{"id":7116,"date":"2026-03-28T05:47:46","date_gmt":"2026-03-28T03:47:46","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=7116"},"modified":"2026-03-28T05:47:46","modified_gmt":"2026-03-28T03:47:46","slug":"28-martie-amfiteatrul-tomisului-si-luptele-de-gladiatori-vedetele-arenei-antice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/28-martie-amfiteatrul-tomisului-si-luptele-de-gladiatori-vedetele-arenei-antice\/","title":{"rendered":"28 martie – Amfiteatrul Tomisului \u0219i luptele de gladiatori. Vedetele arenei antice"},"content":{"rendered":"

\u00cen urm\u0103 cu 1800 de ani, \u00eencep\u00e2nd cu luna martie, cet\u0103\u021benii Tomisului se adunau s\u0103 asiste la cele mai importante spectacole ale cet\u0103\u021bii: jocurile de gladiatori<\/strong>. \u00cen secolele II-III d.Hr., institu\u0163ia gladiatorului avea un regim cu totul special. Plebea imperiului, fie ea de la Roma sau din provincii, \u00ee\u0219i dorea cu ardoare \u201ep\u00e2ine \u015fi circ\u201d<\/em><\/strong> \u015fi a\u015ftepta cu ner\u0103bdare toate festivalurile \u015fi spectacolele prev\u0103zute \u00een calendarul religios roman. Serb\u0103rile cultului imperial – \u00een cinstea caesarului \u015fi a familiei sale, celebrarea diverselor zeit\u0103\u0163i, schimbarea anotimpurilor – toate acestea erau prilej de organizare de jocuri.<\/p>\n\n\n\n

Gladiatorii erau vedete comparabile cu starurile din fotbalul actual. Bine\u00een\u0163eles, un campion de la Tomis nu putea fi comparat cu unul de la Roma sau Capua, dar, pe plan regional, se bucura de o mare popularitate. \u00cen perioada imperial\u0103 roman\u0103, tot mai mul\u021bi lupt\u0103tori erau oameni liberi, intra\u021bi de bun\u0103voie \u00een aceast\u0103 profesie pentru a dob\u00e2ndi avere, faim\u0103 \u0219i statut. \u00cenfrunt\u0103rile erau supravegheate de un arbitru, aveau reguli stricte \u0219i nu se \u00eencheiau mereu cu moartea \u00eenvinsului, ci cu declararea \u00eenfr\u00e2ngerii sale. Uneori \u00eens\u0103, autorit\u0103\u021bile puteau decide ca o lupt\u0103 s\u0103 fie sine missione<\/em>, f\u0103r\u0103 iertare, \u0219i atunci finalul era clar: \u00eenvinsul unei confrunt\u0103ri trebuia s\u0103 moar\u0103!<\/p>\n\n\n\n

Adev\u0103rate s\u0103rb\u0103tori ale cet\u0103\u021bii, luptele de la Tomis aveau loc \u00een Amfiteatrul<\/strong> ale c\u0103rui ruine au fost identificate pe \u021b\u0103rmul estic al ora\u0219ului vechi, \u00een zona Esplanada-Modern, l\u00e2ng\u0103 Poarta cea Mare a cet\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Descoperit \u00een 1989, cu ocazia construirii unui hotel, edificiul s-a p\u0103strat par\u0163ial, iar \u00een prezent se afl\u0103 \u00een stare de conservare, nefiind inclus \u00een circuitul turistic. Speciali\u015ftii care au cercetat situl arheologic au stabilit c\u0103 edificiul a func\u0163ionat p\u00e2n\u0103 \u00een sec. IV d.Hr., c\u00e2nd peste el a fost ridicat\u0103 o basilic\u0103 cre\u015ftin\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Era un amfiteatru de dimensiune medie, cel mai probabil elipsoidal, de aproximativ 100 de metri lungime, lat de circa 80 \u015fi cu o aren\u0103 de aproximativ 60 pe 30 metri. \u00cen ceea ce prive\u015fte \u00een\u0103l\u0163imea sa, una dintre ipotezele plauzibile indic\u0103 valori de 20-25 de metri. Perioada sa de glorie, dovedit\u0103 \u015fi sus\u0163inut\u0103 de vestigiile descoperite, a fost \u00een secolele II \u015fi III d.Hr. Foarte probabil, avea o capacitate de aproximativ 2.000 de locuri. \u00cen tribunele sale se adunau tomitanii pentru a-i admira \u0219i aplauda pe lupt\u0103tori, oameni liberi \u0219i voluntari afla\u021bi \u00een c\u0103utarea gloriei \u0219i a c\u00e2\u0219tigului b\u0103nesc.<\/p>\n\n\n\n

