{"id":7132,"date":"2026-03-31T08:28:34","date_gmt":"2026-03-31T05:28:34","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=7132"},"modified":"2026-03-31T08:28:34","modified_gmt":"2026-03-31T05:28:34","slug":"31-martie-pictorul-bunescu-istoricul-gramatopol-si-filologul-lazia-trei-personalitati-marcante-si-contributiile-lor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/31-martie-pictorul-bunescu-istoricul-gramatopol-si-filologul-lazia-trei-personalitati-marcante-si-contributiile-lor\/","title":{"rendered":"31 martie – Pictorul Bunescu, istoricul Gramatopol \u0219i filologul Lazia. Trei personalit\u0103\u021bi marcante \u0219i contribu\u021biile lor"},"content":{"rendered":"

Pe data de 31 martie<\/strong>, \u00een trei ani diferi\u021bi, au trecut \u00een nemurire trei mari personalit\u0103\u021bi. Contribu\u021biile lor deosebite au ajutat la dezvoltarea culturii const\u0103n\u021bene \u0219i la buna \u00een\u021belegere a elementelor inedite ce definesc spa\u021biul dobrogean.<\/p>\n\n\n\n

Primul portret de ast\u0103zi este cel al pictorului Marius Bunescu<\/strong> (1881-1971), un artist oltean din Caracal, care a iubit cu pasiune Constan\u021ba, marea \u0219i \u021b\u0103rmul dobrogean, evoc\u00e2ndu-le \u00een numeroase crea\u021bii ale sale. N\u0103scut cu un deosebit talent artistic, Bunescu a fost mai \u00eent\u00e2i doar un bun desenator tehnic, \u00een slujba armatei, \u0219i din aceast\u0103 postur\u0103 a ajuns la Constan\u021ba \u00een anul 1904. Aici l-a cunoscut \u00eens\u0103 pe pictorul \u0219i profesorul Dimitrie H\u00e2rlescu (1872-1932) care, impresionat de calit\u0103\u021bile sale, l-a \u00eencurajat s\u0103 mearg\u0103 pe drumul penelului. Dup\u0103 doi ani petrecu\u021bi la Constan\u021ba, Bunescu pleac\u0103 la Munchen, unde urmeaz\u0103 cursurile Academiei Regale \u0219i unde \u00eenva\u021b\u0103 secretele picturii de la eminentul profesor Herman Groeber. De\u0219i, la \u00eenceput, t\u00e2n\u0103rul artist este atras de impresionismul german, treptat ajunge s\u0103 \u00ee\u0219i creeze propriul stil \u0219i alege s\u0103 picteze mai ales peisaje, natur\u0103 static\u0103 \u0219i portrete. \u00cendr\u0103gostit de mare el va evoca de-a lungul carierei \u021b\u0103rmurile dobrogene, pict\u00e2nd peisaje din Cadrilater, de la Sulina \u0219i, bine\u00een\u021beles, din Constan\u021ba. Golful Pescarilor (actualul port turistic Tomis), Faleza sau Portul Constan\u021ba sunt surprinse \u00een p\u00e2nzele sale, iar marea lui Bunescu impresioneaz\u0103 prin culoarea albastru turcoaz, cu accente misterioase. O parte dintre aceste crea\u021bii pot fi ast\u0103zi admirate \u00een colec\u021bia permanent\u0103 a Muzeului de Art\u0103 Constan\u021ba.<\/p>\n\n\n\n

