\u00cen anii ’30 ai secolului trecut, \u00een Rom\u00e2nia se \u00eenregistreaz\u0103 evolu\u021bii \u0219i o continu\u0103 dezvoltare \u00een numeroase domenii de activitate. Potrivit speciali\u0219tilor, anul 1938 este considerat apogeul economic al perioadei interbelice. Rom\u00e2nia Mare se dezvolt\u0103 \u0219i devine un stat modern \u00een perioada sus-men\u021bionat\u0103, iar Dobrogea cunoa\u0219te, la r\u00e2ndul s\u0103u, o evolu\u021bie f\u0103r\u0103 precedent. Constan\u021ba, poarta maritim\u0103 a statului, este privilegiat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Potrivit recens\u0103m\u00e2ntului din decembrie 1930, provincia dintre Dun\u0103re \u0219i Mare avea o popula\u021bie de 811.000 de locuitori. Dintre ace\u0219tia – 249.914 locuiau \u00een jude\u021bul Constan\u021ba, 183.391 \u00een jude\u021bul Tulcea, iar restul \u00een Cadrilater (jude\u021bele Durostor \u0219i Caliacra).<\/p>\n\n\n\n
Progresul a adus numeroase lucruri bune, dar existau \u0219i multe aspecte negative, a c\u0103ror rezolvare era fie anevoioas\u0103, fie chiar imposibil\u0103. \u00cen mediul rural, traiul omului obi\u0219nuit era extrem de dificil, iar popula\u021bia suferea de boli \u0219i de s\u0103r\u0103cie. \u00cempropriet\u0103ri\u021bii din anii \u02bc20 se confruntau cu credite mari, pe care nu reu\u0219eau s\u0103 le achite anual, acumul\u00e2nd debite. \u00cen mediul urban, lucrurile st\u0103teau ceva mai bine, \u00eens\u0103 \u00een centrele important, costul vie\u021bii era din ce \u00een ce mai ridicat.<\/p>\n\n\n\n
Spre exemplu, \u00een anul 1934, jude\u021bul Constan\u021ba ocupa locul 9 \u00een topul celor mai scumpe zone administrative ale Rom\u00e2niei. Cinci ani mai t\u00e2rziu, acela\u0219i jude\u021b se afla pe locul al treilea \u00een clasamentul na\u021bional. Tulcea, la r\u00e2ndul ei, \u00een acela\u0219i interval de timp, a urcat de pe pozi\u021bia 69 (n.a. existau 71 de jude\u021be \u00een Rom\u00e2nia Mare) \u0219i p\u00e2n\u0103 pe locul 55, un salt de 14 “pa\u0219i”.<\/p>\n\n\n\n
Realiz\u0103m \u00een continuare o scurt\u0103 “radiografie” a costului lunar al vie\u021bii \u00een re\u0219edin\u021ba de jude\u021b Constan\u021ba, raport\u00e2nd \u0219i compar\u00e2nd cifrele din anii 1933-1934 cu cei din intervalul 1938-1939.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen 1933, costul lunar al vie\u021bii \u00een ora\u0219ul Constan\u021ba era de 8.729 lei, pentru ca \u00een 1939 s\u0103 ajung\u0103 la 12.302 lei, ora\u0219ul ocup\u00e2nd locul trei pe \u021bar\u0103. Cea mai scump\u0103 era, evident, capitala Bucure\u0219ti, cu 14.194 lei. Pe locul al doilea se situa Bra\u0219ovul, pe al patrulea Clujul, pe al cincilea Timi\u0219oara, iar pe al \u0219aeselea Chi\u0219in\u0103u. Ia\u0219iul era abia cel de al zecelea cel mai scump ora\u0219, Craiova era pe locul 14, Tulcea pe 55 iar Vaslui pe 67. Ultima pozi\u021bie, a 71-a \u00een clasamentul costului lunar \u00een re\u0219edin\u021bele de jude\u021b, era ocupat\u0103 de Hu\u0219i.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen 1939, costul lunar al vie\u021bii la Constan\u021ba era a\u0219adar de 12.302 lei, ceea ce \u00eensemna un total anual de 147.626 lei, \u00eemp\u0103r\u021bit pe categorii de cheltuieli. Din acest total anual, 32.912 lei erau aloca\u021bi alimentelor de origine animal\u0103, 19,022 lei alimentelor de origine vegetal\u0103, 4.370 de lei fructelor, 13.819 lei \u00eembr\u0103c\u0103mintei \u0219i \u00eenc\u0103l\u021b\u0103mintei, 6.300 lei pe confec\u021biilor. De asemenea, 15.037 lei erau cheltuieli pentru lumin\u0103, ap\u0103 \u0219i combustibil, 6.600 lei pentru transport, 2.976 lei pentru spectacole, 42.000 lei pentru chirii, iar 4.590 lei pentru diverse.<\/p>\n\n\n\n
Traiul \u00een ora\u015ful lui Ovidius era unul foarte scump. Existau numero\u015fi oameni cu stare, care \u00ee\u015fi permiteau s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een lux, s\u0103 se \u00eembrace dup\u0103 ultimele cataloage occidentale, s\u0103 conduc\u0103 ma\u015fini scumpe sau s\u0103 joace sume mari la jocurile de noroc ale Cazinoului Comunal. Ace\u015ftia nu formau \u00eens\u0103 majoritatea, mul\u0163i dintre locuitorii urbei tr\u0103ind la cump\u0103na dintre mediu \u015fi s\u0103r\u0103cie, vis\u00e2nd \u00eens\u0103 ca la un moment dat s\u0103 scape de nevoile \u015fi lipsurile ce \u00eei m\u0103cinau. Rata infla\u0163iei era mare, pre\u0163urile foarte ridicate, salariile mici, iar inechit\u0103\u0163ile sociale, des \u00eent\u00e2lnite.<\/p>\n\n\n\n
