Nu po\u021bi vorbi despre Tezaurul de Sculpturi de la Tomis f\u0103r\u0103 a face referire la una dintre piesele sale, numit\u0103 \u00een 1962 de c\u0103tre arheologul Vasile Canarache \u201e\u0218arpele Fantastic\u201d! Unic\u0103 \u00een lume prin dimensiuni \u0219i mai ales prin realizarea sa artistic\u0103 deosebit\u0103, piesa \u00eel reprezint\u0103 pe zeul-\u0219arpe Glykon, protector al c\u0103minului, familiei \u0219i fertilit\u0103\u021bii, extrem de popular \u00een Asia Mic\u0103 \u0219i \u00een vestul M\u0103rii Negre.<\/p>\n\n\n\n
Statuia de marmur\u0103, datat\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a secolului II p.Chr., \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 o creatur\u0103 fantastic\u0103 \u0219i stranie, care are trup de \u0219arpe, bot de miel, urechi \u0219i p\u0103r uman \u0219i coad\u0103 de leu. Piesa are o \u00een\u0103l\u021bime de 0.66 m, f\u0103r\u0103 soclu, iar \u00een urma m\u0103sur\u0103torilor efectuate s-a estimat c\u0103 descol\u0103cit, \u0219arpele ar avea o lungime de 4,76 metri.<\/p>\n\n\n\n
Cultul lui Glykon a ap\u0103rut odat\u0103 cu un a\u0219a-numit pseudo-profet, Alexandru din Abonoteichos, un ora\u0219 din sudul Pontului Euxin, care ulterior a fost rebotezat de c\u0103tre romani Ionopolis (ast\u0103zi Inebolu, Turcia). Considerat de unii autori antici (de exemplu, Lucian din Samosata) ca fiind un \u0219arlatan care \u00een\u0219ela oamenii cu ajutorul unei marionete, al unei simple p\u0103pu\u0219i, profetul Alexandru a convins mult\u0103 lume c\u0103 Glykon era o divinitate \u00een carne \u0219i oase, un zeu al fertilit\u0103\u021bii, iar el, marele preot, o re\u00eencarnare a zeului medicinei Aesculap (Esculap). Despre zeul-\u0219arpe Glykon se spunea c\u0103 face minuni, poate prezice viitorul \u0219i c\u0103 avea puterea de a vindeca bolnavii de epidemii.<\/p>\n\n\n\n
Cultul a fost foarte popular timp de decenii bune, \u00eencep\u00e2nd cu anul 145 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 171 p.Chr., anul mor\u021bii pseudo-profetului Alexandru. Chipul lui Glykon a ap\u0103rut pe monede emise \u00een diverse provincii imperiale, ai c\u0103ror guvernatori erau adep\u021bi ai credin\u021bei. Zeul a fost reprezentat statuar, men\u021bionat \u00een inscrip\u021bii \u0219i pe monumente ce \u00eei erau dedicate, \u0219i, foarte probabil, era adorat \u00een temple \u0219i sanctuare situate \u00een marile ora\u0219e sud \u0219i vest-pontice. Nicio statuie g\u0103sit\u0103 \u00een zona Asiei Mici nu se compar\u0103 \u00eens\u0103, la nivel de realizare artistic\u0103, cu piesa de la Tomis. Intrat \u00een declin dup\u0103 decesul lui Alexandru, survenit \u00een jurul anului 171 p.Chr., cultul a disp\u0103rut definitiv \u00een cursul secolului III p.Chr.<\/p>\n\n\n\n
Statuia de la Tomis, extraordinar realizat\u0103 de c\u0103tre un sculptor anonim, a fost expus\u0103 cu siguran\u021b\u0103 \u00eentr-un templu al zeului, edificiu care \u00eens\u0103 nu a fost descoperit p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.<\/p>\n\n\n\n
Reclama zilei \u2013 Palace Hotel \u2013 Strada Remus Opreanu \u2013 Cel mai luxos \u0219i mai confortabil hotel din Constan\u021ba \u2013 400 de camera, Ascensor, Bae, Lumin\u0103 electric\u0103, Splendid\u0103 Vedere spre mare. (Ghidul Ilustrat Constan\u021ba \u0219i Tekiroghiolul, 1924)<\/strong><\/p>\n\n\n\n Surs\u0103 foto: MINAC<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Nu po\u021bi vorbi despre Tezaurul de Sculpturi de la Tomis f\u0103r\u0103 a face referire la una dintre piesele sale, numit\u0103 \u00een 1962 de c\u0103tre arheologul Vasile Canarache \u201e\u0218arpele Fantastic\u201d! Unic\u0103 \u00een lume prin dimensiuni \u0219i mai ales prin realizarea sa artistic\u0103 deosebit\u0103, piesa \u00eel reprezint\u0103 pe zeul-\u0219arpe Glykon, protector al c\u0103minului, familiei \u0219i fertilit\u0103\u021bii, extrem […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7124,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7172","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7172","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7172"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7172\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7173,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7172\/revisions\/7173"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7124"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7172"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7172"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7172"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}