Debutul s\u0103u ca pictor a avut loc \u00een 1911, la Salonul Oficial din Bucure\u0219ti, unde a expus cinci dintre p\u00e2nzele sale, iar apoi a avut \u0219i o prim\u0103 expozi\u021bie personal\u0103, la libr\u0103ria Minerva din Bucure\u0219ti. A avut \u0219i o carier\u0103 administrativ\u0103 \u00een domeniul artei, fiind la conducerea Muzeului \u201eAnastase Simu\u201d \u0219i apoi la casa memorial\u0103 a acestuia. \u00cen 1938 a primit Premiul Na\u021bional de Pictur\u0103, iar \u00een 1939-1940, dou\u0103 dintre tablourile sale au fost expuse la Expozi\u021bia Universal\u0103 de la New York, al\u0103turi de crea\u021biile altor mari pictori rom\u00e2ni, precum Nicolae Grigorescu, Aman, Petra\u0219cu, Izer, Palady, Shirato, Tonitza etc. \u00cen 1940 a primit \u0219i distinc\u021bia Meritul Cultural \u00een grad de cavaler, clasa I. \u00cen 1949 a preluat conducerea Pinacotecii Na\u021bionale a Muzeului de Art\u0103 al RPR, pentru ca dup\u0103 1950 s\u0103 se ocupe de amenajarea Galeriei Na\u021bionale de Art\u0103. Prin picturile sale ce evoc\u0103 urbea tomitan\u0103 \u0219i frumuse\u021bile acesteia, Marius Bunescu \u00ee\u0219i merit\u0103 cu prisosin\u021b\u0103 locul \u00een selecta galerie a arti\u0219tilor care au contribuit la dezvoltarea culturii dobrogene.<\/p>\n\n\n\n

Tot pe data de 31 martie<\/strong>, dar \u00een anul 1998, a \u00eencetat din via\u021b\u0103 scriitorul, istoricul de art\u0103 \u0219i clasicistul Mihai Gramatopol<\/strong> (1937-1998). Sibian prin na\u0219tere, acesta a urmat studiile Facult\u0103\u021bii de Filologie din Bucure\u0219ti, Sec\u021bia limbi clasice. A fost timp de doi ani (1961-1962) \u0219ef de Sec\u021bie la Muzeul Regional de Arheologie din Constan\u021ba, apoi a devenit, la Bucure\u0219ti, profesor universitar (dr. docent) la Institutul de Istoria Artei, traduc\u0103tor \u0219i angajat al Direc\u021biei Patrimoniului Na\u021bional Cultural. A contribuit prin operele sale la promovarea \u0219i \u00een\u021belegerea istoriei antice a Dobrogei, scriind numeroase articole, studii \u0219i c\u0103r\u021bi referitoare la antichitatea istro-pontic\u0103. Dintre c\u0103r\u021bile sale enumer\u0103m: Moira, mythos, drama, Art\u0103 \u0219i arhitectur\u0103 dacic\u0103 \u0219i roman\u0103, Civiliza\u021bia elenistic\u0103, Enciclopedia civiliza\u021biei romane, Morfologia dezastrului, Gustul eternit\u0103\u021bii, Arta imperial\u0103 a epocii lui Traian, Amphora stamps from Callatis and South Dobrudja<\/em> (\u00een colaborare cu Gh. Poenaru Bordea) etc. A descris \u0219i interpretat istoria marilor cet\u0103\u021bi Histria, Callatis, Tomis \u0219i a prezentat de nenum\u0103rate ori elementele inedite ale Monumentului Triumfal de la Adamclisi.<\/p>\n\n\n\n