Vom \u00eencerca s\u0103 vedem ce pre\u0163uri aveau diversele bunuri \u015fi produse ce puteau fi g\u0103site \u00een pr\u0103v\u0103liile, magazinele \u015fi oboarele ora\u0219ului.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen 1939, la Constan\u0163a, pre\u0163ul mediu pentru un kilogram de carne de vit\u0103 de g\u0103tit era de 18, 25 de lei. \u00cen compara\u0163ie, acela\u015fi produs valora la Bazargic 27 de lei, la Silistra 24, iar la Tulcea 23 de lei. Kilogramul de carne de porc calitatea 1, care la nivel mediu na\u0163ional era de 33,10 lei, precum am ar\u0103tat mai sus, la Constan\u0163a era mult mai scump, ajung\u00e2nd la 39,25 de lei. \u00cen compara\u0163ie, acela\u015fi produs putea fi achizi\u0163ionat la Silistra cu 29 de lei, la Tulcea cu 30 de lei, iar la Bazargic cu 34,35 lei. Laptele costa 7, 25 lei pe litru la Constan\u0163a \u015fi 6,45 la Tulcea. Un kilogram de pe\u015fte din soiul crap era foarte ieftin la Tulcea (26,25 lei), dar foarte scump, 40 de lei, la Constan\u0163a.<\/p>\n\n\n\n
O g\u0103in\u0103 ajungea la 60 de lei bucata la Constan\u0163a, 61 de lei la Tulcea \u015fi doar 46 de lei la Silistra. Un kilogram de p\u00e2ine alb\u0103 varia \u00een Dobrogea de la minimum de 8,15 lei, la 9,95 lei la Constan\u0163a \u015fi p\u00e2n\u0103 la maximul de 10,10 lei la Bazargic. Un kilogram de f\u0103in\u0103 de gr\u00e2u, calitatea 000, putea fi cump\u0103rat\u0103 cu 11 lei la Tulcea, cu 13 lei la Constan\u0163a \u015fi cu 14 lei la Silistra. Un kilogram de cartofi vechi costa la Constan\u0163a 6,45 lei, iar la Tulcea – 4,70 lei.<\/p>\n\n\n\n
Considerate delicatese, citricele de import erau mai ieftine la Constan\u0163a, unde erau adesea desc\u0103rcate cantit\u0103\u0163i importante. A\u015fa se face c\u0103 un kilogram de portocale costa \u00een ora\u015ful lui Ovidius 5,80 lei, \u00een timp ce la Silistra ajungea la 9,30 lei, iar la Tulcea chiar 10 lei.<\/p>\n\n\n\n
L\u0103s\u0103m de o parte pre\u0163urile \u00een detaliu la alimente pentru a ne referi la cele de articole de \u00eembr\u0103c\u0103minte, \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte \u015fi confec\u0163ii. Evident, existau, ca \u015fi ast\u0103zi, varia\u0163ii legate de calitatea produsului sau de renumele produc\u0103torului \u015fi firmei, dar statisticile fixeaz\u0103 media anual\u0103 pentru un produs de calitate, s\u0103 \u00eei spunem, normal\u0103 sau bun\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Astfel, \u00een 1939, un metru de stof\u0103 de haine costa \u00een ora\u015ful Constan\u0163a 596 lei, o pereche de pantofi b\u0103rb\u0103te\u015fti 640 lei, o pereche de pantofi de dam\u0103 valora tot at\u00e2t. O pereche de ciorapi b\u0103rb\u0103te\u015fti era mai ieftin\u0103 la Constan\u0163a (unde ajungeau multe confec\u0163ii de import), \u00een spe\u0163\u0103 41 de lei \u015fi mai scump\u0103 la Bazargic – 52 de lei. O pereche de ciorapi de dam\u0103 costa \u00een jur de 98 de lei la Bazargic, Silistra \u015fi Constan\u0163a \u015fi 102 lei la Tulcea.<\/p>\n\n\n\n
Salariile erau mici \u00een raport cu pre\u0163urile pie\u0163ei. Costurile erau ridicate \u00een mediul urban nu doar la alimente sau confec\u0163ii, ci \u00een absolut toate domeniile. O dovad\u0103 \u00een acest sens o reprezint\u0103 statisticile privind valoarea combustibilului \u015fi al altor articole s\u0103 le spunem industriale.Astfel, o ton\u0103 (1.000 de kg) de lemn de stejar costa la Constan\u0163a 1.129 lei. Mult mai ieftin era acela\u015fi produs la Tulcea, unde tona valora \u00een medie 967 lei.<\/p>\n\n\n\n