Cunoa\u0219tem numele \u0219i o parte dintre pove\u0219tile acestor sportivi gra\u021bie monumentelor antice cu inscrip\u021bii ce \u00eei men\u021bioneaz\u0103, artefacte descoperite de c\u0103tre arheologi \u00een ultimul secol.<\/p>\n\n\n\n

Argutos<\/strong> (Vicleanul) a fost un re\u0163iar (retiarus<\/em>), tipul de gladiator care lupta folosindu-se de o fuscina<\/em> (trident sau furc\u0103) \u015fi de o plas\u0103 (re\u0163ea de la care vine \u015fi numele tipului de gladiator), cu care \u00eencerca s\u0103 \u00ee\u015fi prind\u0103, \u00eempiedice sau imobilizeze adversarul. Inscrip\u0163ia de pe stela sa funerar\u0103 (descoperit\u0103 \u00een 1935, pe strada Cuza Vod\u0103 \u0219i aflat\u0103 ast\u0103zi \u00een patrimoniul MINAC) a fost tradus\u0103 de speciali\u015fti astfel: \u201eAici, zac eu, Argutos, retiarul, cel care am \u00eenvins \u00een lupt\u0103 de \u015fase ori; m-a \u00eenmorm\u00e2ntat Orestes, spre amintire. Salutare trec\u0103torule\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n

O dovad\u0103 clar\u0103 c\u0103, \u00een secolele II-III d.Hr., gladiatorii Tomisului erau, \u00een general, oameni liberi este stela funerar\u0103 a lui Attalos<\/strong>, aflat\u0103 ast\u0103zi \u00een lapidariumul Muzeului Na\u021bional de Istorie a Rom\u00e2niei din Bucure\u0219ti. Monumentul \u00eei prezint\u0103 \u00een relief pe gladiator \u015fi pe so\u0163ia sa, ceea ce arat\u0103 c\u0103 era un om liber, deoarece sclavii nu aveau voie s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103. Attalos a tr\u0103it \u00een sec. III d.Hr. \u015fi era un bestiarius<\/em>, un tip de gladiator specializat \u00een lupte contra animalelor s\u0103lbatice. \u0218i-a g\u0103sit sf\u00e2r\u0219itul \u00een aren\u0103, fiind ucis de un taur sau poate bour sau zimbru.<\/p>\n\n\n\n

Un alt lupt\u0103tor a fost Amarantos<\/strong>, porecl\u0103 care se traduce prin \u201eNemuritorul\u201d. Stela acestuia, fragmentar\u0103, a fost g\u0103sit\u0103 \u00een anul 1900, la Constan\u0163a. Inscrip\u0163ia dedicat\u0103 memoriei sale spune urm\u0103toarele: \u201ePe Amarantos, care a murit \u00een lupte de eroi, l-a \u00eenmorm\u00e2ntat Ophellis Longos, ca amintire, a ridicat aceast\u0103 stel\u0103, scris\u0103 cu \u00eengrijire, Sophon. Salutare trec\u0103torule\u201c. <\/em>Aceste lupte de eroi, despre care se men\u0163ioneaz\u0103 \u00een stel\u0103, erau des \u00eent\u00e2lnite \u00een jocurile din Imperiu. Gladiatorii erau costuma\u0163i \u00een personaje mitologice celebre – Ahile, Hector, Ajax sau Ulise – \u0219i erau pu\u0219i s\u0103 se lupte \u00eentre ei, spre deliciul publicului. Amarantos a murit a\u015fadar, foarte posibil, \u00een timpul unui astfel de spectacol.<\/p>\n\n\n\n

Cel mai cunoscut gladiator tomitan a fost \u00eens\u0103 Skirtos Dacul<\/strong>, al c\u0103rui epitaf men\u021bioneaz\u0103: \u201eEu, Skirtos Dakesis, de condi\u0163ie liber\u0103, \u00eencununat cu \u015fase victorii, p\u0103r\u0103sind via\u0163a \u00eenainte de vreme, zac la Tomis, av\u00e2nd drept locuin\u0163\u0103 morm\u00e2ntul. V\u0103 urez s\u0103n\u0103tate\u201d.<\/em> Relieful \u00eel arat\u0103 pe Skirtos \u00een costum de raetiar, \u00eenarmat cu trident (fuscina<\/em>) \u015fi pumnal \u00een m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 iar \u00een m\u00e2na dreapt\u0103 av\u00e2nd un gladius<\/em>. \u00cen dreapta sa a fost sculptat \u015fi un c\u00e2ine de talie mic\u0103, foarte probabil animalul s\u0103u preferat.<\/p>\n\n\n\n

