{"id":7128,"date":"2026-03-30T08:57:31","date_gmt":"2026-03-30T05:57:31","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=7128"},"modified":"2026-03-30T08:57:31","modified_gmt":"2026-03-30T05:57:31","slug":"30-martie-populatia-orasului-in-1914-numele-turcesti-ale-unor-localitati-din-judet-si-transformarea-lor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/30-martie-populatia-orasului-in-1914-numele-turcesti-ale-unor-localitati-din-judet-si-transformarea-lor\/","title":{"rendered":"30 martie &#8211; Popula\u021bia ora\u0219ului \u00een 1914, numele turce\u0219ti ale unor localit\u0103\u021bi din jude\u021b \u0219i transformarea lor"},"content":{"rendered":"<p class=\"wp-block-paragraph\">La data de <strong>30 martie 1914<\/strong>, ziarul \u201e<strong>Dobrogea Jun\u0103<\/strong>\u201d publica un interesant material intitulat <em>\u201ePopula\u021biunea din jude\u021bul Constan\u021ba\u201d<\/em>, care con\u021binea date statistice ob\u021binute de autorit\u0103\u021bi \u00een baza unui recens\u0103m\u00e2nt oficial. Am aflat, astfel, c\u0103 jude\u021bul avea \u00een acel moment o popula\u021bie de 270.440 de locuitori, din care 111.589 erau de sex masculin, iar 95.860 de sex feminin. Ora\u0219ul Constan\u021ba, comun\u0103 urban\u0103 re\u0219edin\u021b\u0103 de jude\u021b, avea <strong>25.375 de locuitori<\/strong>, de \u0219ase ori mai mult dec\u00e2t \u00een 1877, c\u00e2nd, \u00eenaintea R\u0103zboiului de Independen\u021b\u0103 (ruso-rom\u00e2no-turc), erau \u00eenregistrate 4.700 de persoane. Este o <strong>cre\u0219tere demografic\u0103 extraordinar\u0103<\/strong>, considerat\u0103 de gazetari drept un <em>\u201eprogres nimicitor\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen anul 1914, Constan\u021ba rom\u00e2neasc\u0103 cuno\u0219tea o dezvoltare deosebit\u0103, portul modern inaugurat \u00een 1909 fiind, a\u0219a cum&nbsp; visase regele Carol I, poarta Rom\u00e2niei c\u0103tre restul lumii \u0219i un adev\u0103rat pl\u0103m\u00e2n economic al \u021b\u0103rii. Din p\u0103cate, urmau s\u0103 vin\u0103 vremuri tulburi, deoarece \u00een luna iulie avea s\u0103 \u00eenceap\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial. Rom\u00e2nia a r\u0103mas doi ani \u00een stare de neutralitate (p\u00e2n\u0103 \u00een 1916), apoi a intrat \u00een conflagra\u021bie, al\u0103turi de Antant\u0103 \u0219i \u00eempotriva Puterilor Centrale. \u00cen toamna anului 1916, dup\u0103 dezastrul de la B\u0103t\u0103lia de la Turtucaia, Dobrogea a c\u0103zut sub ocupa\u021bie germano-bulgar\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1918.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Norii negri ai r\u0103zboiului p\u0103reau \u00eens\u0103 foarte departe la <strong>30 martie 1914<\/strong>. Constan\u021ba era o localitate \u00eenfloritoare, superioar\u0103 tuturor celorlalte ora\u0219e ale jude\u021bului, \u00een toate domeniile de activitate. Acest lucru se observ\u0103 \u0219i \u00een compara\u021bia demografic\u0103: Medgidia avea 6.382 de locuitori, Cernavoda 6.382, H\u00e2r\u0219ova 3.987, Ostrov 3.410, Mangalia 1.990, iar <strong>Cuzgun <\/strong>1.603 de locuitori.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Ultimul nume, al unei comune urbane din jude\u021b, ne-a determinat s\u0103 cercet\u0103m un aspect inedit: denumirea localit\u0103\u021bilor (sate \u0219i ora\u0219e din jude\u021b) \u00een anul 1914. Multe aveau \u00eenc\u0103 denumiri turce\u0219ti \u0219i abia \u00een anii &#8217;20-&#8217;30 statul rom\u00e2n avea s\u0103 le schimbe, nu pe toate, dar o mare parte dintre ele. Faptul c\u0103 numeroase localit\u0103\u021bi aveau nume turce\u0219ti nu trebuie s\u0103 ne mire, din moment ce Dobrogea s-a aflat sub st\u0103p\u00e2nire otoman\u0103 timp de peste 450 de ani, din 1417 (1418\/1421 \u2013 dup\u0103 alte surse) p\u00e2n\u0103 \u00een 1878. Existau \u00eens\u0103 \u0219i localit\u0103\u021bi cu nume rom\u00e2ne\u0219ti, vechi centre de pe malul dobrogean al Dun\u0103rii (precum Ostrov, Oltina, D\u0103eni etc.) sau sate noi, \u00eenfiin\u021bate dup\u0103 1880 de c\u0103tre rom\u00e2ni veni\u021bi din alte provincii. \u00cen alte cazuri, a\u0219a-numi\u021bii coloni\u0219ti veni\u021bi din Moldova, Muntenia sau Ardeal s-au a\u0219ezat \u00een vechi sate otomane, c\u0103rora le-au schimbat numele prin traducere.