Un kilogram de mangal valora 3,35 lei la Tulcea, 3,80 la Constan\u0163a, 4,50 lei la Silistra \u015fi 5,10 la Bazargic. Un litru de petrol lampant se cump\u0103ra \u00een urbea lui Ovidius cu aproape 4 lei, \u00een timp ce la Bazargic era cu 80 de bani mai ieftin. Benzina u\u015foar\u0103 avea acela\u015fi pre\u0163, 106 lei pe litru, \u00een toate cele patru re\u015fedin\u0163e de jude\u0163 din Dobrogea.<\/p>\n\n\n\n
Interesante sunt \u015fi pre\u0163urile produselor de igien\u0103. Un tub de past\u0103 de din\u0163i putea fi cump\u0103rat cu 14-15 lei la Tulcea \u015fi Constan\u0163a, \u00een timp ce la Bazargic era cu cinci lei mai scump. Un kilogram de s\u0103pun de rufe era 35,50 la Constan\u0163a \u015fi 31 de lei la Tulcea, \u00een timp ce pre\u0163ul mediu la o bucat\u0103 de s\u0103pun de toalet\u0103 era 14-15 la Constan\u0163a \u015fi Tulcea, respectiv 20 de lei la Bazargic.<\/p>\n\n\n\n
D\u0103m \u015fi c\u00e2teva exemple de salarii primite la jum\u0103tatea anilor \u02bc30, mai exact \u00een intervalul de raportare 1934-1935. Astfel, un \u015fef de post primea aproximativ 3.400 de lei, un mecanic de locomotiv\u0103, \u00eentre 3.000 \u015fi 3.800 de lei, un portar (u\u015fier) 2.400 lei, un vizitiu – \u00eentre 600 \u015fi 2.000 de lei (\u00een func\u0163ie de urbe \u015fi de starea atelajului), un \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor cu trei grada\u0163ii 3.700-4.700 de lei, un ucenic – \u00eentre 300 \u015fi 1.850 de lei, \u00een func\u0163ie de domeniul de activitate \u015fi de loca\u0163ia atelierului, un l\u0103c\u0103tu\u015f, 2.600 de lei, un gr\u0103dinar 1.300-2.750 de lei, un judec\u0103tor 9.250-19.150 lei, iar un medic, \u00eentre 8500 \u015fi 12.000 de lei.<\/p>\n\n\n\n
La nivelul ora\u015fului Constan\u0163a, \u00een 1930 erau 1.989 de \u00eentreprinderi din varii domenii, \u00eensum\u00e2nd 6.966 de angaja\u0163i. Comer\u0163ul era dominant: 426 de firme erau \u00een domeniul comer\u0163ului alimentar (cu 936 de salaria\u0163i permanen\u0163i), 321 erau firme ce gestionau hoteluri, restaurante, c\u00e2rciumi \u015fi cafenele (cu 1036 de angaja\u0163i), iar 153 firme specializate pe articole de \u00eembr\u0103c\u0103minte \u015fi confec\u0163iuni. Alte 99 se ocupau de comercializarea materialelor de construc\u0163ii \u015fi a mobilei, 80 de firme vindeau produse de igien\u0103 \u015fi s\u0103n\u0103tate public\u0103 (farmacii, parfumerii etc.), iar 42 furnizau ma\u015fini \u015fi diverse aparate…<\/p>\n\n\n\n
Toate aceste statistici \u0219i compara\u021bii ne ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegem realit\u0103\u021bile economice ale ora\u0219ului Constan\u021ba \u0219i ale Dobrogei interbelice.<\/p>\n\n\n\n
Reclama zilei<\/u><\/strong> – De v\u00e2nzare un scafandru complect – ma\u0219ina \u00een bun\u0103 stare, c\u0103ma\u0219a pu\u021bin uzat\u0103, pre\u021bul forte convenabil. Doritorii s\u0103 se adreseze doamnei Eliza, str. Mircea cel Mare no.50, \u00een Cernavoda. <\/em>(ziarul Constan\u021ba, martie 1896)<\/strong><\/p>\n\n\n\n Surs\u0103 foto: Florentina Boz\u00eentan<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen anii ’30 ai secolului trecut, \u00een Rom\u00e2nia se \u00eenregistreaz\u0103 evolu\u021bii \u0219i o continu\u0103 dezvoltare \u00een numeroase domenii de activitate. Potrivit speciali\u0219tilor, anul 1938 este considerat apogeul economic al perioadei interbelice. Rom\u00e2nia Mare se dezvolt\u0103 \u0219i devine un stat modern \u00een perioada sus-men\u021bionat\u0103, iar Dobrogea cunoa\u0219te, la r\u00e2ndul s\u0103u, o evolu\u021bie f\u0103r\u0103 precedent. Constan\u021ba, poarta […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7078,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7119","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7119","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7119"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7119\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7121,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7119\/revisions\/7121"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7078"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7119"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7119"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7119"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}