Un alt star al arenei tomitane era Agroicos<\/strong>. Armele sale erau propriii pumni, pentru c\u0103 el era un \u201eprovocator\u201c, un fel de boxer antic care \u00ee\u015fi \u00eenf\u0103\u015fura pe m\u00e2ini f\u00e2\u015fii din piele, pe care monta \u0163inte de metal pentru a provoaca r\u0103ni grave adversarului. Despre el nu exist\u0103 \u00eens\u0103 alte detalii. Un alt gladiator tomitan este personajul unui relief de marmur\u0103 care dateaz\u0103 tot din sec. II-III. Piesa este fragmentar\u0103 \u015fi, pentru c\u0103 nu exist\u0103 inscrip\u0163ie (s-au p\u0103strat doar 3 litere), numele lupt\u0103torului este Necunoscut. Anonimul<\/strong> este \u00eens\u0103 prezentat \u00een pozi\u0163ie de lupt\u0103, spre dreapta. Pe cap poart\u0103 o casc\u0103 rotund\u0103, bra\u0163ul \u00eei este \u00eenf\u0103\u015furat \u00een benzi de curele, iar \u00een dreapta are un pumnal.<\/p>\n\n\n\n

Inscrip\u0163iile funerare ale gladiatorilor nu sunt singurele dovezi ale jocurilor de la Tomis. Ast\u0103zi, la prestigiosul British Museum<\/strong> din Londra exist\u0103 dou\u0103 monumente descoperite \u00een anul 1860 la Kiustenge (Constan\u021ba) de c\u0103tre angaja\u021bii unei companii feroviare britanice. Sunt dou\u0103 dedica\u021bii f\u0103cute de conducerea ora\u0219ului Tomis (Sfatul \u0219i Adunarea Poporului) \u00een cinstea a doi cet\u0103\u021beni, sponsori<\/strong> \u0219i editori ai unor astfel de jocuri de gladiatori. Ei se numeau Aurelius Priscius Isidorus \u0219i Aurelius Priscius Annianus (probabil tat\u0103 \u0219i fiu), care, \u00een calitatea lor de oficiali ai ora\u0219ului (pontarhi), au finan\u021bat, \u201eau<\/em> dat cu larghe\u021be lupte de gladiatori \u0219i fiare, timp de \u0219ase zile \u00een \u0219ir, \u00een mod str\u0103lucit\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Pove\u0219tile acestor gladiatori \u0219i finan\u021batori de jocuri, at\u00e2t c\u00e2t au putut fi ele deslu\u0219ite, vin s\u0103 \u00eentregeasc\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eembog\u0103\u021beasc\u0103 povestea ora\u0219ului antic. Dovezile acestui spectacol continu\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103 apar\u0103, iar \u00een ultimii ani arheologii Muzeului de Istorie Na\u021bional\u0103 \u0219i Arheologie Constan\u021ba au descoperit \u0219i alte artefacte (opai\u021be cu desene, fragmente de relief) care amintesc de aceste lupte din arena ora\u0219ului Tomis…<\/p>\n\n\n\n

Reclama zilei<\/u><\/strong>  – Fabrica de Bere Fra\u021bii Gruber furnizeaz\u0103: Bere \u00een sticle \u0219i butoaie, Acid carbonic. Aparat de debitat bere, Ghia\u021b\u0103 artificial\u0103. (1924)<\/em><\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen urm\u0103 cu 1800 de ani, \u00eencep\u00e2nd cu luna martie, cet\u0103\u021benii Tomisului se adunau s\u0103 asiste la cele mai importante spectacole ale cet\u0103\u021bii: jocurile de gladiatori. \u00cen secolele II-III d.Hr., institu\u0163ia gladiatorului avea un regim cu totul special. Plebea imperiului, fie ea de la Roma sau din provincii, \u00ee\u0219i dorea cu ardoare \u201ep\u00e2ine \u015fi circ\u201d […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7076,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-7116","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7116","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7116"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7116\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7117,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7116\/revisions\/7117"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7076"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7116"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7116"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7116"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}