lb\u0103ticiunea ei. Pretutindeni unde i s-a r\u0103sp\u00e2ndit cultul, i s-au \u00een\u0103l\u021bat temple, statui \u0219i basoreliefuri.<\/p>\n\n\n\n

Imaginea Cybelei figureaz\u0103 adeseori pe monede, iar numele ei este men\u021bionat \u00een inscrip\u0163ii. Pe monumentele obi\u0219nuite, Cybele apare \u0219ez\u00e2nd pe tron \u0219i purt\u00e2nd mai multe simboluri, cum sunt: calothos-ul a\u015fezat pe cap \u015fi \u00eenchipuind un co\u015f cu fructe, simbol al fecundit\u0103\u0163ii \u015fi al abunden\u0163ei; tympanul (un fel de tamburin\u0103), ca acela care se folosea ca instrument muzical \u00een timpul ceremoniilor legate de cultul ei; sceptrul sau cornul abunden\u0163ei, \u0163inut \u00een m\u00e2na st\u00e2ng\u0103; o pater\u0103 ori un m\u0103nunchi de spice sau de maci, \u00een m\u00e2na dreapt\u0103. Din monumentul de fa\u021b\u0103 lipsesc leii sau puiul de leu, simboluri al zei\u021bei, care \u00eens\u0103 se reg\u0103sesc pe alte statuete ale Cybelei, descoperite \u00een Dobrogea. Datarea piesei din Tezaurul de la Tomis este secolul III d.Hr.<\/p>\n\n\n\n

Alegerea de a o prezenta ast\u0103zi pe Cybele nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. Potrivit tradi\u021biei, statuia zei\u021bei a fost adus\u0103 de la Pessinunt (Frigia) la Roma pe 4 aprilie 204 \u00ee.Hr<\/strong>. iar prezen\u021ba ei pe Palatin a pus cap\u0103t unei perioade grele, pline de nenorociri, din timpul celui de-al doilea r\u0103zboi punic (dintre Roma \u0219i Cartagina). Considerat\u0103 salvatoare a Romei \u0219i identificat\u0103 cu Venus Genetrix, str\u0103moa\u0219a Cet\u0103\u021bii Eterne, Cybele a fost apoi adorat\u0103 \u00een \u00eentregul imperiu. \u00cen toate ora\u0219ele acestuia, inclusiv \u00een Scythia Minor (Dobrogea), ea era celebrat\u0103 prin festivalul public Megalensia (Megalesia)<\/em><\/strong> care dura din 4 aprilie (data venirii  la Roma) \u0219i p\u00e2n\u0103 pe 10 aprilie<\/strong>. Megalensia era precedat\u0103, la sf\u00e2r\u0219itul lui martie ,de s\u0103rb\u0103tori \u00eenchinate partenerului (paredru) s\u0103u Atis,<\/strong> iubitul s\u0103u \u0219i \u00een acela\u0219i timp, zeu al fertilit\u0103\u021bii \u0219i al naturii re\u00eenviate. Zilele celebr\u0103rii lui Attis erau \u00eens\u0103 \u00eentunecate, precum povestea sa (a murit \u0219i a re\u00eenviat), dar cele dedicate Cybelei erau pline de bucurie. De Megalensia aveau loc spectacole, banchete, ceremonii, parade publice, iar templul zei\u021bei, \u00eenchis profanilor, \u00een tot restul anului, era acum deschis publicului. La Constan\u021ba \u0219i \u00een \u00eentreaga Dobroge au fost descoperite numeroase statuete ale Cybeley, fapt ce \u00eei confirm\u0103 popularitatea \u00een \u021binutul istro-pontic. Reprezent\u0103rile sale sunt ast\u0103zi \u00een patrimoniul Muzeului de Istorie Na\u021bional\u0103 \u0219i Arheologie Constan\u021ba (MINAC). De asemenea, au mai fost descoperite monumente \u0219i inscrip\u021bii care vorbesc despre cultul ei la Tomis \u0219i despre mari preotese ale credin\u021bei \u00een Cybele. Statuia prezentat\u0103 ast\u0103zi, celelalte piese dedicate zei\u021bei \u0219i inscrip\u021biile pomenite sunt dovezi clare c\u0103 aici, la Tomis, a existat un templu<\/strong> \u00eenchinat acestei divinit\u0103\u021bi. El nu a fost descoperit \u00eenc\u0103 \u00eens\u0103 viitorul poate aduce oric\u00e2nd o surpriz\u0103…<\/p>\n\n\n\n

Reclama zilei –<\/u><\/strong>Fabrica de P\u0103l\u0103rii de Dam\u0103 a Doamnei Serafim, Constan\u021ba, Strada Mircea no.2 \u2013 P\u0103l\u0103rii de Dam\u0103  – Garnituri \u2013 Pene \u2013 Flori. Transform\u0103ri \u0219i Repara\u021biuni. Execu\u021biune irepro\u0219abil\u0103. Pre\u021buri de reclam\u0103. (Ghidul ilustrat Constan\u021ba \u0219i Tekirghiolul, 1924)<\/em><\/strong><\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Continu\u0103m ast\u0103zi cu prezentarea pieselor din Tezaurul de Sculpturi de la Tomis, descoperit pe 1 aprilie 1962, iar de aceast\u0103 dat\u0103 o aducem \u00een prim-plan pe zei\u021ba Cybele. Statueta de marmur\u0103 alb\u0103, fin\u0103, cu cristale mici, o \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 pe divinitate st\u00e2nd pe tron. Ea poart\u0103 pe cap calathos-ul (acoper\u0103m\u00e2nt de cap, \u00eenalt, cilindric, drapat de […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7125,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7176","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7176","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7176"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7176\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7177,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7176\/revisions\/7177"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7125"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7176"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7176"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7176"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}