Pe 31 martie 2011<\/strong> a \u00eencetat din via\u021b\u0103, la numai 56 de ani, filologul Liliana Lazia<\/strong>, directorul Bibliotecii Jude\u021bene \u201eIoan N. Roman\u201d Constan\u021ba din perioada 1997-2011. N\u0103scut\u0103 \u00een ora\u0219ul lui Ovidiu, pe data de 21 iulie 1954, a urmat studiile la \u0218coala General\u0103 nr. 5, Liceul Teoretic nr. 4, Institutul Pedagogic, iar apoi cursurile Facult\u0103\u021bii de Limbi Germanice (Sec\u021bia Englez\u0103 \u2013 Rom\u00e2n\u0103) \u0219i pe cele ale Facult\u0103\u021bii de Biologie \u0219i \u0218tiin\u021ba Inform\u0103rii din Bucure\u0219ti. \u00cen anul 2002 a devenit doctor \u00een filologie la Universitatea \u201eOvidius\u201d Constan\u021ba, cu teza \u201eAntroponimie dobrogean\u0103. Considera\u021bii dinamice\u201d<\/em>. \u00cen 1980 s-a angajat la Biblioteca Jude\u021bean\u0103, activ\u00e2nd pe diverse sec\u021bii, iar \u00een 1997 a c\u00e2\u0219tigat concursul pentru postul de director. S-a remarcat ca un intelectual de \u00eenalt\u0103 clas\u0103, un filolog rafinat \u0219i un administrator extrem de eficient. A fost autoarea a numeroase articole \u0219i studii \u0219tiin\u021bifice \u0219i a scris volumele: Strada M\u0103rii, M\u0103t\u0103suri, ploi, nisipuri, Antroponimie dobrogean\u0103, Nume de persoane din Dobrogea.<\/em> A colaborat cu prestigioasele reviste de cultur\u0103 Tomis, Metafora \u0219i Agora<\/em>. \u00cen 2012, dup\u0103 dispari\u021bia sa prematur\u0103, Editura Ex-Ponto a publicat volumul omagial In memoriam Liliana Lazia.<\/em> Ast\u0103zi, la Biblioteca Jude\u021bean\u0103 pe care a condus-o exist\u0103 o sal\u0103 care \u00eei poart\u0103 numele.<\/p>\n\n\n\n

Reclama zilei<\/u><\/strong> \u2013 Cofet\u0103ria Furnica \u2013 Petre Postelnicu \u2013 Str. Carol no.144. De s\u0103rb\u0103torile Pa\u0219telui oricine se poate aproviziona cu cei mai buni Cozonaci, Cornuri cu nuc\u0103 \u0219i mac, cuglufi \u0219i pasci moldovenesci \u2013 OU\u0102 DE CHOCOLAT\u0102 \u0218I M\u0102TASE \u2013 Toate foarte frumoase \u0219i con\u021bin\u00e2nd 30% bonuri ce d\u0103 gratis noroco\u0219ilor. Diferite articole din cofet\u0103rie. Champagne eftin\u0103 \u0219i bun\u0103 -Patiserie, bombonerie, Chocolat\u0103 din diferite fabrici.Cacao, fruits confits \u0219i tot ce \u021bine de cofet\u0103rie. Prime\u0219te \u0219i execut\u0103 la timp comenzile pentru Logodne, Nun\u021bi, Botezuri, etc. Pre\u021buri eftine \u0219i lucru curat (1906)<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Men\u021biune–  <\/em><\/strong>Cugluf (Guguluf) este o pr\u0103jitur\u0103 tradi\u021bional\u0103 pufoas\u0103, originar\u0103 din Austria, Alsacia \u0219i Germania de Sud, recunoscut\u0103 dup\u0103 forma sa de turban cu o gaur\u0103 \u00een mijloc. Preparat cu aluat dospit de stafide sau chec. Copt uniform \u00eentr-o form\u0103 special\u0103, el cap\u0103t\u0103 o form\u0103 circular\u0103 \u0219i se serve\u0219te preparat cu zah\u0103r pudr\u0103. Numele provine din germanul Gugelhupf <\/em>sau Gugelhopf<\/em>, gugel <\/em>\u00eensemn\u00e2nd scufie (cagul\u0103) iar hopf<\/em>, drojdie.<\/p>\n\n\n\n

Surs\u0103 foto: artnet.com<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Marius Bunescu \u2013 Constan\u021ba veche<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe data de 31 martie, \u00een trei ani diferi\u021bi, au trecut \u00een nemurire trei mari personalit\u0103\u021bi. Contribu\u021biile lor deosebite au ajutat la dezvoltarea culturii const\u0103n\u021bene \u0219i la buna \u00een\u021belegere a elementelor inedite ce definesc spa\u021biul dobrogean. Primul portret de ast\u0103zi este cel al pictorului Marius Bunescu (1881-1971), un artist oltean din Caracal, care a iubit […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7127,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7132","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7132","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7132"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7132\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7133,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7132\/revisions\/7133"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7127"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7132"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7132"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7132"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}