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">S\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 vedem cum se numeau \u00een <strong>1914<\/strong> c\u00e2teva dintre <strong>a\u0219ez\u0103rile jude\u021bului Constan\u021ba<\/strong> (cel de azi), care era <strong>originea denumirilor<\/strong> \u0219i cum au fost ele, ulterior, transformate.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Sus-amintitul <strong>Cuzgun<\/strong> din 1914 ne este ast\u0103zi cunoscut sub numele de Ion Corvin, comun\u0103 \u00een raza c\u0103reia se afl\u0103 obiectivul religios Pe\u0219tera Sf\u00e2ntului Andrei. Termenul \u201ecuzgun \/ kuzgun\u201d, \u00een limba turc\u0103, \u00eenseamn\u0103 \u201ecorb\u201d. Atunci c\u00e2nd administra\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 interbelic\u0103 a modificat numele a\u0219ez\u0103rii, a ales denumirea &nbsp;&nbsp;Ion Corvin, dup\u0103 numele marelui voievod al Transilvaniei &#8211; Ioan \/ Iancu de Hunedoara, membru al familiei Corvine\u0219tilor. Corbul, care potrivit legendei i-a furat lui Iancu un inel de pre\u021b \u0219i l-a \u00eendrumat apoi pe calea eroismului militar, este \u0219i ast\u0103zi parte a blazonului Huniazilor. \u00cen latin\u0103, corb se traduce drept <em>vulpes corvum<\/em>!<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Un alt exemplu de transformare al vechiului toponim este cel al actualului ora\u0219 Negru Vod\u0103. Se spune c\u0103 numele provine de la Radu Negru Vod\u0103, semi-legendarul domnitor originar din \u021aara F\u0103g\u0103ra\u0219ului care ar fi \u00eentemeiat \u00een 1290 \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. Numele acesta de Negru Vod\u0103 se pliaz\u0103 \u00eens\u0103 excelent \u0219i pe mai vechea denumire a localit\u0103\u021bii. \u00cen 1914, Negru Vod\u0103 se numea <strong>Kara Omer<\/strong> (n.a. form\u0103 corupt\u0103 &#8211; Cara-Omer), \u00een traducere Omer cel Negru. \u00cen spatele acestui nume, avem at\u00e2t legend\u0103, c\u00e2t \u0219i adev\u0103r istoric! Pe 22 iulie 1595, \u00een campania sa antiotomon\u0103, Mihai Viteazu a trecut \u0219i \u00een Dobrogea, unde a \u00eenvins, \u00een zona P\u00e2r\u00e2ul Caprei, o armat\u0103 turceasc\u0103 condus\u0103 de Omer Pa\u0219a, supranumit Cel Negru, \u00eentruc\u00e2t avea un ten foarte \u00eenchis la culoare. Comandantul otoman a fost r\u0103nit mortal \u0219i a decedat \u00eentr-un sat de cerchezi. Acesta a disp\u0103rut \u00een c\u00e2\u021biva ani, dar ulterior a fost re\u00eentemeiat de etnici turci \u0219i t\u0103tari care au denumit a\u0219ezarea Kara Omer, \u00een amintirea pa\u0219ei turce\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen 1914 o alt\u0103 localitate a jude\u021bului Constan\u021ba era <strong>Alakap\u00ee<\/strong>, nume ce se poate traduce ca Poarta, Arcada \u0219i chiar Bolta lui Allah. Dup\u0103 c\u00e2\u021biva ani, administra\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 avea s\u0103 \u00eei schimbe numele \u00een Poarta Alb\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">O alt\u0103 a\u0219ezare important\u0103 era <strong>Bulbul<\/strong> (Biulbul, Bulbuler), cunoscut\u0103 ast\u0103zi de noi sub numele de Cioc\u00e2rlia. Numele \u00ee\u0219i are originea \u00eentr-o legend\u0103 care ne vorbe\u0219te despre iubirea dintre un turc \u0219i o rom\u00e2nc\u0103 ce c\u00e2nta extrem de frumos. Cei doi au avut dou\u0103 fete care au mo\u0219tenit talentul mamei. Tinerele s-au c\u0103s\u0103torit \u00een dou\u0103 a\u0219ez\u0103ri vecine, numite azi Cioc\u00e2rlia de Jos (Bulbul cel vechi) \u0219i Cioc\u00e2rlia de Sus. Interesant este \u00eens\u0103 c\u0103 Bulbul se traduce ca \u201eprivighetoare\u201d, nu \u201ecioc\u00e2rlie\u201d! Explica\u021bia este urm\u0103toarea: mul\u021bi rom\u00e2ni s-au stabilit la \u00eenceputul sec. XX \u00een Bulbul, au aflat legenda fetelor ce c\u00e2ntau frumos \u0219i au tradus gre\u0219it vechiul nume, folosind termenul mult mai cunoscut lor, acela de \u201ecioc\u00e2rlie\u201d. Administra\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 a oficializat denumirea \u00een perioada interbelic\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen 1914, \u00een vecin\u0103tatea Constan\u021bei exista <strong>Laz Mahale<\/strong>, adic\u0103 Mahalaua Lazilor, ast\u0103zi Lazu. Numele vine de la lazi, musulmani emigra\u021bi din sud-estul M\u0103rii Negre, unde erau persecuta\u021bi de c\u0103tre ru\u0219i. \u00centemeietori ai localit\u0103\u021bii Laz Mahale, ei au fost ulterior asimila\u021bi de c\u0103tre turci.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen 1914 exista \u0219i satul t\u0103t\u0103resc <strong>Pazarlia<\/strong> (Pazarli sau Pazarl\u00eek), adic\u0103 T\u00e2rgul sau Satul cu T\u00e2rg, pentru c\u0103 aici se organizau periodic astfel de t\u00e2rguri, \u00eentr-o zon\u0103 la r\u0103scruce de drumuri. Numele a fost &nbsp;transformat \u00een perioada interbelic\u0103 \u00eentr-un logic T\u00e2rgu\u0219or.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen sudul jude\u021bului avem \u0219i satul Hagieni. P\u00e2n\u0103 \u00een 1938 s-a numit <strong>Hagilar (Hacilar)<\/strong>, \u0219tiut fiind faptul c\u0103 exista sub acest nume \u00eenc\u0103 din 1824. Sat ini\u021bial doar t\u0103t\u0103resc, el era \u201esatul hagiilor\u201d, adic\u0103 \u00een care locuiau numero\u0219i hagii, credincio\u0219i musulmani care fuseser\u0103 \u00een pelerinaj la Mecca.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Acestea sunt doar c\u00e2teva dintre localit\u0103\u021bile jude\u021bului care \u00een 1914 p\u0103strau \u00eenc\u0103 numele turce\u0219ti sau t\u0103t\u0103re\u0219ti, modificate ulterior \u00een perioada interbelic\u0103. \u00cen cursul anului, \u00een acest calendar istoric, vom prezenta periodic \u0219i alte localit\u0103\u021bi const\u0103n\u021bene, originea numelor lor \u0219i felul \u00een care au fost transformate.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong><u>Reclama zilei <\/u><\/strong><strong>\u2013 <em>Negustori de la \u021bar\u0103! Nu cump\u0103ra\u021bi produse de libr\u0103rie \u00eenainte de a vizita noul magazin Papet\u0103ria Rom\u00e2neasc\u0103, Str. Carol 91, Constan\u021ba (1924)<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Sursa foto: <\/strong><a href=\"http:\/\/www.ziarulamprenta.ro\"><strong>www.ziarulamprenta.ro<\/strong><\/a><strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Harta Dobrogei &#8211; Dic\u021bionarul universal de istorie \u0219i geografie, editat de profesorii francezi M. N. Bouillet \u0219i A. Chassang,<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>edi\u021bia 27, din 1880.<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>La data de 30 martie 1914, ziarul \u201eDobrogea Jun\u0103\u201d publica un interesant material intitulat \u201ePopula\u021biunea din jude\u021bul Constan\u021ba\u201d, care con\u021binea date statistice ob\u021binute de autorit\u0103\u021bi \u00een baza unui recens\u0103m\u00e2nt oficial. Am aflat, astfel, c\u0103 jude\u021bul avea \u00een acel moment o popula\u021bie de 270.440 de locuitori, din care 111.589 erau de sex masculin, iar 95.860 de [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7126,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7128","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7128","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7128"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7128\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7129,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7128\/revisions\/7129"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7126"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7128"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7128"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7128"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}